Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)
1916-09-16 / nr. 208
4b ANUL VIU No. 208 ABONAMENTE ÎSî ţ*ri p® um sr« . .. 20 to !» străinătate o® iman . 48 . Pentru preoţi şi învăţători rurali sa facs* reducari« am 53°, REDACŢIA si ftDMINISTimţlA IAŞI, PIAŢA UNIREI, tip. 6, la localul clubului Naţional-Libaral. Un ram ar 5 M mm ZIAR NATIONAL* - LIBERAL. COTIGI TXLXF0Ä So. m AJTUNCIURI COMERCIALI Unea p* pagina II Linia pa pagina Mi LSnte p® pagfíí® IV ZIAR COTIDIAN sub diracțiuRsa unui comitat de clubul națbaal-llbaatil 5 BANI 1m 30 b. 4® b. Crimele teutone înaintarea victorioasă a armatelor noastre în Transilvania şi respingerea singeroasă a inamicului de la sud, au exasperat trufia germano maghiară şi sălbătăcia bulgărească. In neputinţă de a rezista pe fronturile de luptă, duşmanii noştri recurg la arma crimei laşe a asasinatului odios. In neputinţă de a răpune vitejia ostaşilor noştri pe câmpul de luptă, ei răpun nevinovăţia femeilor şi a copiilor de pe străzile Bucureştiului. Este cea mai singeroasă ruşine ce a pălmuit vreo dată civilizaţia şi cea mai abominabilă crimă ce s’a săvârşit vreodată în numele războiului. Autorii crimei vin de departe, doboară din inima Europei, din lumea „civilizaţiei" şi a „culturei“ germane. Acolo se pun la cale asasinatele, acolo se înarmează piraţii aerului, de acolo vin bombele ucigătoare de copii şi de femei, acolo e sfatul crimei şi laboratorul morţei. ------- —-^•^•^eeumauSOBP-a »Civilizaţia* germană ne a întors cu o mie de ani îndărăt. »Cultura* germană acopere Europa, de ruşine şi stropeşte omenirea civilizată cu singeîe celei mai odioase crime. Primim lupta. O primim pentru că nu ne înfricoşează, ci ne înalţă lupta noastră cinstită, civilizată şi vitează. A fost dat ca femelele şi copii noştri, să facă jertfa de singe pentru România de mine. Fie ! Vom suporta toate jertfele şi vom lupta cu toate crimele. Dar un lucru să se ştie: răspunsul nostru va fi năprasnic. Nu suntem capabili de crime, dar Românul ştie să răsplătească. Vom şti să le răsplătim în timpul războiului, iar după ce uraganul va trece, la masa verde unde se vor lega destinele Europei viitoare, piraţii aerului vor răspunde de toate asasinatele şi de toate neseliile ce au săvârşit. Blestemul lumei civilizate îi va urmări deapururi. . Spitalul „Caritatea“ Personalul conducător. — Un spital modal. — Cum sunt îngrijiţi răniţii. Unul dintre spitalele cele mai admirabil aranjate şi mai bine organizate este spitalul Caritatea In acest spital erau destinate 50 locuri pentru trupă şi 10 locuri pentru ofiţeri. Insă după stăruinţele D-lui Mârzescu primarul oraşului, D-na Natalia Vlădoianu, prezidenta spitalului, numărul locurilor a fost sporit la o sută, iară astăzi acest admirabil spital îngrijeşte 117 răniţi. D-na Natalie Vlădoianu este prezidenta spitalului, D-l C. Crupenschi administrator general, D-l Victor Vrabie, administrator, D-l Patel Prod, intendent şi d 1 Calos secretar. Conducătoarele spitalului sunt: D-na Katerina Th. Civăţ şi D-ra Caromira Cimara D-rele studente: Victoria Cerne Iousseu, El Arghiropol, Erna Popovici, Satan şi Glandia Zaharieva. Medic-şef: D-l dr. Elor. Pianistul Emil Mihail, profesor la conservator, a binevoit să se pună la dispoziţia spitalulu, făcând corespondenţa ostaşilor şi muică. Spitalul are şapte pavilioane , trei salioane mari, patru mai mici. In sălile spaţioase şi pline de lumină, în pituri curate şi comode, stau râniţii noştri, sub îngrijirea devotată şi neobosită a personalului acestui spital. Pretutindeni domaneşte cea mai desăvârşită curăţenie şi ordine. Râniţii au o figură plini de voioşie, care denotă o excelentă stare sufletească. Marele nostru pianist Emil Mihail e la căpătâiul fiecărui rânit. Ii mângâe, îi îngrijeşte, Ie scrie acasă, iar scara îi farmecă cu melodiile ce Ie cântă la pianul aşezat în culoarul spitalului. Este o admirabilă organizare de spital. Această organizaţie funcţionează sub permanenta supraveghere a d-nei Nathalie Vladoianu, care cu un devotament extraordinar îngrijeşte de răniţi şi de bunul mers al spitalului. Răniţii binecuvintează pe vremei conducători ai acestui spital. Regelui nostru T* limtăvaci aproape, • ! Ruje, Ta, la «ara Vedem cum urzeşte Întregul ri» al ţării Ca lecole-aţtaptare privind la largul zării Departe poate munţii ca nu mai sunt hotare. Uimiţi. *e pleacă munţii ţi se’nfioară Firea. Tresaltă norii ’n ceruri, tresaltă întregul plaia, Când chemi la luptă şoimii, întocmai aa Mihail, Să semeni In grădina suroră Disrobirta ! Me a serie In frânte soarta e’al nostru ideal, Tu să-l prefaci aere, ţi să ne duci pe noi, Ia lupta ea barbarii, să ne ’nălţăm eroi! O rege la Tele fapte, le-ar binecuvănta, Treziţi din lanţ, copiii frumosului Ardeal, ţi flori de mirthii laari vor panea calea ta! Mircea Petala. etul şi filosoful irlandez a scris cea mai usturătoare satiră împotriva bulgarilor, astăzi tovarăşi de acelaş nivel... cultural al teutonilor. „ Comedia „Arms and the Man“ s-a jucat în Germania sub titlul „Eroii". Pentru a răspândi acest persiflaj al scriitorului irlandez, germanii au utilizat-o ca subiect de operetă. Compositorul Strauss a scris libretul pentru opereta „Soldatul viteaz“ sau „Soldatul de şocolată“ care s-a jucat şi la noi, la traducere, de către ansamblul de operetă condus de d. Bărcănescu. Ieșenii îşi vor aminti faimosul cuplet cântat cu atâta umor de artistul Niculescu-Basu : „Noi bulgarii suntem straşnici In război suntem năprasnici!" Astăzi când bulgarii participă la tot soiul de barbarii şi atrocităţi, comedia lui Shaw apare într’adevăr clasică In privinţa patriotismului şi vitejiei lor. Ea devine o operă de valoare istorică pentru războiul european, intru cât cetitorul cunoaşte din cuprinsul ei o exactă expunere a cunoştinţelor militare şi a gradului de incultură ale bulgarilor, datorită unui scriitor care n’a urmărit de cât realitatea, pe care a imbrăcat-o într’o logică nuanţă de umor şi satiră. Recetind opera lui Shaw vom cunoaşte o apreciere imparţială despre valoarea armatei bulgare, pe care însăşi aliata ei de astăzi, Germania, a persiflat-o în faimosul cuplet: Noi bulgarii suntem straşnici In război suntem năprasnici ! PENBS I PIPERI ŞI filPTK Shaw despre bulgari Literatura modernă europeană cunoaşte o clasică satirizare a patriotismului şi vitejiei bulgare, din opera teatrală a lui Bernard Shaw întitulată „Arms and the Man“, jucată cu mare succes şi în teatrul german sub titlul „Eroii“. Piesa lui Bernard Shaw este scrisă acum un deceniu și mai bine — deci într’o epocă în care Europa se odihnia pe laurii gloriei câștigate din războaiele anterioare. Scriitorul irlandez a conceput opera-i persiflantă în vremuri de pace, așa că nu poate fi acuzat c’a avut vre-o aversiune sau vre-un resentiment împotriva bulgarilor. Shaw, cu spiritu-i fin şi caustic, ridiculizează eroismul armatei şi culturei bulgare într-o acţiune care are ca obiect un războiu sârbo-bulgar. Eroii ridiculi din piesa lui Shaw sunt maiorii Pavel Petkoff şi Sergiu Saranoff care conduc un atac al cavaleriei bulgare împotriva infanteriei sârbești. Rezoneurul comediei este sviterianul căpitan Bluntsk, înrolat în armata sârbă, care rămâne perplex de modul barbar cu care bulgarii luptă împotriva sârbilor, nimicind cele mai elementare reguli ale războiului. Repetăm : comedia lui Shaw este scrisă în anul 1902 și ea a ţinut și afişul teatrelor germane în toate stagiunele. Po- I VINERI 1€ Septembrie 1916 INFORMATION! -1- Cantitatea de zahăr ce a sosit la Primărie nu poa fi distribuită publicului, ea fiind destinată în întregime armatei şi spitalelor de răniţi Peste câteva zile însă, se aşteaptă sosirea unui nou transport care va fi pentru populaţia civilă a oraşului, şi care se va distribui după normele trecute, ~~ Toate gospodinele, care au făcut bulion sunt rugate să binevoiască a doua şi Crucei Roşie (Liceul Naţional) câte o sticlă de bulion, sau cât vor crede, ~ Duminică 18 Sept. c. între orele 2 şi 4 după amiază, se va permite vizitarea bolnavilor de la spitalul No. 266 (Liceul Naţional). Cei care doresc a vizita viun rănit trebue să prezinte Administraţiei spitalului un bilet de identitate eliberat de Prefectura poliţiei, ori de Primărie, dacă e de la ţară. Se cere asemenea a dovedi, că vizitatorul este ruda de aproape cu rănitul vizitat şi anume tată, mamă, copil, frate ori soră. D- Dl Jean Bfisoveloni a oferit un premiu de 50,000 lei aviatorului care va doborâ un Zepelin până la 1 Januar 1917. In acelaş timp s’a luat iniţiativa ca prin subsenpţie publică să se institue câte un premiu de 20,000 lei pentru aviatorii cari vor doborâ un avion inamic. Toţi podgorenii şi proprietarii de livezi de pruni cari distilează şi fabrică rachiurile prevăzute la art. 64 din regulament®, sunt obligaţi ca imediat şi cel mult în termen de 20 de zii® după terminarea distilărei să facă declaraţiuni identice ca şi pentru vin la primăria locală pentru distilarea drojdiilor rezultate din pritocirile d® Martie «a şi borhoturilor din cursul anului pănă» noua recoltă de toamnă. Toţi agenţii administrativi şi poliţieneşti sunt însărcinaţi cu îndeplinirea acestor dispoziţiuni. Sabia de onoar®.— Asociindu-ne la iniţiativa de a se oferi d-lui colonel Broşteanu, o sabie de onoare, deschidem şi noi o listă de subscrieri, pentru a contribui la oferirea acestui talisman de admiraţie viteazului comandant al regimentului 53. Vizita A. S. Imperiale Principelui de Oldenburg Sosirea.—Vizita la spitalul da la vanii. La Liceul National.—La Sf. Spiridon A. S. Imperială vizita azi pa colonelul Brofteanu.-La Galela.—Plecarea -H- Astăzi la ora 11.40 a. m. a sosit în localitate A. S. Imperială Alexandru Petrovici, Prinț de Oldenburg. A. Sa Imperială vine de la Galaţi, prin Basarabia, cu un tren special. Pe peronul gării a fost întâmpinat de Princepele Lieven, care se găseşte de mai multe zile în localitate, D-nii O. O. Mârzescu, primarul oraşului, C. Kiimoglu, prefectul poliţiei, Colonel, Romanescu. Comandantul garnizoanei, Dl Savinof, consulul rus, Roseti Solescu, fost ministru la Petrograd, C. Torna, ajutor de primar etc. A S. Imperială e însoţit de principele Urusof, de contele Somacurof Elston şi o numeroasă suită. A S. Principele de Oldenburg, care e şeful suprem al Crucei ruse ruse, a venit în localitate pentru organizarea spitalului rus ce se instalează la vamă De la gară urcându-se în automobil cu Principile Urusof, O Mârzescu și C Kiumoglu, A. S. I. a mers la spitalul rusesc de la vamă. Aici A. S. Imperială după ce a examinat planul de amenajare a spitalului, a vizitat toate pavilioanele în care vor fi internaţi răniţii ruşi, exprimând d-lui Mârzescu mulţumirea Sa pentru localul şi pentru modul cum va fi amenajat spitalul. De aici A. S. Imperială a mers la spitalul Crucei Roşie de la Liceul Naţional unde a fost întâmpinat de Princesa Moruzi, d-neie conducătoare şi personalul medical în frunte cu d-na dr. Docman. A vizitat toate pavilioanele ca răniţi. • De la Liceu! Naţional A. S. Imperială a mers la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost Intimpinat de d. efor C. Crupenschi. Aici au vizitat de asemeni toate pavilioanele şi sălile operaţiei întreţinănduse cu râniţii ruşi. S’a interesat de modul de funcţionare a spitalului şi de numărul paturilor ce poate avea Spunându-i-se că într’o cameră se află colonelul Broşteanu, A . Imperială şi-a exprimat dorinţa de a-l vedea. Intrând In sala unde era d. colonel Broșteanu, A. S. Imperială s’a interesat de împrejurările în care a fost rănit, exprimând felicitările A. Sale bravului colonel. La plecare A. S. Imperială a binevoit să promită d-lui C. Crupenschi că va dispune să se trimită spitalului Sf. Spiridon o cantitate de chinină și cloroforma A. S. Imperială şi-a exprimat apoi dorinţa de a vizita spitalul de prizonieri de la Galata. Urmat de întreaga suită, A. S. Imperială a plecat la acest spital. Dejunul I’a luat In vagonul restauraint ce era ataşat Ia trenul specia!. Cum A. S Imperială nu a venit decât pentru câteva ore, probabil că la ora 4 p. m. va pleca din oraşul nostru, P H- D. Colonel Ernest Broşteanu viteazul comandant al reg. S3 infanterie, a fost trecut pe tabloul celor propuşi a fi decoraţi. 4- Aflăm cu plăcere că valorosul nostru pianist şi prfesor la Conservator d. Emil Michail s’a reîntors la Iaşi, după o absenţă de 6 luni. L’am văzut la spitalul Caritatea 169 unde îşi consacră tot timpul pentru îngrijirea şi alinarea suferinţelor scumpilor noştrii răniţi. De la sosirea primelor transporturi d-sa, s® afli la postul său, însufeţit de entusiasm cu surâsul binevoitor şi consolator pentru flecar®. Cu mina sa, a spalat ranele la un mare număr de ostaşi, asistă la masa lor, rupându-le pâinea şi hrănind pe cei răniţi la mâni, iar în oarele de repaos le taie lectură şi corespondenţă ■sriindu f ie cărţi poştale cu maşina car® ni-a spus că a fost dăruită de defrnsta Regina Elsabeta şi pe care regretata Suverană a scris însăşi un timp îndelungat. In oarele de după prânz şi sara le face muzică, improvizând la pian care a fost pus la dispoziţia spitalului de către d-na Ecaterina T. Criveţ, motive naţionale, preludind pe dubsa doină Românească şi acompanaRa t®r«I. răniţilor. * D-na ______la Mare», a fost autorizată de Ministerul de Instrucţii Publi®«, să predea lucru manual în şcolii® primare şi complimentare, particular®. — Sindicatul podgorenilor, a înaintat Prefecturei de judeţ, «n raport de vinurile cari au în deposit de la podgoriile din judeţ. -r D. P. BL Pop®s®u profesor, a fost numit cu titlu defitiv pentru «penalităţile Istoriei şi Dreptul, în învăţământul secundar din R. Sărat. -r- D. Stoianescu a fost numit profesor cu titlu provizor la specialităţii® Istoriei şi Dreptul, în învăţământul secundar din Piatra M. ~ In învăţământul normal d® fet® sunt vacante 12 ore de geografi® şi 11 de gimnastică la Gal&ţi şi ÎS or® d® ţesut la se. normală din Iaşi. ^ -1- Dir*®torii principalelor ii» Capitală s’au întrunit pentru a «e «o»sfătui asupra diverselor eh*®tiuni prititoare la credit, poliţe, executării® â® protest® «te. -r- S® adu®® la «noştiaţa generală «£ •» ln®eper® de la le | 27 Septembrie«® vor primi şi expedia pentru internaţii «mi, din regiunea Slokoaia «orespoad®»t» postai®, mandate portal® şi telegral®e, colet® poştal® şi telegram® s»b arlaătrarei® condiţiuni : Corespondenţa poştală va f seriei în limba romfică, pe cărţi poştale d®«•ăis®, sa» scrisori în plicuri nelnohis® şi aelipit®, scris® îh limbaj clar (înțeles) •• vor vosti d® taxele poştal®. Coresp*»d®nţe recomandate nm *• admit®. Mandatele poștale v®r f poştal® și telegrafie®, cele poştal® vor I scutit® d® taxei® poştal®, iar cele telegrafce se vor taxa ea și cele particulare. XxpediUrdl •st® obligat «ă la part®» rezervată adresei se »»ri® «ă est® adresat «»mi iat«rnat spre a fi scutit de taxei® poştal®. Pe cupon nu •• acri® ••respondențe. Coletele poştale se admit «uitai pisă la i kgr. şi nu vor conţinea decât vestmint®, lengeris, şi alte obie»t® sa« liesuri pentru uzai lor propriu ; este oprit a ss Introduc« în ele «orsspondenţ®; ambalajul să n» fie din hărtis, pergament« «u tipărituri sa« la ssript«. Pe «upon să nu ss sen's eorsspondsnte. D# as«mensa vor fl s*utits ds taxe postai«. ~r. dr. C. Angeles**, ministrul l«crăriior public®, în via sa solum,udus pentru presă, a lu«t o serie de măsuri destiiats să uşurese trimiterea ziarelor atţt în provinţie, «ât și In regiuail® Tfrisilvimiei ocupat® de trupele noastre. C® îndep®r® d® Joi vor fi n®ui trenări în direcţia Iaşi, Constanţa şi Predeal- Braşov. Se vor ataşa la trenuri, apoi vagoanepoşt®. Delegaţi ai ziarelor, vor autorizaţi să plece la Braşov spre a organisa expediţia ziarelor« teritoriile ocupate din Transilvania. D. dr. C. A.nşeres®u a întrunit transet saop eri, la orei® 11 dimineaţa, p® directorii ziarelor din Bucureşti apr® ă sa ••nsfetui ei si asupra acestor dive»* ss uă««ri.f Se adu®« la cunoştinţa generală ci plata familiilor mobilizaţilor, care au lăsat part« di« solda lor familiei, având domiciliul In oraşul Iaşi, va iaesp® 1» aus de li Septembrie Iftlt depă e«m se speeifaă mai jos: Disp. I în zilei* ds li și 17 Sept. a. fi n . fiPÎSfi19 /» 9 v »9 fi2S 2«» Plata se va fa«« la Casieria Regim. 1* Iafant. între orei® f —11 dim. și 9— 4 după ameasă. Pictare sarsoaaă a® va prezenta cu avizii de plată •• i s's ta* mănat di» timp; niei o plată aepitlid«-s® tac« fără acest aviz. «br Toţi tinerii cari urmează ’a fi încorporaţi pe ziua de 1 Octombrie şi trimişi la şcola cu termen redus din Bucureşti şi care fac parte din garnizoana Iaşi, vor trebui să se prezinte In ziua de 24 Septembrie la depozitul de recrutare. 4- In comuna Bălcești sa sinucis m noaptea de 11 spre 12 Septembrie femeia Catinca Smântână, îi stat* de St de ani, care suferea de mai mult timp de pelagră. Numita profitând că «a era «imneii acasă s’a strangulat de ua e«i «e suimi îl bătase în plafonul casei. Sosind rudei, au găsit’o moartă. Parchetul a amtsrizat tamerm&iforcs Qadavr«l«i. $ m »P fi19?'20* a»iv fi fi21S1229