Mişcarea, mai 1916 (Anul 8, nr. 96-117)

1916-05-01 / nr. 96

* 4 ^ANUL VIII No. 96 ABONAMENTE (n­­ară pe un an . . 20 lei In străinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/0 REDACŢIA ?I ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN DUMINICĂ 1 MAIU 1916^ TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina li Linia pe pagina iii Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN v dhr^cțiunea unui comite­t .«^stituit de clubul naţional-liberal . Un număr 5 BANI 1 Iau 50 b. 40 b DISPERAREA FEDERALISTĂ Disperarea federalistă a ajuns la paroxism. Din eşec în eşec, complect dis­creditată în faţa opiniei publice, în­jghebarea politică de sub conduce­rea d-lor Filipescu şi Tache Ionescu a ajuns în cea mai lamentabilă si­tuaţie. S’a scizionat un partid, s’au contopit două fracţiuni, pentru a da naştere unui monstru politic, care n’a produs decît perturbări şi agita­ţiuni inutile. Astăzi Federaţia unionistă nu mai poate întreprinde nici o acţiune, nu mai poate determina nici un curent, pentru că opinia publică s’a convins de tot răul pe care l’a făcut această organizaţie politică intereselor ţării şi de toate combinaţiile inavuabile urmărite de d-nii Filipescu şi Tache lonescu sub paravanul idealului na­ţional. D. Filipescu a reeditat la Craiova necesitatea intrării imediate în răz­boi, iar d. Tache lonescu a aruncat la Bucureşti bomba revoluţiei gro­zave ce vom avea daca nu vom intra cu orice preţ în război. Două manifestări federaliste, des­tul de importante în forma sub care s’au produs, dar lipsite de orice ecou şi de orice consecinţe. Nimeni nu s’a cutremurat, nimeni nu s’a impresionat, nimeni nu se agită, ni­meni nu mai pomeneşte macar de bombele de la Craiova şi Bucureşti, totul a trecut ca un simplu fapt di­vers, iar d-nii Filipescu şi Tache Io­­nescu au fost nevoiţi să treacă la... ordinea zilei! La ordinea zilei-adică la cam­paniile de presă, care dacă nu mai au ţinta idealului naţional, au scopul mai puţin patriotic după concepţia federalistă, de a acoperi cu cele mai triviale calomnii şi injurii pe membrii­­ guvernului, instituţiile ţării, diploma­­ţia, etc. Ziarele federaliste abundă de ase­menea injurii. După primul-ministru, a venit rîndul ministrului de dome­nii şi al diplomaţilor. Calomnia nu cunoaşte nici o limită; insulta nu cunoaşte nici o măsură. Totul e ca­lomniat şi insultat cu o uşurinţă pe care nu ar putea o explica de­cît cea mai odioasă rea credinţă sau cea mai complectă inconştienţă. In toată această exuberanţă de calomnii şi insulte este şi un bine - «binele» pe care poate să-l mai deie o organizaţie cum e federaţia unio­nistă. Părăsind tema idealului naţio­nal şi adoptînd limbajul ce-l între­buinţează astăzi faţă de guvern, fe­deraţia unionistă a revenit cel puţin la nota pe care trebuia să o aibă de la început: o înjghebare care nu urmărea de­cît scopuri politice in­terne şi în principal o schimbare de regim. Astăzi federaţia şi-a dat căr­ţile pe faţă . Campania pentru idea­lul naţional un mijloc, campania con­tra guvernului fiind scopul esenţial al tuturor agitaţiilor şi uneltirilor fe­deraliste. In istoria vremilor grele, d-nii Fi­lipescu şi Tache Ionescu vor rămîne cu răspunderea celei mai ticăloase atitudini: au înveninat viaţa publica a ţării şi au scoborît prestigiul a­­cestei vieţi, tocmai atunci cînd era nevoe de mai multă linişte, de mai multă solidaritate şi de mai mult prestigiu în faţa străinătăţii. ECOURI In mod precis s'a hotărât ca M. S. Regina Maria şi AA. LI. Regale, Prin­cipesele E­lisabeta şi Maria să viziteze Iaşul cu două-trei zile după 10 Mai. M. S. Regina Maria indică prin a­­ceastă vizită considerațiunea ce o are pentru a „doua capitală a ţării, pe care o vizitează pentru prima oară ca Su­verană. Dragostea neţărmuită cu care Iaşul a înconjurat întotdeauna pe M. S. ca şi pe M. S. Regele Ferdinand şi întreaga Familie Regală, a avut un ecou adânc în inimele iubiţilor noştrii Suverani, ceea­ ce constatăm şi cu prilejul acestei înalte vizite ce ni se anunţă. * La expoziţiunea de pictură şi sculptură ce se va deschide la şcoala noastră de Bele-Arte, pictorul D Crudu va expune pânzele pe care în vara trecută le-a lucrat la Mirceşti. In zece tablouri pictorul D. Crudu represintă peisajele şi colţurile pitoreşti cântate la Mirceşti de clasicul bard, precum şi potretul actual al d-nei Pau­lina V. Alexandri. * Intru­cât ziarele şi revistele continuă a înregistra pierderea ce a avut-o lite­ratura noastă nu şi special proza moldo­venească prin moartea lui Neculae Gatie credem interesant a arăta aici că ma­rele dispărut, în anii tineri, a fost un pasionat amator al artelor frumoase. Atât de mult i-a plăcut lui Nicolae Gane pictura, încât în anii tineri s-a de­dat acestei arte, zugrăvind pânze îm­potriva voinţei părintelui şi a familiei sale care, la acele vremuri, nu conside­rau pictura ca artă. In cabinetul de lucru al marelui dis­părut se găsesc numeroase tablouri pic­tate de el, fapt pe care de altfel l-a po­vestit însuși N. Gane în amintirile sale de la „Junimea“ consacrate în special muzicei și pictur­i. Acest ospeț al clerului moldovenesc urmează să fie construit pe locul viran al bisericei Sfântului Vie, din strada A­­lecsandri, pe acel loc în care bardul de la Mirceşti şi-a petrecut copilăria în tovă­răşia prietenului său Vasile Porojanu. In parterul proectatului ospel clerical se vor instala prăvălii în cari se vor des­face numai lucrări şi obiecte bisericeşti picturi religioase, icoane, lucruri necesare preoţilor şi călugărilor, cărţi bisericeşti, etc. E vorba să se instaleze şi un mic mu­zeu bisericesc în cari se vor aduna toate rarităţile referitoare la biserica din Epar­hia Moldovei. Iaşul va avea dar, la vremuri normale, câteva nouă lucrări monumentale cari vor contribui la estetica sa şi în acelaşi timp la reputaţia sa de oraş cultural şi ar­tistic. CHESTIUNI LOCALE ÎNFRUMUSEŢAREA IAŞULUI — Palatul „Casei Artelor“, Ospelul Clerului. — Intr’o cronică trecută am arătat că o­­raşul nostru va fi înfrumuseţat cu două lucrări, mici monumente comemorative, cari vor contribui la estetica Iaşului: pri­mul monument va fi bustul marelui po­vestitor Ioan Creangă care va fi aşezat în squarul de pe str. Seulescu, iar cel de al doilea „Fântâna Mila“, din dona­­ţiunea defunctei Ludmila Vaidanovici, care urmează a fi construită în chiar ac­tuala campanie de lucru. La aceste două opere de înfrumuse­ţare care vor fi realizate cât de curând, se mai adaugă alte două lucrări arhitec­tonice, cari sunt în studiu, şi care vor fi realizate de îndată ce se vor restabili vremurile normale.* In primul loc e vorba de construirea palatului societăţii „Cassei Artelor“. După îndelungate tratative se pare că între comitetul societăţii „Cassei Artelor“ şi proprietarul locului viran din colţul străzilor Carol­ Păcurari urmează a interve­ni o înţelegere, pentru ca pe acest teren să se construiască palatul societăţii. Noua clădire arhitectonică, prin însăşi menirea ei şi după cum indică titlul , şi scopul Societăţii, va contribui la înfru­museţarea oraşului, atât în ceea­ ce pri­veşte faptul că va acoperi un loc viran, puţin estetic în centrul oraşului, cât şi prin stilul artistic în care va fi realizată. In adunarea generală a membrilor ac­ţionari se va aduce faptul la cunoştinţă, astfel că vom putea da mai multe deta­lii relativ la acest nou proectat monu­ment de înfrumuseţare a oraşului. O altă clădire importantă menită să înfrumuseţeze oraşul va fi desigur ospe­lul clerului din eparhia Moldovei. După cum am anunţat, I. P. S. S. Mi­tropolitul Pimen al Moldovei nutreşte i­­deie de a clădi un palat al eparhiei în care urmează să fie găzduiţi toţi mem­brii care vor veni din diferite motive la Iaşi. PROBITATE O opoziţie care, îrt faţa reprobării opiniei publice, se zbate în violenţele furiei neputncioase*, s’a deprins să întrebuinţeze arma desnădâjduită a insinuărilor calomnioase. Prin acest mijioc ordinar, spera sâ creeze o at­mosferă echivocă în jurul partidului­­ baraj. Iată o speranţă copilărească la care va trebui să renunţe. Partidul liberal nu-î dintre acele, pe care ast­fel de procedee să-l micşoreze în faţa conştiinţii naţionale. Legat cu rădă­cini adânci ce ar da inima populaţiei, reprezentând—putem spune—imensa majoritate a ceităţiunilor, acest partid de mult şi-a afirmat autoritatea mo­rală ; întotdeauna a fost fără milă chiar pentru membrii lui care, rătăciţi, şi-au uitat îi­str’o­t datoria. Departe a le acoperi cu autoritatea lui, cercetează cazurile care ii sărit semnalate ; şi când e o vină la mijloc, pedepseşte cu rigoare. Conştient de forţa lui nu sa teme văzându -î fron­tul de garnisit prin execuţia câtorva rătăciţi—cum se întâmpla cu celelalte partide mai puţin populare, care nu pot fi defiedt în alegerea partizanilor. Intr’o formaţie aşa da numeroasă ca partidul liberal, se pot strecura— ca’n toate partidele — spirite slaba, care într’un moment dat nu-şi fac datoria. Pe când adesea în alte par­tida vini mari sânt cu sforţări acope­rite, de teamă de a nu sa rări con­­tigentul,—în partidul liberal abateri de mai puţină importanţă de'a prin­cipiul de probitate absolută au adus sancţiuni irevocabile pentru partizanii recunoscuţi ca vinovaţi. Partidul liberal nu putea lăsa fără cercetare cazurile de cont­rabanda, care au făcut ob­estul î­ncriminărilor ştiute. Aceste cazuri, cu mult mai rare şi de o importanţă cu mult mai mică, decât cum insinuiaza o opoziţie de re­a credinţă şi care exagerează din deprindere,­vor fi examinate de co­misiunea de anchetă numit­ă în acest scop. Dacă ancheta găseşte, culpabili, ei vor fi pedepsiţi, ori­cine ar fi, şi din or­ice partid ar face parte- aceasta se î nţelege de la sine. Căci, trebui să se ştie, sânt unii care pentru a acoperi propriile lor toleranţe turpitudini ei cei dintâi stri­gă : „săriţi hoţii“ca să distragă aten­ţia publicului. Şi dacă se vor desco­perii culpabili în partidul liberal, ei vor fi loviţi după fapta lor ,­ şi nu ne am mira văzându i în alt partid, trecuți ca victime politice. PĂRERI ŞI FAPTE Oameni de stat din Franţa In colecţiunea berlineză „Barbaţi şi Popoare“ d-rul Max Nordau publică sub titlul „Oameni de stat din Franţa“ o se­rie de portrete istorico-politico-literare în care, cu cunoscuta-i putere de analiză, observaţie şi critică, pictează, în culori vii, frapante şi impresionante, cî­te­va din celebrele figuri­ politice cari ilustrează nobila şi eleganta Franţă. Cartea lui Nordau, apărută acum în toiul crizei europene, a provocat un in­teres deosebit în toate centrele europene şi faptul e explicabil întru cît şi aliaţii şi rivalii Franţei vor să cunoască păre­rile sale despre cei mai de seamă oameni de stat ai Franţei. Intr’un studiu introductiv Nordau ana­lizezi,, cu fineţe paradoxale şi ştiinţifice „Cele două Franţe®—adică Franţa revo­luţionară şi contra-revoluţionară, cele doi­ă mari epoci cari alcătuesc cea mai stră­lucită pagină din istoria acestui neam nobil. Nordau începe de la căderea Bastiliei, pentru a face o sumară caracterizare a evenimentelor ce au­ urmat, descriind epoca lui Ludovic al XIV, începutul se­colului al XVIII, marea revoluţie, epoca marelui Napoleon, epoca restaurărei, epoca lui Napoleon III, „imperialismul liberal“, a treia republică, epoca monarhistă re­publicană, separaţiunea bisericei de stat, pentru ca la încheiere să reţie cîte­va cazuri celebre, ca : Pananava, cazul Bou­langer, afacerea Dreyfus, etc. In seria „Oamenilor de stat“ Nordau descrie, în pagini admirabile, rolul şi in­fluenţa ce le-au exercitat Adolphe Thiers, sub care încep primele manifestări jurna­listice şi în timpul căruia s-a încheiat, la 1871, pacea franco-germană. Urmează apoi portretele lui Mac-Mahon Jules Simon, Léon Gambetta şi raportu­rile acestuia cu cancelarul de fier, Bis­­mark, Jules Grévy şi însemnătatea poli­tică a preşedinţiei sale, Jules Ferry şi lupta acestuia împotriva lui Napoleon III a radicalismului şi a militarismului, Wal­­deck­ Rousseau şi Emile Combes. In pagini maestre Nordau zugrăveşte chipurile lui Georges Clemenceau şi Jean Jaurés, cele mai artistice şi mai iscusite portretări din seria cuprinsă în acest volum. Pentru Clemenceau, Nordau are defi­niţii din care cetitorul poate deduce ge­nialitatea acestui fruntaş al politicei şi cul­tura franceze, iar pentru prima victimă a răsboiului franco-german, Jean Jaurés un regret profund, zguduitor, din care se simte năzuinţa aceluiaş vis care a trăit în sufletul lui Jaurés : visul unei desăvârşite armonii între cele mai civili­zate ţări din lume , Franţa şi Germania. Portretele „Oamenilor de Stat din Franţa“ în totalitatea epocilor zugrăvite de Nordau prezintă cele mai interesante din aspectele politico-culturale pe care le-a oferit Franţa, prin ilustraţiile ei, de la revoluţia din 1879 şi până la războiul actual. ___ ^ ^ __ Araid.­­ Consilul General al Bancii Naţionale i­u­pă propunerea Con­siliului de Administraţie, în şe­dinţa de la 28 Aprilie 1916, a redus taxa scontului de 5 la sută şi­ dobânda împrumuturilor pe efecte publice la 10 la sută cu începere de Li I iii ai Cu 84 Mii dobândiţi o valoare de 100 LEI subscriind la împrumutul naţio­nal pentru a obţine noul titlu care vă va aduce un venit sigur de 5 lei la sută fără nici o altă taxă de impozit pe venit. Nouile titluri vor fi emise In curând şi valoarea lor va creşte din chiar mo­mentul emisiune! lor. Subscriu­ cu totii la Împrumutul natio­nal pentru a dobândi astfel nouile ti­tluri de valoare. INFORMATH­ I Efectele salutare ale legei împotri­va contrabandelor de export, au înce­put să se arate îndată după punerea ei în aplicare. In adevăr, de când a intrat în vigoa­re această lege şi până acum, numărul acestor contrabande a scăzut în mod considerabil. Ministerul de finanţe a scăpat de a­­cele serii nesfârşite de procese verbale de contrabande, dresate la diferite pun­cte vamale din ţară, care absorbeau mare parte din munca personalului şi stinghereau aşa de mult bunul mers al lucrărilor.­­ In urma grabnicilor măsuri luate de Direcţia C. F. R. până diseară vor fi restabilite comunicaţiile dintre Iaşi- Paşcani, Iaşi-Dorohoi şi Iaşi-Hârlău. „ Şcoalele secundare din localitate au fost înştiinţate că în ziua de 8 Mai va avea loc concursul anual al elevi­lor tuturor şcoalelor secundare din ţară la „ Tinerimea Română11 din Bucureşti. In acest scop şi anul acesta s’a acor­dat 75 la sută reducere de cf.r. atât pentru elevii concurenţi cât şi pentru însoţitori. 11 REVĂRSAREA BAHLUIULUI. Inundaţiile din judeţ şi oraş. Podul­ Iloaei inundat.—De eri dimineaţă apele Bahluiului şi ale Bahlueţului au început să vie mari. In tot cursul zilei apele au crescut, iar spre seară au început să re­verse, inundând complect partea de jos a târguşorului. Au fost inundate 150 de case, cauzând pagube de peste 100.000 Iei. Intre altele au fost inundate complect fabrica și depozitele de lemne Wougt, moara Vlasto, casele locuitorilor Gh. O­­laeru, M. Leiba, I. Apostol, Elena Apos­tol, D. Bucarea etc. O bună parte a târguşorului este com­­pect sub apă. Străzile şi casele sunt com­plect inundate Gara de asemenea este în întregime i­­nundată, ca şi calea ferată, aşa că cir­culaţia trenurilor atât eri cât şi astăzi a fost imposibilă. Până acum n’a fost nici un accident de persoane. In părţile inundate circulaţia se face cu luntrile. In Târgul Frumos toată partea oraşu­lui dinspre calea ferată e complect sub apă. Mai mult de 100 de case sunt i­­nundate. Deasem­enea şi satul Cristeşti a fost inundat de apele Bahluiului. Mai multe stâne de oi ce se aflau pe uscat au fost înecate. Pagubele sunt mari. Autorităţile au luat toate măsurile pen­tru salvarea locuitorilor şi a avutului lor. S’au luat de asemenea toate măsurile pentru a se da sinistraţilor adăpost şi hrană. Un mare număr de locuitori au ră­mas pe drumuri, li s-au distrus locuin­ţele şi întreg avutul. Din cauza acestor inundaţii comuni­caţia pe liniile ferate Iaşi-Paşcani, Iaşi- Dorohoi şi Iaşi-Hârlău au fost întrerupte. ♦ In ultimul moment aflăm că apele au început să se retragă, din această cauză să speră că până astăseară comunicaţia va fi restabilită"* In ceia ce priveşte oraşul nostru din fericire a scăpat de inundaţii. Totuşi din cauza creşterei enorma a Bahluiului, care în ultimile 24 ore a cres­cut cu peste un metru şi a cărei tendin­ţă e tot de creştere si au luat mari mă­suri de precauţiune. Astă diminieaţă dl. C. Tom­a, ajutor de primar a fost în părţile joase ale o­­raşului, unde a dispus luarea măsurilor de salvare, întrucât Bahluiul e revărsat şi în apropierea oraşului, totuşi nepătrun­­zând încă în raza lui. Din fericire până acum nu s’a înregis­trat nici un accident de persoane. 18 Conform unei dispoziţii a ministe­rului de interne, numai aceia care vor avea certificate eliberate de prefecţii res­pectivi vor putea vinde vite cornute şi cai mici şi numai numărul de vite trecut în acele certificate,­­ Ministerul de domenii a stabilit de­finitiv tabloul preţurilor maxime ale con­servelor de peşte, atât pentru vânzările cu ridicata cât şi în detaliu. Aceste preţuri vor fi puse în aplicare la revizuirea lunară a tarifului maximal. „ La şcoala normală de învăţători „Va­sile Lupu“ din Iași sunt vacante 12 ore de desemn și caligrafie.

Next