Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)

1916-09-16 / nr. 208

4b ­ ANUL VIU No. 208 ABONAMENTE ÎSî ţ*ri p® um sr« . .. 20 to !» străinătate o® iman . 48 . Pentru preoţi şi învăţători rurali sa facs* reducari« am 53°­, REDACŢIA si ftDMINISTimţlA IAŞI, PIAŢA UNIREI, tip. 6, la localul clubului Naţional-Libaral. Un ram ar 5 M mm ZIAR NATIONAL* - LIBERAL. COTIGI TXLXF0Ä So. m AJTUNCIURI COMERCIALI Unea p* pagina II Linia pa pagina Mi LSnte p® pagfíí® IV ZIAR COTIDIAN sub diracțiuRsa unui comitat de clubul națb­aal-llbaatil 5 BANI 1­­m 30 b. 4® b. Crimele teutone înaintarea victorioasă a arma­telor noastre în Transilvania şi respingerea singeroasă a inamicu­lui de la sud, au exasperat trufia germano maghiară şi sălbătăcia bulgărească. In neputinţă de a rezista pe fron­turile de luptă, duşmanii noştri re­­­curg la arma crimei laşe a asasi­natului odios. In neputinţă de a răpune vitejia ostaşilor noştri pe câmpul de luptă, ei răpun nevino­văţia femeilor şi a copiilor de pe străzile Bucureştiului. Este cea mai singeroasă ruşine ce a pălmuit vre­o dată civilizaţia şi cea mai abominabilă crimă ce s’a săvârşit vreodată în numele războiului. Autorii crimei vin de departe, d­oboară din inima Europei, din lumea „civilizaţiei" şi a „culturei“ germane. Acolo se pun la cale a­­sasinatele, acolo se înarmează pi­raţii aerului, de acolo vin bom­bele ucigătoare de copii şi de fe­mei, acolo e sfatul crimei şi la­boratorul morţei. ------- —-^•^•^eeumauSOBP-a »Civilizaţia* germană ne a în­tors cu o mie de ani îndărăt. »Cul­tura* germană acopere Europa, de ruşine şi stropeşte omenirea civilizată cu singeîe celei mai o­­dioase crime. Primim lupta. O primim pentru că nu ne înfricoşează, ci ne înalţă lupta noastră cinstită, civilizată şi vitează. A fost dat ca femelele şi copii noştri, să facă jertfa de singe pen­tru România de mine. Fie ! Vom suporta toate jertfele şi vom lupta cu toate crimele. Dar un lucru să se ştie: răs­punsul nostru va fi năprasnic. Nu suntem capabili de crime, dar Românul ştie să răsplătească. Vom şti să le răsplătim în timpul războiului, iar după ce uraganul va trece, la masa verde unde se vor lega destinele Europei viitoare, pi­raţii aerului vor răspunde de toate asasinatele şi de toate neseliile ce au săvârşit. Blestemul lumei civilizate îi va urmări deapururi.­ ­. Spitalul „Caritatea“ Personalul conducător. — Un spital modal. — Cum sunt îngrijiţi răniţii. Unul dintre spitalele cele mai admira­bil aranjate şi mai bine organizate este spitalul Caritatea In acest spital erau destinate 50 locuri pentru trupă şi 10 locuri pentru ofiţeri. Insă după stăruinţele D-lui Mârzescu pri­marul oraşului, D-na Natalia Vlădoianu, prezidenta spitalului, numărul locurilor a fost sporit la o sută, iară astăzi acest admirabil spital îngrijeşte 117 răniţi. D-na Natalie Vlădoianu este prezidenta spitalului, D-l C. Crupenschi administra­tor general, D-l Victor Vrabie, adminis­trator, D-l Patel Prod­, intendent şi d 1 Cal­os secretar. Conducătoarele spitalului sunt: D-na K­aterina Th. C­ivăţ şi D-ra Caromira Cimara D-rele studente: Victoria Cerne Io­­usseu, El Arghiropol, Erna Popovici, Sa­tan şi Gland­ia Zaharieva. Medic-şef: D-l dr. Elor. Pianistul Emil Mihail, profesor la con­servator, a binevoit să se pună la dis­poziţia spitalulu, făcând corespondenţa ostaşilor şi m­uică. Spitalul are şapte pavilioane , trei sal­ioane mari, patru mai mici. In sălile spaţioase şi pline de lumină, în pituri curate şi comode, stau râniţii noş­tri, sub îngrijirea devotată şi neobosită a personalului acestui spital. Pretutindeni domaneşte cea mai desă­­vârşită curăţenie şi ordine. Râniţii au o figură plini de voioşie, care denotă o excelentă stare sufletească. Marele nostru pianist Emil Mihail e la căpătâiul fie­cărui rânit. Ii mângâe, îi în­grijeşte, Ie scrie acasă, iar scara îi far­mecă cu melodiile ce Ie cântă la pianul aşezat în culoarul spitalului. Este o admirabilă organizare de spi­tal. Această organizaţie funcţionează sub permanenta supraveghere a d-nei Na­thalie Vladoianu, care cu un devotament extraordinar îngrijeşte de răniţi şi de bunul mers al spitalului. Răniţii binecuvintează pe vre­­m­ei­ con­ducători ai acestui spital. Regelui nostru T* limtăvaci aproape, • ! Ruje, Ta, la «ara Vedem cum urzeşte Întregul ri» al ţării Ca lecole-aţtaptare privind la largul zării Departe poate munţii ca nu mai sunt hotare. Uimiţi. *e pleacă munţii ţi se’nfioară Firea. Tresaltă norii ’n ceruri, tresaltă întregul plaia, Când chemi la luptă şoimii, întocmai aa Mihail, Să semeni In grădina suroră Disrobirta ! Me a serie In frânte soarta e’al nostru ideal, Tu să-l prefaci aere, ţi să ne duci pe noi, Ia lupta ea barbarii, să ne ’nălţăm eroi! O rege l­a­ Tele fapte, le-ar binecuvănta, Treziţi din lanţ, copiii frumosului Ardeal, ţi flori de mirth­ii laari vor pane­­a calea ta! Mircea Petala. etul şi filosoful irlandez a scris cea mai usturătoare satiră împotriva bulgarilor, astă­zi tovarăşi de acelaş nivel... cultu­ral al teutonilor. „ Comedia „Arms and the Man“ s-a ju­cat în Germania sub titlul „Eroii". Pen­tru a răspândi acest persiflaj al scriitorului irlandez, germanii au utilizat-o ca su­biect de operetă. Compositorul Strauss a scris libretul pentru opereta „Soldatul viteaz“ sau „Soldatul de şocolată“ care s-a jucat şi la noi, la traducere, de către ansamblul de operetă condus de d. Băr­­cănescu. Ieșenii îşi vor aminti faimosul cuplet cântat cu atâta umor de artistul­­ Niculescu-Basu : „Noi bulgarii suntem straşnici In război suntem năprasnici!" Astă­zi când bulgarii participă la tot soiul de barbarii şi atrocităţi, comedia lui Shaw apare într’adevăr clasică In pri­vinţa patriotismului şi vitejiei lor. Ea devine o operă de valoare istorică pentru războiul european, intru cât cetitorul cunoaşte din cuprinsul ei o exactă expunere a cunoştinţelor militare şi a gradului de incultură ale bulgarilor, datorită unui scriitor care n’a urmărit de cât realitatea, pe care a imbrăcat-o într’o logică nuanţă de umor şi satiră. Recetind opera lui Shaw vom cunoaşte o apreciere imparţială despre valoarea armatei bulgare, pe care însăşi aliata ei de astă­zi, Germania, a persiflat-o în faimosul cuplet: Noi bulgarii suntem straşnici In război suntem năprasnici ! PENBS I PIPERI ŞI filPTK Shaw despre bulgari Literatura modernă europeană cunoaşte o clasică satirizare a patriotismului şi vi­tejiei bulgare, din opera teatrală a lui Bernard Shaw întitulată „Arms and the Man“, jucată cu mare succes şi în tea­trul german sub titlul „Eroii“. Piesa lui Bernard Shaw este scrisă acum un deceniu și mai bine — deci într’o epocă în care Europa se odihnia pe laurii gloriei câștigate din războaiele anterioare. Scriitorul irlandez a conceput opera-i persiflantă în vremuri de pace, așa că nu poate fi acuzat c’a avut vre-o aversiune sau vre-un resentiment împo­triva bulgarilor. Shaw, cu spiritu-i fin şi caustic, ridicu­lizează eroismul armatei şi culturei­ bul­gare într-o acţiune care are ca obiect un războiu sârbo-bulgar. Eroii ridiculi din piesa lui Shaw sunt maiorii Pavel Petkoff şi Sergiu Saranoff care conduc un atac al cavaleriei bul­gare împotriva infanteriei sârbești. Rezo­­neurul comediei este sviterianul căpitan Bluntsk­, înrolat în armata sârbă, care ră­­mâne perplex de modul barbar cu care bulgarii luptă împotriva sârbilor, nimi­cind cele mai elementare reguli ale răz­boiului. Repetăm : comedia lui Shaw este scrisă în anul 1902 și ea a ţinut și afişul tea­trelor germane în toate stagiunele. Po- I VINERI 1€ Septembrie 1916 INFORMATION! -1- Cantitatea de zahăr ce a sosit la Primărie nu poa­ fi distribuită pu­blicului, ea fiind destinată în întregime armatei şi spitalelor de răniţi Peste câteva zile însă, se aşteaptă sosirea unui nou transport care va fi pentru populaţia civilă a oraşului, şi care se va distribui după normele trecute, ~~ Toate gospodinele, care au făcut bulion sunt rugate să bine­voiască a doua şi Crucei Roşie (Liceul Naţional) câte o sticlă de bulion, sau cât vor crede, ~ Duminică 18 Sept. c. între orele 2 şi 4 după amiază, se va permite vi­zitarea bolnavilor de la spitalul No. 266 (Liceul Naţional). Cei care doresc a vizita viun rănit trebue să prezinte Administraţiei spitalului un bilet de i­­dentitate eliberat de Prefectura poliţiei, ori de Primărie, dacă e de la ţară. Se cere asemenea a dovedi, că vizi­tatorul este ruda de aproape cu rănitul vizitat şi anume tată, mamă, copil, frate ori soră. D- Dl Jean Bfisoveloni a oferit un premiu de 50,000 lei aviatorului care va doborâ un Zepelin până la 1 Ja­nuar 1917. In acelaş timp s’a luat iniţiativa ca prin subsenpţie publică să se institue câte un premiu de 20,000 lei pentru a­­viatorii cari vor doborâ un avion ina­mic. Toţi podgorenii şi proprietarii de livezi de pruni cari distilează şi fabrică rachiurile prevăzute la art. 64 din re­gulament®, sunt obligaţi ca imediat şi cel mult în termen de 20 de zii® după terminarea distilărei să facă declaraţiuni identice ca şi pentru vin la primăria lo­cală pentru distilarea droj­diilor rezultate din pritocirile d® Martie «a şi borhotu­rilor din cursul anului pănă­­» noua re­coltă de toamnă. Toţi agenţii administrativi şi poliţie­neşti sunt însărcinaţi cu îndeplinirea a­­cestor dispoziţiuni. Sabia de onoar®.— Asociindu-ne la iniţiativa de a se oferi d-lui colonel Broşteanu, o sabie de onoare, deschidem şi noi o listă de subscrieri, pentru a contribui la oferirea acestui talisman de admiraţie viteazului comandant al regimentului 53. Vizita A. S. Imperiale Principelui de Oldenburg Sosirea.—Vizita la spitalul da la vanii. La Liceul National.—La Sf. Spiridon A. S. Imperială vizita azi pa colonelul Brofteanu.-La Galela.—Plecarea -H- Astăzi la ora 11.40 a. m. a sosit în localitate A. S. Imperială Alexandru Petrovici, Prinț de Oldenburg. A. Sa Imperială vine de la Galaţi, prin Basarabia, cu un tren special. Pe pero­nul gării a fost întâmpinat de Prince­­pele Lieven, care se găseşte de mai multe zile în localitate, D-nii O. O. Mârzescu, primarul oraşului, C. Ki­imoglu, prefectul poliţiei, Colonel, Romanescu. Coman­dantul garnizoanei, Dl Savinof, consulul rus, Roseti Solescu, fost ministru la Pe­trograd, C. Torna, ajutor de primar etc. A S. Imperială e însoţit de principele Urusof, de contele Somacurof Elston şi o numeroasă suită. A S. Principele de Oldenburg, care e şeful suprem al Crucei ruse ruse, a ve­nit în localitate pentru organizarea spi­talului rus ce se instalează la vamă De la gară urcându-s­e în automobil cu Principile Urusof, O Mârzescu și C Kiu­moglu, A. S. I. a mers la spitalul ru­sesc de la vamă. Aici A. S. Imperială după ce a exa­minat pl­anul de amenajare a spitalului, a vizitat toate pavilioanele în care vor fi internaţi răniţii ruşi, exprimând d-lui Mârzescu mulţumirea Sa pentru localul şi pentru modul cum va fi amenajat spi­talul. De aici A. S. Imperială a mers la spi­talul Crucei Roşie de la Liceul Naţional unde a fost întâmpinat de Princesa Moruzi, d-neie conducătoare şi perso­nalul medical în frunte cu d-na dr. Do­­cman. A vizitat toate pavilioanele ca răniţi. • De la Liceu! Naţional A. S. Imperială a mers la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost Intimpinat de d. efor C. Crupenschi. Aici au vizitat de asemeni toate pa­vilioanele şi sălile operaţiei întreţinăndu­­se cu râniţii ruşi. S’a interesat de mo­dul de funcţionare a spitalului şi de nu­mărul paturilor ce poate avea Spunându-i-se că într’o cameră se află colonelul Broşteanu, A . Imperială şi-a exprimat dorinţa de a-l vedea. Intrând In sala unde era d. colonel Broșteanu, A. S. Imperială s’a interesat de împrejurările în care a fost rănit, ex­primând felicitările A. Sale bravului co­lonel. La plecare A. S. Imperială a binevoit să promită d-lui C. Crupenschi că va dispune să se trimită spitalului Sf. Spi­ridon o cantitate de chinină și cloroform­a A. S. Imperială şi-a exprimat apoi do­rinţa de a vizita spitalul de prizonieri de la Galata. Urmat de întreaga suită, A. S. Imperială a plecat la acest spital. Dejunul I’a luat In vagonul restauraint ce era ataşat Ia trenul specia!. Cum A. S Imperială nu a venit de­cât pentru câte­va ore, probabil că la ora 4 p. m. va pleca din oraşul nostru, P H- D. Colonel Ernest Broşteanu vi­teazul comandant al reg. S3 infante­rie, a fost trecut pe tabloul celor pro­­puşi a fi decoraţi. 4- Aflăm cu plăcere că valorosul nos­tru pianist şi prfesor la Conservator d. Emil Michail s’a reîntors la Iaşi, du­pă o absenţă de 6 luni. L’am văzut la spitalul Caritatea 169 unde îşi consacră tot timpul pentru îngrijirea şi alinarea suferinţelor scumpilor noştrii răniţi. De la sosirea primelor transporturi d-sa, s® afli la postul său, însufeţit de entusiasm cu surâsul bine­voitor şi consolator pen­tru flecar®. Cu mina sa, a spalat ranele la un mare număr de ostaşi, asistă la masa lor, rupându-le pâinea şi hrănind pe cei răniţi la mâni, iar în oarele de repaos le taie lectură şi corespondenţă ■sriindu f ie cărţi poştale cu maşina car® ni-a spus că­­ a fost dăruită de defrnsta Regina Elsabeta şi pe care regretata Suverană a scris însăşi un timp înde­lungat. In oarele de după prânz şi sa­ra le face muzică, improvizând la pian care a fost pus la dispoziţia spitalului de către d-na Ecaterina T. Criveţ, mo­tive naţionale, preludind pe dub­sa doi­nă Românească şi acompan­aRa t®r«I. răniţilor. * D-na ______la Mare», a fost autori­zată de Ministerul de Instrucţii Publi®«, să predea lucru manual în şcolii® pri­mare şi complimentare, particular®. — Sindicatul podgorenilor, a înaintat Prefecturei de judeţ, «n raport de vi­nurile cari au în deposit de la podgo­riile din judeţ.­­ -r D. P. BL Pop®s®u profesor, a fost numit cu titlu def­itiv pentru «pena­lităţile Istoriei şi Dreptul, în învăţă­mântul secundar din R. Sărat. -r- D. Stoianescu a fost numit pro­fesor cu titlu provizor la specialităţii® Istoriei şi Dreptul, în învăţământul se­cundar din Piatra M. ~ In­­ învăţământul normal d® fet® sunt vacante 12 ore de geografi® şi 11 de gimnastică la Gal&ţi şi ÎS or® d® ţesut la se. normală din Iaşi. ^ -1- Dir*®torii principalelor ii» Capitală s’au întrunit pentru a «e «o»­­sfătui asupra diverselor eh*®tiuni priti­­toare la credit, poliţe, executării® â® protest® «te. -r- S® adu®® la «noştiaţa generală «£ •» ln®eper® de la le | 27 Septembrie«® vor primi şi expedia pentru internaţii «m­­i, din regiunea Slokoaia «orespoad®»­­t» postai®, mandate portal® şi telegra­­l®e, colet® poştal® şi telegram® s»b ar­­laătrarei® condiţiuni : Corespondenţa poştală va f seriei în limba romfică, pe cărţi poştale d®«­­•ăis®, sa» scrisori în plicuri nelnohis® şi aelipit®, scris® îh limbaj clar (înțeles) •• vor vosti d® taxele poştal®. Coresp*»­­d®nţe recomandate nm *• admit®. Mandatele poștale v®r f poştal® și telegrafie®, cele poştal® vor I scutit® d® taxei® poştal®, iar cele telegrafce se vor taxa ea și cele particulare. XxpediUrdl •st® obligat «ă la part®» rezervată a­­dresei se »»ri® «ă est® adresat «»mi ia­­t«rnat spre a fi scutit de taxei® poştal®. Pe cupon nu •• acri® ••respondențe. Coletele poştale se admit «uitai pisă la i kgr. şi nu vor conţinea decât vest­­mint®, lengeris, şi alte obie»t® sa« li­es­uri pentru uzai lor propriu ; este oprit a ss Introduc« în ele «orsspondenţ®; am­balajul să n» fie din hărtis, pergament« «u tipărituri sa« la ssript«. Pe «upon să nu ss sen's eorsspondsnte. D# as«­­mensa vor fl s*utits ds taxe postai«. ~r­­. dr. C. Angeles**, ministrul l«­­crăriior public®, în via sa solum,udu­s pentru presă, a lu«t o serie de măsuri destiiats să uşurese trimiterea ziarelor atţt în provinţie, «ât și In regiuail® Tfri­­silvimiei ocupat® de trupele noastre. C® îndep®r® d® Joi vor fi n®ui trenări în direcţia Iaşi, Constanţa şi Predeal- Braşov. Se vor ataşa la trenuri, apoi vagoane­poşt®. Delegaţi ai ziarelor, vor­­ autorizaţi să plece la Braşov spre a organi­sa ex­pediţia ziarelor­­« teritoriile ocupate din Transilvania. D. dr. C. A.nşeres®u a întrunit tr­a­­nset saop eri, la orei® 11 dimineaţa, p® directorii ziarelor din Bucureşti apr® ă sa ••nsfetui ei si asupra acestor dive»* ss uă««ri.­­f Se adu®« la cunoştinţa generală ci plata familiilor mobilizaţilor, care au lă­sat part« di« solda lor familiei, având domiciliul In oraşul Iaşi, va iaesp® 1» aus de li Septembrie Iftlt depă e«m se speeifaă mai jos: Disp. I în zilei* ds li și 17 Sept. a. fi n . fiPÎSfi19 /» 9 v »9 fi2S 2«» Plata se va fa«« la Casieria Regim. 1* Iafant. între orei® f —11 dim. și 9— 4 după ameasă. Pictare sarsoaaă a® va prezenta cu avizii de plată •• i s's ta* mănat di» timp; niei o plată aepitli­­d«-s® tac« fără acest aviz. «br Toţi tinerii cari urmează ’a fi în­corporaţi pe ziua de 1 Octombrie şi tri­mişi la şcola cu termen redus din Bu­cureşti şi care fac parte din garnizoana Iaşi, vor trebui să se prezinte In ziua de 24 Septembrie la depozitul de recrutare. 4- In comuna Bălcești sa sinucis m noaptea de 11 spre 12 Septembrie fe­meia Catinca Smântână, îi stat* de St de ani, care suferea de mai mult timp de pelagră. Numita profitând că «a era «imneii acasă s’a strangulat de ua e«i «e suimi îl bătase în plafonul casei. Sosind rudei, au găsit’o moartă. Parchetul a amtsrizat tamerm&iforcs Qadavr«l«i. $ m »P fi19?'20* a»iv fi fi21S1229

Next