Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)
1916-09-15 / nr. 207
ANUL VIII No. 207 ABONAMENTE In ţară pe un an , , 20 lai InsMnatatdWunan. 40 f Pentru preoţi şi învăţători rurali 9m face ?e4mr«ra â& S0°/# REDACŢIA sî ADMINISTRAI IU IAŞI, PIAŢA IWIREI, No. 5, lu localul clubului Naţional-Liberal. Un num&? m * JOI 15 Septembrie 1916 TELEFON No. ÎIÎ INXJNCIURI comerciali fagin« iî pagina Eli ^aaîna SV ZIAR COTIDIAN mb direcțiunea ssnuS «onitet nstituit de clubul »ați#i»ai-Iib®»eî "-------A“ 5 BANI S IAN? ZIAR NATIONAL* - LIBERAL. COTIDIAN fW3r91/vri*4L nuntă 1 $m SO ii*. 41 te. După o lună de război Mâne se împlineşte o lună de la intrarea în război. Cele treizeci de comunicate ale Marelui Cartier General cuprind operaţiunile armatelor noastre în prima lună de război. Ele sunt mărturia vie a luptelor ce am dus, a greutăţilor ce am trecut, a obstacolelor ce am învins, a pământurilor ce am cucerit, a eroismului de care ne-am învrednicit. Ele sunt mărturia sistemului nostru de luptă şi a concepţiei noastre despre război. Pentru noi, războiul a fost o necesitate de care era legată existenţa statului şi a neamului. Am înţeles să ducem războiul cu tot avântul ce ne inspira* * * sfânta cauză pentru care luptăm, cu tot eroismul născut în sufletul ostaşului nostru, dar am înţeles si facem un război de oameni civilizaţi, un război de renaştere şî întregire naţională. Duşmanii noştri au pus în practică concepţia războiului asasinat. Incendiarea satelor, mutilarea prizonierilor, omorârea răniţilor, asasinarea copiilor şi a femeilor, terorizarea şi bombardarea populaţiei civile—acestea sunt isprăvile duşmanilor noştri în timpul primei luni de război. Sâlbătăcia feroce a canibalului, substituită regulelor şi principiilor dreptului internaţional, asasinatul mişelesc, în locul luptei cinstite de pe câmpul de onoare. Războiul asasinilor nu ne înspăimântă. El ne îndoeşte forţele, ne sporeşte eroizmul şi ne întăreşte credinţa în triumful cauzei noastre. Soarta războiului nu o va hotărâ asasinatul. Cu câteva cadavre de copii şi de femei, cadavrul Austro-Ungariei nu va recapata viaţă, Bulgaria nu va scapa de detrugere şi Germania nu va fi scutită de ruşinea îngenuncherii. Prima lună de război noi o încheiem cu onoare şi cu glorie, cu ocuparea unuisfert din Transilvania şi cu respingerea duşmanului de la sud. Duşmanii noştri o încheie cu ruşinea înfrângerii şi sub oprobiul cu care lumea civilizată acopere asasinarea populaţiei civile din Bucureşti. CUM DM BIRUIT IU ODEROGE9 — Descrierea marei lupte de la 3—7 Septembrie La 4 Septembrie, suntem vestiţi că în ziua precedent detaşamentele noastre înaintate au avut angajamente serioase cu inamicul şi că sunt silite să se retragă. Retragerea lor însă, se face încet şi metodic, în care timp trupele noastre dau dovada unei mari stăpâniri de sine şi unei desăvârşite discipline. Fiecare creastă a accidentatei regiuni prin care trec este prilejul unei noi rezistenţe, fiecare pas redat pricinueşte grele pierderi duşmanului, care este silit a-şi desfăşura forţele. In curând se începe lupta, lupta crâncenă şi uriaşă, care se întinde de la Dunăre şi pănă la Mare. # Duşmanul, înzestrat cu artilerie de calibru mare, atacă cu îndârjire şi deşi respins viguros de trupele noastre, reînoeşte mereu atacurile căutând rând pe rând să sfărâme frontul nostru Lupta se desfăşoară mai întăiu în lungul Dunărei, unde coloanele compuse în majoritate din trupe germane, se aruncă sub protecţia artileriei grele, asupra aripei noastre drepte cu gândul a ne despărţi de Dunăre şi de a ajunge cu orice preţ la Cerna-Vodă. Atacul lor, însă, se loveşte de zidul de fier al baionetelor noastre compuse în deosebi din soldaţi din şesul Munteniei şi Olteniei, care, neclintit şi cu un admirabil dispreţ de moarte, primesc pe duşman, deschizând necurmat asupra lui un foc ucigător. Soldaţii noştri atacă cu baioneta şi susţiuţi de tirul precis şi intens al artileriei noastre, precum şi de tunurile escadrei de Dunăre, silesc pe duşman să se oprească în loc şi trec apoi la contraatac. * După aceea urmează două zile de încercări, de atacuri şi contraatacuri, în care inamicul suferă pierderi foarte mari, sfărămându-se in rânduri dese sub focul nostru. Vrăjmaşul se convinse astfel că pe acolo nu se poate trece şi atunci îşi mută acţiunea spre centru unde dealtminteri atacase violent şi In alele precedente. * Acest atac asupra centrului nostru, compus din trupe sârbeşti, ruseşti şi române, este dat de inamic cu o deosebită putere. La un moment dat el reuşeşte chiar să pătrundă în şanţurile noastre de unde, cu ajutorul rezervelor ce ne-au sosit, am izbutit să-l alungăm. în sfârşit, în seara de 0 Septembrie, la oarele 0, atacul inamicului îşi atinge culmea. Ai noştri însă, rezistă cu putere şi datorită trupelor noastre dela flancul stâng, care reuşesc într’o pornire vijelioasă să dea peste cap aripa dreaptă a inamicului, el e silit să se retragă în dezordine. Astfel s‘a încheiat marea bătălie prin biruinţa noastră. Dar sarcina trupelor noastre nu s’a sfârşit aci. Ele iau imediat măsuri pentru a urmări pe inamic care, în fuga lui, dă foc satelor prin cara trece. Biruinţa noastră se datoreşte faptului că, la mijloacele inamitului, trupele noastre au opus o voinţă mai dârză şi o rezistenţă mult mai puternică decit a Iul. Ea se mai datoreşte fl plidii date de şefi, dintre cari unii au săvârşit fapte de un neîntrecut eroism. Isiiei ceiciiului Broscaait, a căzut rănit în fruntea regimentului său, pe când îşi conducea ostaşii cântând la atac, iar Socot,colonelul sârb Mutitz a căzut mort înaintea batalioanelor sale. Pierderile vrăjmaşului sunt foarte mari. Peste tot mormane de cadavre acopăr câmpul de luptă. Numai în faţa unei singure divizii s-au strâns peste 5000 puşti inamice. INFORMAŢIUNI Prin ziare ca şi prin scrisori adresate autorităţilor se formulează plângeri în potriva elementelor armatei, rămase pentru moment, la partea sedentară. Se susţine că aceste elemente nu ar aduce servicii armatei în război şi că prin diferite mijloace au căutat să se pue în afară de pericol. In organizaţia armatei noastre—ca şi în toate ţăril, de altfel — partea sedentară nu însemnează decât o situaţie de provisorat. Acolo se face pregătirea individuală şi colectivă a elementelor viitoare de luptă, ţinându-se seamă de toate nevoile armatei Toţi cei aflaţi astăzi la partea sedentară vor plecă într’o zi sau alta — pe măsura nevoilor armatei—pe fronturile de luptă, pentru a complecta golurile ce s’ar face sau pentru a întări forţele noastre militare. Criticile ca şi plângerile ce-şi găsesc loc prin coloanele unora din ziare sunt, prin urmare, complect lipsite de temei. Tot trebue să-şi facă datoria, şi acel cari sa află pe front, şi acei cari se pregătesc spre a pleca acolo mâine şi acei cari rămân acasă şi cari nu trebuasc să se facă ecoul unor plângeri neîntemeiate şi deci nedrepte. Autorităţile locale au fost înştiinţate că mâine soseşte în localitate A. S. Imperială Prinţul Orenburg, unchiul M. S. Ţarului. Prinţul Orenburg este şeful suprem al Ctital rose ruse şi vine la Iaşi pentru a vizita spitalul rusesc ce se instalează în localul văma. 44 Orice informaţiuni privitoare la prizonierii de război ai ţărilor cu cari ne luptăm ; prizonierii români in ţările cu cari săntem un război şi românii internaţi în străinătate, se vor cere dela ,Comisiunea prizonierilor de război“ compusă din d-nii Oh. N. Bogdan, colonel Mironescu dr. Gh. D. Creangă şi Lascar Catargiu. Comisiunea îşi are sediul provizoriu în str. Vasile Lascar 3. Sabia de onoare.—Asociindu-ne la Iniţiativa de a se oferi d-lui colonel Broşteanu, o sabie de onoare, deschidem şi noi o listă de subscrieri, pentru a contribui la oferirea acestui talisman de admiraţie viteazului comandant al regimentului 63. 44 Astăzi a sosit la Prefectura de Poliţie ordinul prin care personalul poliţienesc este dispensat de mobilizare încoi pentru o lună, adică până la 15 Oct. 44 In cursul acestei săptămâni se vor întruni la Universitate toţi doii Decani al Facultăţilor, sub preşidenţia d-lui M. M. Cantacuzino, rectorul Universitaţei, pentru a se lua deciziuni în vederea deschiderei cursurilor, precum şi asupra repartizărei sălilor de cursuri, cari urmează să fie destinate pentru elevii liceului internat. 44- Alaltăseară a fost adus in localitate şi dl. locotenent Marţian, aghiotantul dlui colonel Broşteanu. Dl. locotenent Marţian care a luptat eroic, a fost rănit şi se găseşte internat în spitalul central. 44 Administraţia comunală a început eliberarea carnetelor de identitate pentru familiile mobilizaţilor, cari primesc ajutoare de la familia luptătorilor. Plata ajutoarelor se fac la percepţiile statului Supele populare vor începe să funcţioneze Luni în localul din str. Gărei Persoanele care vor lua masa se vor înscrie la biuroul cantinei.4- Serviciul sanitar al oraşului a fost înştiinţat de a pune în vedere întregului personal, care este însărcinat cu depozitare de medicamente, că le este absolut interzis de a părăsi serviciul, fără însărcinare specială. 44 Aseară s’au întrunit în localul Coreului Dactic toţi profesorii secundari din localitate sub preşidinţia d lui Scaliţa inspector general S’a discutat asupra distribuirii orelor profesorilor care nu sunt mobilizaţi. Numărul presărilor find foarte restrftas, s’a hotărât ca profesorii rămaşi să suplinească catedrele celor plecaţi la obiectele apropiate între ele 44 Revizoratul şcolar a fost înştiinţat că şi pe viitor se vor acorda noi împrumuturi de către Casa Corpului didactic tuturor învăţătorilor şi institutorilor cari nu sunt mobilizaţi. 44 Publicul este rugat a-şi îndrepta ofrandele de ţigări şi la spitalul de răniţi de la Sf. Spiridon 44 ori la ora 5 p. an. s-au întrunit la Primărie membrii comitetului regional. -4- Astăzi fiind hramul bisericei Ziua Crucei, serviciul divin a fost săvârşit de P. S. Arhiereul Şerban, Preotul Ţincoca înconjurat de clerul bisericei. -4- Pe ziua de 1 Octombrie Ministerul a aprobat numirea d-lui dr. Coast Deleanu, ca profesor agregat la catedrale farmacie chimică și galerică de la Pasultatea de medicină din București.4 Concursurile pentru ocuparea burselor vacante la Universitate vor începe in ziua de 1 Noembrie. 44 In urma măsurilor luate de către serviciul sanitar al orașului, în ultimele zile nu s’a mai declarat nici un caz de boală molipsitoare. -4- S’a luat dispoziţia de a se repara toate străzile cari duc la spitale. -------- .'«-* ---------- Redacţia „Mişcârd" . . 20 lei Dr. Dr. Iaraandi ... 20 „ N. Maxim ..... 1® „ Petru Iliescu . . . 1® „ F. Ciorapciu .... S „ Ed. Lăzărescu .... 10, „ L No. 31 — Din 14 Septembrie 1916, ora 7 — Frontul de noră şi nord-best In munţii Ciuimanului $1 Gurguiului acţiuni partiale. La sud de Sibiu lupte violente care sunt Încă In curs. In valea Jiul mecat si respins pe inamic, care se retrage In grabă spre nord $1 nord-vest. S’au luat 2 mitraliere $i 100 prizonieri din care 2 ofiţeri. Frontul de sud Pe Dunărea schimb de focuri de tun, in Hotorogea linişte. In ziua de 13 Septembrie aeroplane inamice au aruncat bombe asupra Bucureştiului $i satelor de la sud de Bucureşti, făcând câteva victime, majoritate femei şi copii. În Zeppelin a aruncat la Bucureşti In noaptea de 13 spre 14 Septembrie, bombe incendiare, provocând două mici incendii, repede stinse, omorând o femeie și rănind alta. A fost gonit de artileria noastră. In regiunea Topitei artileria noastră a doborât un aeroplan inamic. MARELE miniEU GENERAL atacuri mmmm ŞTIRI TELEGRAFICE DÎN STRĂINĂTATE Gravele evenimente din Grecia Mişcarea r®v®SMtienară ia proporţii.—Declaraţiile «Sînt Venizeios. Londra.—Ziarele anunţă că situaţia din Grecia a intrat într’o fază de o excepţională gravitate. „Regatul Greciei nu mai e acum decât un nume: Salonic, Tharos, Limnos, Chios, Samos, Mylaene numai suns acum guvernata da fttasa 5 Creta 5*.Cypodada sunt pe punctul da a lua acei apistitudina ; în Epir a fost preclamati indepandanta; Larisa și regiunea din împrejurimi sunt în espectativă. Numai Atena și aleoponss*ui rămân credincioase regelui, deoarece Fhocea, Hcarnania, ezită da asemeni, in Atena, ziduri!® sunt asoparita de apeluri către rege cerând Intervenția sau abdicarea. © «menii spun fiecare ce vor; aut®, rhatsa si prestigiul ragului au dispărut cu totul. [Forțele ofidite personificata de rege, fortélé constitutionals reprezentate de Venîzeîos care rămâne mereu foarte*respectuos sunt față în față; dar dnsă Vanizelos va voi sft ia conducerea unei mișcări revolutionare nimeni nu-! va 3 s'; 2 j fm.alednsa. .întreaga politici ragată este dominați dă îndrăznea promisiune da neintervenția făcută de răgete Constantin cumnatului său KaiseruS, promisiune pa sara ei n'o ascunde. * Intr’un interview, Vefuzeîos a declarat: rMit^P'4 CAi mai un rămpums m~ ■um ; trebu* să mai aștepi pmt u a vedf ti ce-și propune g^veurnul iă facă. D ..ă reg ie va refuza să asul e glasul poporului va trebui iă stud 'm noi însine ceea ce este mai bun de fâtuL Situația aatu lă este wtolerabilă. Am stferit duloi tot stând neutri. Am avut toată povara financiară a războiului, fără nici un avantagim Acum trei ani, aveam o arnată victorioasă, acum nu mai ave deci o armată învinsă. Hindanburg şi operaţiunile din Dobrogea Gemania va muâne izolat! Stockolm 14 Septembrie. După pârtrea lui an Amburg, se anunţă că Dobrogea ar fi arena operaţiunilor însemnate. Mindenburg vede că, dacă Germanii verii Kracova, Budapesta şi Sofia, atunci Germani rămâne osalută, persând di aliaţii ei. Usi pentru prizonierii rosnâni Londra. La Ilaga s’m smsU- tmi u-i comitet care sa v* pe*p» de prizonari de răsbei remen* în Germania, Austro-Ungaria și Bugaria. Ao-S' comitet, formează 0 se fiane de asistenți internaţională n prisonorilor, sub protecţiuma fr.®» ce- Ro.*e. D-n Chor es ilitiUmu s*tist in- is* ului Romă iei, a motepimt ures-'-d nț a de onoare. Președin- Pa efectivă o ara d-na bmromaoe Ta e *3 Van mec om gen. Di arde românești trebuese trimise d-nei Midi-neu, iar celelale pv. sile trei active.