Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)
1916-09-01 / nr. 195
ANUL VIII No. Î95 ABONAMENTE . 2CÎ M fa pw# ura an Itst« man. 40 wr» I»« bt sfcrainita Pantra preoţi isl Invititori rurali m fac® reducara da SW% REDACŢIA sS ADMINISTRATE« IAŞI, PIAŢA UKIRXI, Wo. *. îk loeatal «lubului N»,tic«ial-Lllj®j?a,L \k numir 5 JOI 1 Septembrii 19l1 telxfob a*, m ANUNCIURI COMERCIALft Lini» pe pagina ii Linia pe pagina 911 EJ*s® p« pagina IV 1 laa 9» 4« h. ZIAR COTIDIAN »»* direcțiunea unul ■—iItal iaatUuit do «lubel **tUw*MlfcM«l ZIAR NATIONAL* - LIBERAL, COTIDIAN ssJTmS 5 BANI Ceasul socotelilor Bulgaro-daghiarii, sub vraja „atotputerniciei“ germane, au nutrit visul faimosului „bloc turanic“, care trebuia să le asigure o rezistenţă neînvinsă şi o tiranie eternă. Atotputernicia germană poticneşte ; ea tremură pe toate fronturile, pentru ca în curând să fie complect doborâtă. Aripele imperialismului german au fost tăiate. Vulturul teuton se târăşte. Maghiarii au început să-şi deie seamă de prăpastia spre care au fost împinşi. Ei strigă astăzi să se aducă armatele pentru apărarea graniţelor şi pentru salvarea regatului sfântului Ştefa , iar partidul separatist în frunte cu contele Karoly cere înfiinţarea unei oştiri naţionale maghiare, cu generali unguri, cu stat major ungur, care să nu asculte decât de ordinele parlamentului ungar. Contele Tisza, alarmat de situaţia disperată ce domneşte în Ungaria, speră că aducând pe Franz Josef la Budapesta, va reuşi să calmeze spiritele. Fapt e, că panica „tigrilor* a ajuns la paroxism. Cealaltă jumătate a blocului turanic, nu se găseşte într’o situaţie mai bună. Bulgarii au încercat un atac mişelesc împotriva noastră, îşi vor primi răsplata — şi fără întârziere. Vom şti să răspundem din belşug la actul lor banditesc. Bulgarii au fost goniţi din tăvala de două regimente de voluntari greci. Isgonirea Germanilor din Grecia, perspectiva ofensivei de la Salonic, hotărârea aliaţilor de a da Bulgariei lovitura de moarte — toate acestea pun în cea mai clară evidenţă dansul tragic în care au intrat. Ceasul socotelilor definitive se apropie. Nici Ungurii, nici Bulgarii nu se mai gândesc la visul trandafiriu al „blocului turanic*. S’ar mulţumi să-şi salveze existenţele ameninţate de primejdii inevitabile. Dar salvarea nu le mai poate veni de nicăieri. Duşmanii de peste Carpaţi şi de peste Dunărea, sunt prinşi într’un angrenaj din care vor eşi striviţi. Orientul Europei va fi curăţit de rămăşiţele barbariei mongole ROCKKRII LĂCRĂMIOARE“ După titlul micului volumaş de versuri şi proză datorit d-lui locotenent Const Ştefănescu, cititorii acestei recenzii vor putea deduce că e vorba de o operă a unui sentimental prin excelenţă. D. C. Ştefănescu autorul „Lăcrămioarelor” este într’adevăr un impresionist. Impresionismul d-sale are o nuanţă cu atât mai accentuată, mai literară, cu cât d-sa este un intelectual şi unul dintre aceia care şi-a însuşit bogate cunoştinţe din literatura universală. Faptul acesta se observă şi din multele versuri traduse din limbi străine — traduceri cărora autorul Ie-a dat portul versului românesc. Cele mai multe din versurile originale ale d-lui locot. C. Ştefănescu sunt subiectiviste. Autorul cântă o simţire magică, universală : iubirea — inspirat de o singură şi aceiaşi Muză, căreia i-a închinat altele şi parfumatele „lăcrămioare", al căror leitmotiv figurează în versurile puse ca „motto* in fruntea volumului. Uneori însă d. Const. Ştefănescu atacă alte motive, de ordin istoric, cum e următorul sonet întitulat „Cetatea Neamţului* : Castelul di mărire Rgundwi Risnas dio vraiui bitrauis in uitara, , Jn*!ţi zimţii de raină care Stau martori valvei da odinioară. Din plumburiul cer da hitr’sUro Tăcerea şi’ntunereeul «obosiră... Ut iiîeiwicolic ţipat de pocoară Răstînă pentr’o clipa’a depărtară. Luceafărul, fantastică lumini, îşi tremură din gan« aurite S\ tot mai sus s* «rai ian« piiui, Ioana pătimirei infinite, Să’nvăluie’n lucirea sa divină Tezaure străbune părăsite... Intre accente de reverie şi melancolie, autorul strecoară câte odată o nuanţă de umor sau o nuanţă epigramatică. Iată d. ex una din poeziile satirice, întitulată „Căsătoria de azi* : Printr’uB iuti căsătorii încap* — ăst* i lucru cert Dar într’un su se schimbă’n colo și mii «.des în mic cancsfi— Sopran l»g$r 9 «opiiatui, d»și vă para că-i prea scund N*v*st* a au alto primo, bărbatul este mit secund. Și dirijorul e bărbatul, iar i&ie-adfctă alto prim Ca-adss silost« p* szaunaul si poposenscâ’u ţintirim. Amicul casai Insă «ar® «mn ea vaier bonsie, bonton, îolocaieşti la nevos un „aîf‘ nemţesc prin... bariton. Partea doua a volumului cuprinde proză. Este o proză In care forma literară se imbină cu spiritul de observaţie şi de analiză. Proza d-lui locot. C. Ştefănescu îşi are şi ea partea ei de pură poezie. Aşa e prima bucată „Mergând spre morminte de regi* în care impresiunile din călătorie sunt redate în forma unor plastice poeme în proză. Celelalte trei schiţe „Numărul 13“, „Un martir“ şi „Meita“ reliefază şi ele frumosul talent al d-lui C. Ştefănescu, care prin „Lăcrămioarele” d-sale, intră în rândul scriitorilor noştri din cea mai nouă generaţie. ACUM....î Din adâncimi de nopţi ţîşniră zorii In ceasul sfânt şi mare de izbândă, Cînd tabăra vrăjmaşilor îlămîndă, O puserăm în carele de glorii. Era o zi eztatecă şi blîndă, Şi ’mpărăţiau seninurile, norii, Şi noi eram acum triumfătorii, Noi, cei plecaţi alt’dată subt osîndă. Şi stăm aşa pe drumul furiei«Iulii... Din visul greu al vrajbelor şi«al hulii Se năzăreau chemări de biruinţă... Căci vrem să n’aibâ linişte satrapul I — — jŞi ca’ntr’un singur trup s’avem fiinţă, ţţx Turda lui Mihai, să-i ducem «apui I B. Pândoian*. Vrramiri legendare Generaţiei de astăzi îi e dat ca să trăiască vremuri, care In curând, vor intra în domeniul bătrânelor noastre legende. Idealul nostru naţional, a fost nutrit de poporul român multe secole, şi un răgi stâmp s’a realizat parte din acest ideal, cu sacrificii enorme, dar vecinie cu perspectiva, din ce în ce mai apropiată, înfăptuirei lui. Descălicarea voevozilor români ai Munteniei şi Moldovei, domniile atât de binecuvântate ale marilor domnitori ale căror nume au trecut departe peste hotarele noastre, apoi marele act al unirei ţărilor surori, visul atât de scump al generaţiei care a înfăptuit acest act, războiul de la 77 care ne-a dat independenţa deplină, toate aceste vremuri în care s’au perindat fapte măreţe, sânt vremuri care par astăzi legendare, şi aceasta din cauza şi a împrejurărilor şi a faptelor măreţe ce s’au produs. Câte legende nu sunt brodate pe tema descălicatului Moldovei şi Munteniei? Câte legende nu sunt cuprinse In literatura noastră populară cu privire la eroii poporului român, din vremuri mai îndepărtate ? Legendele însă, au cuprins şi timpurile noi, cum sunt de exemplu Unirea şi războiul pentru independenţă. Dragoş Vodă, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Neagoe Vodă, Cuza Vodă, Carol înţeleptul, toţi aceşti mari voevozi, îşi au partea lor, bine meritată, în mul- Miele noastre legende populare. Dar, unul din cele mai sublime acte ale istoriei Românilor este de sigur, războiul de faţă pentru întregirea noastuiSu!. Visul acesta era nutrit de secole de poporul român. Astăzi, însă visul a început să se închege în realitate şi nu mai este mult până cînd visul acesta se va realiza pe deplin. Vremea de azi în care se încheagă visul nutrit de secole de poporul român, va intra în curând în domeniul marelor legende naţionale, şi va fi una din cele mai măreţe şi mai sublime legende a neamului românesc. Episoadele ce se desfăşoară în acest războiu, vitejia fără seamăn a bravilor noştri ostaşi, sunt demne de acei care le săvîrşesc, şi care vor rămâne ca nişte eroi legendari istoriei războiului pentru întregirea neamului. Sufletele marilor noştri domnitori pomeniţi mai sus sunt fericite în sfintele lor morminte, că oştenii noştri comandaţi de viteazul şi marele Rege Ferdinand, au început, prin sacrificiul sângelui, să pună stăpânire pe pământurile strămoşeşti, pe care duşmanii le-au stăpânit veacuri întregi. Mâine, Regele Ferdinand împreună cu generaţia ce l-a secondat, intră şi El în marele cenaclu al legendelor româneşti, dar această legendă va fi fără îndoială, cea mai frumoasă ce şi-a putut’o cineva îlţchipui, căci va fi legenda adevărată a întregiră’ neamului românesc. Scrisoare deschisă către toţi preoţii din oraşul şi judeţul Iaşi Am plăcere» a vă aduce la cunoştinţă, că am demisionat din demnitatea de protoiereu al oraşului şi Judeţului Iaşi pe ziua de mâne, 1 Septembrie, împrejurările mă chiamă la mîngâeree şi îngrijirea bravilor noştri ostaşi, care răniţi pe câmpul de luptă vor căuta azil în unul din ospitalele noastre.—Părăsind serviciul mă simt obligat a mulţumi Sânţiei Voastre şi personalul ce conduceţi pentu concursul ce mi aţi dat că să-mi îndeplinesc aşa de frumos sarcina de protoereu timp de 7 ani şi 4 luni, dar mulţumesc mai ales pentru dragostea ce mi-aţi arătat. Nădăjduesc, că mă voi bucura şi deaci înainte de această dragoste pentru care mă voi sili a fi alături de Sânţiile Voastre în tot ce veţi întreprinde pentru înălţarea patriei, bisericei şi corpului preoţesc. Al Sânţiei Voastre prieten Econom Ioan P. Tincoca 31 August 1916. Pedeapsa^Sreni A*a««S partid al Bulgaria! a umplut de Indignare sufletele româneşti cad ard de dorinţa de a Ea aplica pedeapsa meritată. Starea de spirit a soldaţilor cari i’n reîntors din luptă şl a răniţilor noştri este admirabilă. Toţi aşteaptă cu cea mai vie nerăbdare momentul In care lupta va reîncepe. Suntem în măsură a vesti publicul toate măsurile militare au fost luata pentru ca eşecul momentan ce l’au suferit pe frontul dobrogean să fie complect reparat şi să nu aibă nici o Influenţă asupra desfăşurărel viitoare a operaţiunlior noastre şi asupra apărărei teritoriului ţărei. In legăturără cu aceste dispoziţiuni comandamentul armatei a treia a fost încredinţat d-lui general Averescu, las comandamentul armatei a doua d-lul general Crăiniceanu. Bulgarii îşi vor primi padeapsa miseilei lor. INFORMATUNII Comanda armatei a III-a care operează la sud a fost încredinţată unuia din şefii de elită ai armate rombastiu-lui general Hvarescu. Generalul Averescu înlocueste în comandă pe generalul Aslan. Armata a II a rămâne sub comanda reputatului strateg generalul Crăiniceanu, fost ministru si $ef sl Marelui Stat Major. o Comisiunea centrală da export, in sadințA ca a tinut sub prasidantia d-lui Stadovici, s’a ocupat cu alegerea mărfurilor Si obiactalor absolut trebuincioasa platelor româneștii, si cari nu pot fi furnizata da Franța sau Anglia. Legafiunile celor doui ţări au Si fost sesizata si sa vor lua toata măsurile ca aceste mărfuri să ajungă in tară prin portul Hrhanghelsk, mai înainta ca ei si fie blocat de gheţuri. o Prefectura Politiei, cu aprobarea d-lui comandant al garnizoanei, va da astăzi ordonanţa prin car® sa prelungeşte termenul da închidere a stabilimentelor da băuturi spirtoase până la noi dispozițiuni. Din causa um imparaţium P. condusa Timişeşi, apa va fi dată în consumaţia astăzi şi mâini numai la ora 5 până la 8 a. m. Astăzi a sosit la Prefectura de Poliţie ordin ca să se închidă toate localurile în care se aglomerează publicul şi se colportează svonuri tendenţioasă Se ştie că Prefectura de Poliţie a închis de acum două zile cafenelele de pe str. Ştefan cel Mare. „ Vineri se vor întruni la Primărie membrii Comitetului instituit pentru strângerea obiectelor necesare armatei. O I. P. S. S. Mitropolitul Primat a luat dispoziţiunea ca preoţii din ţară să facă în fiecare zi rugăciune in biserică pentru victoria armatelor noastre. ■ S’a luat dispoziţia ca pa tot timpul mobilizărei să nu sa mai facă reţineri din salariul funcţionarilor mobilizaţi, atât patrntru sumele din împrumuturi, cât şi pentru datoriile acordata de Sociatatea de Economie a funcţionarilor. Potrivit comunicaUlul Direafinei generale a poştelor, telegrafiei şi telefoanelor, cu începere de encmetrii 30 August, băncile pot trimite poliţe şl acte In plicuri in ehiee şi recomandate, fără să uiţi nici o teamă de perdere sau de a rea tudiscreţie. La direcţiunea Servieiulul de miseriee a avut loc o conferinţă a diraataritar şl subdirectorilor căilor ferate In această conferinţă s’a dsete punerea tn circulaţie a unor trenuri da marfă, cari vor aproviziona ea aumamta diferite centre ale ţărei. Chestiunea acestor trenuri, aura aer fi numite trenuri alimentara, este luad un studiu. Totuşi, sa credand piuă tămăna viitoare, căile ferate aer fi măsură să asigure circulaţie regulat şi in bune condiţiuni a trenurilor alimentare. Ori s’au întrunit la Cercul didactic toţi directorii şcoalelor primare şi secundare din localitate, sub prezidenţia D-lui I. Simionescu, secretarul general al Ministerului de Instrucţie. S’a hotărtt ca cursurile tuturor şeoalelor primare şi secundare ad se deschidă neaparat pe ziua de 1 Catambrie chiar şi cele cu internate, fixându-se un dor redus numai la orele de dimineaţa. In privinţa elevilor interni da decis ca bursierii să fie plasaţi la gazde particulare care aor fi plătite de Sied. Ori la ora 1 s’a întrunit din aer la Primărie comitetul regional sanitar. A asistat şi d. dr. Bordea, inerederit spitalelor de răniţi din Moldova, estre a arătat îndatoririle ce le au persoanele care şi au oferit concursul iar spitalelor de răniţi. Din Iaşi a sosit un număr de 31 de călugăriţe de la mănăstirele din eparhia Moldovei, cari aor fi repartizate la spitalele din localitate. Deasemenea la începutul luad saptembrie va mai sosi un număr la SSf de monahe, care vor îndeplini Si da servicui de surori de caritate. O Băncile populare Îngrijesc și da «*t*cutarea muncilor agricole, ttcând pțfl în contul proprietarilor și elibarând hanuri de plată «are se achită apui» prin bănci. * i*a