Mişcarea, august 1916 (Anul 8, nr. 168-194)

1916-08-05 / nr. 171

l UNIV. ANUL VIII No. 171 ABONAMENTE In ţară pa un an . . 20 IOS In streinătate pe un an . 40 , Pantru preoţi şi Învăţători rurali s® Pace reducer® de 5ö°/8 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢI­A IAŞI. PIAŢA UNIREI, No. B. în localul clubului Naţional-Libapal. Un număr 5 ZIAR NAŢIONAL* - LIBERAL, COTIDIAN VINERI 5 August 1916 , TELEFON No. 121 ......... I ANUNCIURI COMERCIALE Linia pa pagina 11 Linia pe pagina IU Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. Două extreme Politica externă a federaliştilor a făcut adevarate ravagii morale. A­­ceastă politică a creat şi întreţinut o atmosferă de permanentă agitaţie şi de alarmare nejustificată a opiniei publice. Sub presiunea şi imboldul agitatorilor federalişti s’a produs o adevărată nevroză a comploturilor şi a atentatelor. Ori­ce accident la pro­porţiile misterioase şi grave ale unui complot, ori­ce bombă inofensivă rechiziţionată şi aruncată într’un colţ de depozit, devine subiectul unor a­­tentate fantastice. Câte­va ore opinia publică trăeşte sub panica acestor comploturi şi atentate imaginare; câte­va ore agitatorii sunt radioşi de a fi găsit un nou motiv de alarmare a publicului, care se întreabă nedu­merit cu ce rost şi în ce scop se ventilează asemenea ştiri fantastice ? Inventatorii de atentate şi de com­ploturi, dacă nu cum­va urmăresc scopuri inavuabile, au de­sigur o justificare întotdeauna promptă: ei nu au linişte de grija apărărei naţio­nale şi dacă-i prinde cum­va somnul, nu visează de­cât bombe şi atentate. Şi apoi, cum voiţi să se întreţie şi să se alimenteze entuziasmul po­pular şi să se asigure isbânda nă­zuinţelor naţionale, fără bombe, fără atentate sau comploturi imaginare ? Bomba chiar inofensivă, atentatul chiar imaginar—sunt arme de luptă pentru acei cari confundă patriotis­mul cu scandalul, entuziasmul cu violenţele de tot soiul, idealurile na­ţionale cu idealurile... guvernamen­tale Dar în starea de spirit ce s’a creat şi din lupta ce se dă între cele două „politici“ diametral opuse, răsar ati­­tudinele cele mai stranii şi une­ori şi cele mai dăunătoare intereselor ţării.­­ De teama atentatelor imaginare unii cer concediarea lucrătorilor străini din diversele ateliere unde se lucrează pentru pregătirea militală a ţării şi înlocuirea lor cu lucrători ro­mâni. O asemenea măsură a exaspe­rat pe reprezentanţii celeilalte nuanţe. Aceştia strigă indignaţi: nu se poate să înlocuim lucrătorii străini, corecţi şi bătrâni, cu „haimanalele suspecte“ de prin mahalalele Bucureştiului! Pentru această presă, străinii sunt întotdeauna bătrâni şi corecţi, pe când lucrătorii români nu sunt de­cât simple haimanale suspecte! De la bombe şi atentate imagi­nare, pe care le visează unii, se cade în ponegrirea lucrătorilor români. De la o extremitate fantastică şi pri­mejdioasă, se cade într’o extremitate nedemnă şi jignitoare pentru o în­treagă clasă de muncitori români. Sunt extreme la care fatal trebue să conducă patima oarbă, lipsa de­­ discernământ în apreciarea adevăra­telor interese naţionale şi mai cu seamă lipsa de scrupule în alegerea mijloacelor de luptă. Cele două „politici“ externe, se răsboesc pe seama intereselor şi prestigiului ţărei. KUES®-» SITUAŢIA " Pe Frontul oriental armata gene­ralului Brusilof luptă cu enorme e­­fective la est şi la nord de Stanislau, critica austro-geniaarâ care anul tre­cut sa obicinuise să considere armata rusă ca o cantitate negi­jabilă, vor­beşte acum cu alt ton despre „bravii fii ai Rusiei, răbdători, tenach ascul­tători, mergând la moarte cu un „sânge rece imperturbabil". In timp ce primele rânduri cad sub focul tu­nurilor austro-germane, rezervele din­dărătul frontului complectează necon­tenit golurile. Maiorul Moraîh, cunoscutul critic german, declară că acum e vorba ca Germania să păstreze ceea ce a cu­cerit În trecut. Ridicându-se contra acelora care găsesc că drapelul ger­man nu flutură în vântul victoriei, el crede că e ridicol a întâmpina cu un gest de dispreţ atacurile ruseşti, după cum este ridicol a susţinea că asal­turile lui Brusciov nu vor avea nici o influenţă asupra operaţiunilor lui Hin­­denburg. Principala presiune rusească se exercită acum la Zlota-Lipa, aflu­­entul Dnistruiui. Comunicatele din Viena spun că atacurile ruseşti în sectorul Graderka (la sud de Brody) au eşuat. Agenţia Nord et sud spune că o­­fensiva generalilor Saharov, Letchisky şi Tcherbaiev e mai puţin rapidă în urma retrageri inamicului în nouile sale poziţiuni. Ruşii anunţă că au ocupat lablondiza, reluând Vorohta şi ftrgduş. Ziarele din Viena află din Roterdam că după criticii militari O­andsz?, este sigur că vom avea o a treia campanie de iarnă. Rămâne de văzut, spun aceşti cri­tici, dacă prelungind războiul, împo­trita Înţelegere va putea recuceri te­ritoriile ocupate de inamic. Petrogradul stabileşte la 1.300.000 numărul prizonierilor austro-germani capturaţi de la începutul ofensivei lui Brusilov. O telegramă din Petrograd spune că asupra prizonierilor germani din fața Kovelului, s a găsit un ordin de zi al generalului Hindenburg, spunînd că „Kovelul trebue apărat până la ul­timul ora“. I * Nimic nou în privinţa ofensivei de la Salonic. Presa franceză spune că acțiunea de la Doiran a fost între­prinsă din cauză că frontul lui Sarrail era prea expus în acel punct. ECOURI Astăzi a avut loc la Bucureşti în­mormântarea publicistului Jules Brun, care în ultimul timp colaborase la zia­­rul „La Roumanie“. In curând va avea loc în oraşul nos­tru un concert dat de baritonul Vă­­leanu­. Produsul acestor concerte organizate în toate oraşele din ţară, este destinat fondului pentru ajutorarea familiilor victimelor Pulberăriei de la Dudeşti. In biblioteca „Căminul“ va apare în cursul săptămânei „Cronici", un volum de versuri datorit colegului nostru de redacţie d. M. Sevastos. Volumul cuprinde toate scrierile ri­mate pe care autorul le-a publicat prin diferite ziare şi reviste. D. Al. Mavrodi, directorul general al teatrelor, a luat buna dispoziţie ca pe pe viitor să nu se mai permită repre­zentarea revistelor cu titluri sau cu con­ţinuturi care frizează şi morala şi es­tetica. D. Al. Iiie­scu-Olt a hotărât să do­neze o importantă sumă Sindicatului Ziariştilor, spre a se forma un fond din care să se poată ajutora văduvele ziariştilor. SASUL EDILITAR Locuinţele ieftine Com­ansiunea intervenită Intre Co­muna Iaşi si direcţia Manufacture! de tutun, prin care cea dintâi cedează celei de a doua terenul gratuit, este o chestiune de ordin edilitar care a­­tinge complicata problemă a chiriilor. Primăria cedând terenul Manufactu­re­ de tutun, a urmărit un scop îndoit. In primul loc a avut în vedere fap­tul că terenul cedat va fi cu totul asa­nat, mlaştinele din jurul manufacturii fiind secate şi terenul nivelat, astfel ca întreaga porţiune să fie pusă în stare de higieni, înlăturând focarele cari ar putea da loc la diferite epi­demii. In al doilea Ioc, Comuna,—după cum a arătat d-l primar în ultima şedinţă a Consiliului Comunal,—a avut în ve­dere f­aptul că pe terenul asanat se vor construi locuinţe ieftine pentru lu­crătorii fabricei, care reprezintă cîte­­va sute capi de familie. Vedem clară că actul acesta de edi­litate tinde şi el la uşurarea compli­catei chestiuni a chiriilor. înregistrăm până acuma două înce­puturi, sub seatul la administraţie comu­nală, care tind la rezolvarea proble­mei locuinţelor ieftine. Avem mai întâi seria locuinţelor ief­tine pentru locuitorii din regiunea Ti­­căului, locuinţe care au început a fi clă­dite în noul c­artier „Regele Ferdinand I“ de la Movilă—şi actul intervenit a­­cum între Comună şi Manufactura de tutun, care e făcut în scopul de a se realiza cât mai curând locuinţele ief­tine pentru lucrătorii fabricei. Sunt două acte de gospodărie comu­nală a căror importanţă nu poate să nu fie relevată de cătră toţi cetăţenii cari cunosc situaţiunea chiriilor din oraşul nostru şi care pot vedea în ele primele începuturi pentru intro­ducerea locuinţelor ieftine şi deci pen­tru scăderea chiriilor. Noua stagiune teatrală Teatrele din Bucureşti, inclusiv cel Na­ţional, şi-au început repetiţiile în vederea apropiatei deschideri a sezonului tea­tral. Noua stagiune teatrală va începe din cursul lunei curente , cea a teatrului naţional urmând să se inaugureze la 25 August cu „Bimbaşa Sava“ a d­lui prof. I. Peretz. Nici­odată o stagiune teatrală n’a în­ceput atât de timpuriu, din ultima lună a vacanţei mari, şi faptul ar putea fi cu atât mai curios, dacă ne gândim, că ne aflăm într’o epocă destul de sbuciu­­mată, cum e epoca războiului mondial. Totuşi explicaţiunea nu lipseşte. Ea se datoreşte mai întăi împrejurărilor ac­tuale care au oprit turneele artistice, ast­fel că publicul nostru a rămas numai cu spectacolele elementelor naţionale ; în al doilea loc este constatarea ce o putem face că teatrul a luat şi la noi o mare dezvoltare şi că nevoia de teatru este acum mai resimţită ca ori­când, tocmai din cauză că publicul, destul de frămân­tat de evenimentele la ordinea zilei, pre­feră în locul ştirilor de senzaţia, repre­zentaţiile teatrale. Avem dinaintea noastră repertorul de­finitiv al teatrului naţional din Bucureşti. El cuprinde o frumoasă selecţiune din toate piesele clasice şi moderne, ori­ginale şi streine, cari vor putea fi va­riate în cursul întregei stagiuni. Multe piese sunt reluări, şi multe vor fi pre­miere. Dintre acestea din urmă remarcăm, afară de piesa d-lui I. Peretz cu care va începe stagiunea, „Ilderim“ a M. S. Regina Maria, „A doua conştiinţă“ de Dela­­vrancea, „Comedia Inimei“ studiu social de C. Teodorian, „Povârnişul“ de Hor­tensia Papadat-Bengescu şi „Teofane“ de P. T. Crivăţ din repertorul original, iar din repertorul strein „Nora“ şi „Raţa sălbatecă“ de Ibsen, „Visul unei nopţi de vară“ de Shakespeare, „Ce nu se spune“ de B. Shaw, „Tatăl“ de Strindberg „Prin­ţesa îndepărtată“ şi Cyrano de Berge­rac“ de E. Rostand, „Fraţii Karamazoff“ de Dostoievsky, „Tartuffe“ de Molière „întâlnirea“ de V. Bertonne, „Burghezul gentilom* de Moliére, etc. La aceste premiere s’au mai adăugit cele mai valoroase lucrări teatrale cari fost stabilite în repertorul permanent. S’au ales toate piesele cari au repurtat succese morale şi materiale în trecutele stagiuni teatrale şi care se pot menţine şi acum cu onoare pe afişul teatral. Teatrul nostru, cu toate că prin si­­tuaţiunea sa nu poate fi la nivelul celui bucureştean, ar trebui să facă un reper­­tor la fel. Să se aleagă şi la noi toate lucrările dramatice din repertorul clasic şi modern de rezistenţă, cari vor putea atrage ori­când publicul. Ast­fel nu se va mai putea întâmpla ca la o eventuală criză de p­i­e­s­e să ni se anunţe „Ştrengarul din Paris“ sau alte piese de felul acesta, cari au intrat cu totul în disgraţia publicului nostru, destul de pretenţios în materie de teatru. Facem din timp aceste propuneri, cu bună intenţiune ca să se selecţioneze şi la noi piesele, pentru ca în cursul nouei stagiuni teatrale să avem un repertor cu desăvârşire artistic. --------- - -------­ 99 PĂRERI ŞI FAPTE Petale Risipite­■ Este titlul unui volum de impresii pe care d. I. Irimescu-Cîndeşti, un tânăr publicist bucureştean, Ie-a scris în mo­mente de reverie, nu atât pentru a face literatura, cât mai mult din nevoia de a face confesiuni de ordin sentimental. De aceea micile „petale risipite“ după însuşi titlul lor au caracterul unor mici poeme în proză. Ele ne amintesc acele strofe pline de poezie, dar totuşi scrise în proză, ale poemelor scriitorului Traian Demetrescu, sau cele ale blajinului Pincio, — încă o dovadă de sinceritatea cu care d. Irimescu-Cîndeşti îşi aşterne impre­siile. Autorul e tânăr şi e un sensitiv. De aceea gingăşia şi tandrenţa parfumează fie­ce poemă, care e o poemă a tinereţii,­­ a unei tinereţi delicate, impresio­nabile. Prima bucată „Povestea unei Flori“ este un preludiu al tuturor bucăţilor care formează „petalele risipite“. Dl Irimescu-Cîndeşti este un optimist. Dragostea de viaţă apare din toate im­­presiunile şi reveriile sale. Poate de aceea, îndată după prima poemă amintită, care e un soi de... prefaţă al celorlalte care urmează, autorul a pus, intenţionat, „Zile mohorâte“. El rămâne cu sufletul şi cu gândul senin, chiar când zilele sunt mo­horâte, când „cerul e de plumb“,— când e Noembrie... „Zile mohorâte, zile de plumb... Tris­­teţa voastră aduce uneori atâta farmec şi lumină în suflete“... Acele drăgălaşe „foi de călindar“ în care autorul îşi însamnă agonia Toamnei, sunt lipsite în totul de pesimismul amar şi de nevroza acelora scriitori cari în gândurile lor întunecate manifestă un dezgust de viaţă şi de tot ce-i înconjură. Autorul „petalelor risipite" nu aparţine acestei categorii. In primii fulgi de zăpadă autorul vede simbolul morţii poetului D. Anghel: „Sufletul lui gingaş, plăpând, s’a des­prins de trup şi a zburat. Pentru sufle­tele gingaşe nu-i loc nici dincolo de mormânt. Sufletul lui Anghel a zburat ca un fâlfâit lin, al cărui ecou se va auzi vecinie, când luna doborâtă de oboseală va adormi pe cerul uscat“. Rânduri duioase consacră autorul şi morţii lui Gârleanu, despre care spune că „era un suflet frumos“. De­sigur că mai toate schiţele din vo­lumul „Petale risipite“ izvoresc dintr’o dragoste senină, aşa cum poate fi numai a tinereţii şi numai a unui suflet delicat şi uşor impresionabil ca cel al autorului „petalelor risipite“. Araid,­ ­ Consiliul comunei Răducăneni, ju­deţul Fălciu, a fost disolvat. D-l Gh. Radu a fost numit preşedinte al comisiei intermiare. O Mâine Vineri va avea loc o mare întrunire a comercianţilor la Camera de Comerţ, la care va participa toţi comer­cianţii angrosişti şi detailişti, în vederea bunului mers al comerţului pentru viitor. O Ş­coalele secundare din localitate au fost înştiinţate ca înscrierile pentru exa­menele particulare din sesiunea Septem­brie se mai primesc numai pănă la 10 August, dată pănă la care cererile dim­preună cu toate actele trebuiesc să fie înaintate Ministerului. O­­ficiul poştal din localitate a fost înştiinţat că autorităţile egiptene au luat dispoziţia de a suspenda orice corespon­denţă prin cărţi poştale ilustrate. In conformitate cu această dispoziţie nici o cartă poştală ilustrată nu va putea intra sau eşi din Egipet. O . Gh. N. Dimitriu, copist la Prefec­tura de judeţ, a fost înaintat in funcţiunea de registrator la serviciul administrativ, în locul d-lui M. Alexandrescu, trecut în altă funcţiune. O înscrierile pentru noul an şcolar la liceul Naţional se vor începe de Luni 16 August. Anul acesta se prevede o mare aglo­­maraţie la această şcoală.­­ Ministerul de finanţe va interveni pentru comanda în Germania a unui nu­măr de maşini speciale pentru Manufac­tura de tutun din Iaşi, cari vor fi ins­talate în noile clădiri.’­­ Prefectura de judeţ a fost înştiin­ţată că în această epocă vin din dife­rite localităţi al Olteniei, anume indivizi cari adună copii, pentru ai întrebuinţa la comerţ sau la alte munci grele. Cam tratamentul pe care li-l dau e deajuns de rău, Ministerul de Interne a cerut autorităţilor administrative de a înpedica acest lucru, iar acolo unde pă­rinţii consimt la înstrăinarea copiilor lor, să-i oblige la un tratament bun. O înscrierile pentru ocuparea burselor vacante la Liceul Internat din localitate se primesc pănă în ziua de 28 August. Odată cu cererea de înscriere trebuiesc înaintate şi următoarele acte : certificatul de stare materială, certificat de naţiona­litate, de vaccină şi actul de naştere. Examenele pentru ocuparea burselor vor începe în ziua de 1 Septembrie. O Mâine Vineri va avea loc în localul Camerei de Comerţ, o adunare a mem­brilor Camerei şi negustorilor din oraş pentru a se discuta mai multe chestiuni importante între care şi acea a stofelor. O Societatea Mascat a cerut Primăriei Comunei Iaşi de a interveni pentru a i se pune la dispoziţie vagoane, spre a se în­cărca lemnele destinate oraşului nostru. O Mâine Vineri ora 5 p. m. Consiliul Comunal se va întruni sub preşedinţia d-lui primar al oraşului. O D-l Dr. P. Fior, medicul şef al ora­şului a convocat pe toţi medicii de dis­­părţiri la serviciul sanitar, pentru a lua împreună dispoziţiuni de curăţenie în lo­calurile publice. O La liceul Internat sunt vacante 20 de locuri de bursieri şi 25 de solvenţi.­­ Deasemenea Ministerul a dispus ca şi­­în anul acesta să se primească semisol­­­­venţi.­i O La seminarul Veniamin Costaki din localitate sunt vacante 23 locuri de bur­se şi 17 de salve. Concursul pentru ocuparea acestor lo­curi se va ţinea la 1 Septembrie. „ Toţi directorii şcoalilor internate din localitate se vor întruni zilele acestea pen­tru a hotărâ facerea unor tablori de ali­mente necesare pentru noul an şcolar, cari vor fi înaintate Administraţiei Comunale. O Rezultatul concursurilor de admite­re în şcoalele militare din Craiova şi Iaşi, ce se ţin la liceul Militar, se va da Dumi­nică 7 August. O Pănă astăzi toţi comercianţii şi in­dustriaşii din localitate vor fi trebuit să înainteze comisiunei centrale de export tabloul de cantitatea de mărfuri pe care o posedă și cantitatea necesară pe o lună, pentru a se putea interveni în vederea aducerei mărfurilor necesare, din străină­tate.­­ La școalele secundare din localitate sunt vacante următoarele ore: Matema­tica 17 ore, Desemn şi caligrafie 11 ore, limba franceză 11 ore, Ştiinţe­ fiziconatu­­rale 11 ore, igiena 1 oră şi Ştiinţele a­­gricole 9 ore. INFORMATIUNI . Comisiunea de export a prohibit exportul orzului şi ovăzului din recolta anului 1915. Agricultorii care vor voi să vîndă recolta lor de orz şi ovăz din acest an, prefecturilor sau armatei vor primi pre­ţul de 1800 lei de vagon, orzul trebuind să aibă o greutate de 38 kgr. Cei cari au vîndut pînă acum după vechiul preţ maximal vor primi dife­renţa de preţ. — In ultima şedinţă a comisiei de import-export, sau luat următoarele dispoziţiuni: — S’a prohibit complect exportul pă­rului de bou. — S’a hotărît să nu se mai acorde nici un permis de export pentru nuci. — Parafina—care e prohibită la ex­port— va fi permisă numai în compen­saţie cu stearina, în cantităţi egale. Tot in această şedinţă, s’au acordat firmei Wolff din Suedia 180 vagoane benzină, drept compensaţie pentru 60 vagoane cafea. *nâc ›«- --------—'

Next