Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)

1916-09-15 / nr. 207

ANUL VIII No. 207 ABONAMENTE In ţară pe un an , , 20 lai InsMnatatdWunan. 40 f Pentru preoţi şi învăţători rurali 9m face ?e4mr«ra â& S0°/# REDACŢIA sî ADMINISTRAI IU IAŞI, PIAŢA IWIREI, No. 5, lu localul clubului Naţional-Liberal. Un num&? m * JOI 15 Septembrie 1916 TELEFON No. ÎIÎ INXJNCIURI comerciali fagin« iî pagina Eli ^aaîna SV ZIAR COTIDIAN mb direcțiunea ssnuS «onitet nstituit de clubul »ați#i»ai-Iib®»eî "-------A“ 5 BANI S IAN? ZIAR NATIONAL* - LIBERAL. COTIDIAN fW3r91/­vri*4L nuntă 1 $m SO ii*. 41 te. După o lună de război Mâne se împlineşte o lună de la intrarea în război. Cele treizeci de comunicate ale Marelui Cartier General cuprind operaţiunile ar­matelor noastre în prima lună de război. Ele sunt mărturia vie a lupte­lor ce am dus, a greutăţilor ce am trecut, a obstacolelor ce am învins, a pământurilor ce am cu­cerit, a eroismului de care ne-am învrednicit. Ele sunt mărturia sistemului nostru de luptă şi a concepţiei noastre despre război. Pentru noi, războiul a fost o necesitate de care era legată e­­xistenţa statului şi a neamului. Am înţeles să ducem războiul cu tot avântul ce ne inspira* * * sfânta cauză pentru care luptăm, cu tot eroismul născut în sufletul osta­şului nostru, dar am înţeles si facem un război de oameni civi­lizaţi, un război de renaştere şî întregire naţională. Duşmanii noştri au pus în prac­tică concepţia războiului­ asasinat. Incendiarea satelor, mutilarea prizonierilor, omorârea răniţilor, asasinarea copiilor şi a femeilor, terorizarea şi bombardarea popu­laţiei civile—acestea sunt isprăvile duşmanilor noştri în timpul pri­mei luni de război. Sâlbătăcia feroce a canibalului, substituită regulelor şi principii­lor dreptului internaţional, asasi­natul mişelesc, în locul luptei cin­stite de pe câmpul de onoare. Războiul asasinilor nu ne îns­păimântă. El ne îndoeşte forţele, ne sporeşte eroizmul şi ne întă­reşte credinţa în triumful cauzei noastre. Soarta războiului nu o va ho­­tărâ asasinatul. Cu câteva cada­vre de copii şi de femei, cada­vrul Austro-Ungariei nu va reca­­pata viaţă, Bulgaria nu va scapa de d­etrugere şi Germania nu va fi scutită de ruşinea îngenuncherii. Prima lună de război noi o în­cheiem cu onoare şi cu glorie, cu ocuparea unui­­sfert din Transil­vania şi cu respingerea duşmanu­lui de la sud. Duşmanii noştri o încheie cu ruşinea înfrângerii şi sub oprobiul cu care lumea civilizată acopere asasinarea populaţiei civile din Bucureşti. CUM DM BIRUIT IU ODEROGE9 — Descrierea marei lupte de la 3—7 Septembrie­­ La 4 Septembrie, suntem vestiţi că în ziua precedent detaşamentele noastre înaintate au avut angajamente serioase cu inamicul şi că sunt silite să se re­tragă. Retragerea lor însă, se face încet şi metodic, în care timp trupele noastre dau dovada unei mari stăpâniri de sine şi u­­nei desăvârşite discipline. Fiecare creastă a accidentatei regiuni prin care trec este prilejul unei noi rezistenţe, fiecare pas redat pricinueşte grele pierderi duşma­nului, care este silit a-şi desfăşura for­ţele. In curând se începe lupta, lupta crân­­cenă şi uriaşă, care se întinde de la Du­năre şi pănă la Mare. # Duşmanul, înzestrat cu artilerie de ca­libru mare, atacă cu îndârjire şi deşi respins viguros de trupele noastre, re­­înoeşte mereu atacurile căutând rând pe rând să sfărâme frontul nostru Lupta se desfăşoară mai întăiu în lun­gul Dunărei, unde coloanele compuse în majoritate din trupe germane, se aruncă sub protecţia artileriei grele, asupra ari­pei noastre drepte cu gândul a ne des­părţi de Dunăre şi de a ajunge cu orice preţ la Cerna-Vodă. Atacul lor, însă, se loveşte de zidul de fier al baionetelor noastre compuse în deosebi din soldaţi din şesul Munteniei şi Olteniei, care, ne­clintit şi cu un admirabil dispreţ de moarte, primesc pe duşman, deschizând necurmat asupra lui un foc ucigător. Soldaţii noştri atacă cu baioneta şi sus­­ţiuţi de tirul precis şi intens al artileriei noastre, precum şi de tunurile escadrei de Dunăre, silesc pe duş­man să se o­­prească în loc şi trec apoi la contraatac. * După aceea urmează două zile de în­cercări, de atacuri şi contraatacuri, în care inamicul suferă pierderi foarte mari, sfărămându-se in rânduri dese sub fo­cul nostru. Vrăjmaşul se convinse ast­fel că pe acolo nu se poate trece şi a­tunci îşi mută acţiunea spre centru unde dealtminteri atacase violent şi In alele precedente. * Acest atac asupra centrului nostru, compus din trupe sârbeşti, ruseşti şi ro­mâne, este dat de inamic cu o deose­bită putere. La un moment dat el reuşeşte chiar să pătrundă în şanţurile noastre de unde, cu ajutorul rezervelor ce ne-au sosit, am izbutit să-l alungăm. în sfârşit, în seara de 0 Septembrie, la oarele 0, atacul ina­micului îşi atinge culmea. Ai noştri însă, rezistă cu putere şi datorită trupelor noa­stre dela flancul stâng, care reuşesc în­­tr’o pornire vijelioasă să dea peste cap aripa dreaptă a inamicului, el e silit să se retragă în dezordine. Astfel s‘a în­cheiat marea bătălie prin biruinţa noastră. Dar sarcina trupelor noastre nu s’a sfârşit aci. Ele iau imediat măsuri pentru a urmări pe inamic care, în fuga lui, dă foc satelor prin cara trece. Biruinţa noastră se datoreşte faptu­lui că, la mijloacele inamitului, trupele noastre au opus o voinţă mai dârză şi o rezistenţă mult mai puternică decit a Iul. Ea se mai datoreşte fl plidii date de şefi, dintre cari unii au săvârşit fapte de un neîntrecut eroism. Isiiei ceiciiului Broscaait, a­ căzut rănit în fruntea regimen­tului său, pe când îşi condu­cea ostaşii cântând la atac, iar Socot,­colonelul sârb Mutitz a căzut mort înaintea batalioane­lor sale. Pierderile vrăjmaşu­lui sunt foarte mari. Peste tot mormane de cadavre acopăr câmpul de luptă. Numai în faţa unei singure divizii s-au strâns peste 5000 puşti inamice. INFORMAŢIUNI Prin ziare ca şi prin scrisori adresate autorităţilor se formu­lează plângeri în potriva ele­mentelor armatei, rămase pen­tru moment, la partea seden­tară. Se susţine că aceste elemente nu ar aduce servicii armatei în război şi că prin diferite mij­loace au căutat să se pue în afară de pericol. In organizaţia armatei noas­tre—ca şi în toate ţăril, de alt­fel — partea sedentară nu în­semnează de­cât o situaţie de provisorat. Acolo se face pregătirea in­dividuală şi colectivă a elemen­telor viitoare de luptă, ţinân­­du-se seamă de toate nevoile armatei­ Toţi cei aflaţi astăzi la partea sedentară vor plecă într’o zi sau alta — pe măsura nevoilor armatei—pe fronturile de luptă, pentru a complecta golurile ce s’ar face sau pentru a întări forţele noastre militare. Criticile ca şi plângerile ce-şi găsesc loc prin coloanele unora din ziare sunt, prin urmare, complect lipsite de temei. Tot­ trebue să-şi facă datoria, şi acel cari sa află pe front, şi acei cari se pregătesc spre a pleca acolo mâine şi acei cari rămân acasă şi cari nu trebuasc să se facă ecoul unor plângeri neîntemeiate şi deci nedrepte.­­ Autorităţile locale au fost înştiinţate că mâine soseşte în localitate A. S. Imperială Prin­ţul Orenburg, unchiul M. S. Ţarului. Prinţul Orenburg este şeful suprem al Ct­ital rose ruse şi vine la Iaşi pentru a vizita spi­talul rusesc ce se instalează în localul văma. 44 Orice inform­aţiuni privitoare la prizonierii de război ai ţărilor cu cari ne luptăm ; prizonierii români in ţările cu cari săntem un război şi românii in­ternaţi în străinătate, se vor cere dela ,Comisiunea prizonierilor de război“ compusă din d-nii Oh. N. Bogdan, co­lonel Mir­ones­cu dr. Gh. D. Creangă şi Lascar Catargiu. Comisiunea îşi are sediul provizoriu în str. Vasile Lascar 3. Sabia de onoare.—Asociindu-ne la Iniţiativa de a se oferi d-lui colonel Broşteanu, o sabie de onoare, deschidem şi noi o listă de subscrieri, pentru a contribui la oferirea acestui talisman de admiraţie viteazului comandant al regimentului 63. 44 Astăzi a sosit la Prefectura de Poliţie ordinul prin care personalul po­liţienesc este dispensat de mobilizare încoi pentru o lună, adică până la 15 Oct. 44 In cursul acestei săptămâni se vor întruni la Universitate toţi d­oii De­cani al Facultăţilor, sub preşidenţia d-lui M. M. Cantacuzino, rectorul Universi­­taţei, pentru a se lua deciziuni în ve­derea deschiderei cursurilor, precum şi asupra repartizărei sălilor de cursuri, cari urmează să fie destinate pentru e­­levii liceului internat. 44- Alaltăseară a fost adus in loca­litate şi dl. locotenent Marţian, aghio­tantul d­lui colonel Broşteanu. Dl. locotenent Marţian care a luptat eroic, a fost rănit şi se găseşte inter­nat în spitalul central. 44 Administraţia comunală a început eliberarea carnetelor de identitate pen­tru familiile mobilizaţilor, cari primesc ajutoare de la familia luptătorilor. Plata ajutoarelor se fac la percepţiile statului Supele populare vor începe să func­ţioneze Luni în localul din str. Gărei Persoanele care vor lua masa se vor înscrie la biuroul cantinei.­­4- Serviciul sanitar al oraşului a fost înştiinţat de a pune în vedere întregului personal, care este însărcinat cu depo­zitare de medicamente, că le este abso­lut interzis de a părăsi serviciul, fără în­sărcinare specială. 44 Aseară s’au întrunit în loc­alul Cor­eului D­­actic toţi profesorii secundari din localitate sub preşidinţia d lui S­caliţa inspector general S’a discutat asupra distribuirii orelor profesorilor care nu sunt mobilizaţi. Numărul presărilor find foarte res­­trftas, s’a hotărât ca profesorii rămaşi să suplinească catedrele celor plecaţi la obiectele apropiate între ele 44 Revizoratul şcolar a fost înştiinţat că şi pe viitor se vor acorda noi împru­muturi de către Casa Corpului didactic tuturor învăţătorilor şi institutorilor cari nu sunt mobilizaţi. 44 Publicul este rugat a-şi îndrepta ofrandele de ţigări şi la spitalul de ră­niţi de la Sf. Spiridon 44 ori la ora 5 p. an. s-au întrunit la Primărie membrii comitetului regional. -4- Astăzi fiind hramul bisericei Ziua Crucei, serviciul divin a fost săvârşit de P. S­­. Arhiereul Şerban, Preotul Ţin­­coca înconjurat de clerul bisericei. -4- Pe ziua de 1 Octombrie Ministe­rul a aprobat numirea d-lui dr. Coast Deleanu, ca profesor agregat la catedra­­le farmacie chimică și galerică de la Pa­sul­tatea de medicină din București.­­4­ Concursurile pentru ocuparea bur­selor vacante la Universitate vor înce­­pe in ziua de 1 Noembrie. 44 In urma măsurilor luate de către serviciul sanitar al orașului, în ultimele zile nu s’a mai declarat nici un caz de boală molipsitoare. -4- S’a luat dispoziţia de a se repara toate străzile cari duc la spitale. -------- .'«-* ----------­ Redacţia „Mişcârd" . . 20 lei Dr. Dr. Iaraandi ... 20 „ N. Maxim ..... 1® „ Petru Iliescu . . . 1® „ F. Ciorapciu .... S „ Ed. Lăzărescu .... 10, „ L No. 31 — Din 14 Septembrie 1916, ora 7 — Frontul de noră şi nord-b­est­­ In munţii Ciuimanului $1 Gurguiului acţiuni partiale. La sud de Sibiu lupte violente care sunt Încă In curs. In valea Jiul me­­cat si res­pins pe inamic, care se retrage In gra­bă spre nord $1 nord-vest. S’au luat 2 mitraliere $i 100 prizonieri din care 2 ofiţeri. Frontul de sud Pe Dunărea schimb de focuri de tun, in Hotorogea linişte. In ziua de 13 Septembrie aeroplane inamice au a­­runcat bombe asupra Bucureştiului $i satelor de la sud de Bucureşti, făcând câteva victime, majoritate femei şi copii. În Zeppelin a aruncat la Bucureşti In noaptea de 13 spre 14 Septembrie, bombe incendiare, provocând două mici incendii, repede stinse, omorând o femeie și rănind alta. A fost gonit de artileria noastră. In regiunea Topitei artileria noastră a doborât un aeroplan inamic. MARELE miniEU GENERAL atacuri mmmm ŞTIRI TELEGRAFICE DÎN STRĂINĂTATE Gravele evenimente din Grecia Mişcarea r®v®SMtienară ia pro­porţii.—Declaraţiile «S­înt Venizeios. Londra.—Ziarele anunţă că situaţia din Grecia a intrat într’o fază de o excep­ţională gravitate. „Regatul Greciei nu mai e acum de­­cât un nume: Salonic, T­ha­ros, Limnos, Chios, Samos, Mylaene numai suns a­­cum guvernata da fttasa 5 Creta 5*.Cypo­dada sunt pe punctul da a lua acei api­stitudina ; în Epir a fost preclamati in­­depandanta; Larisa și regiunea din împrejurimi sunt în espectativă. Numai Atena și ale­oponss*ui rămân credincioase regelui, de­oarece Fho­­cea, Hcarnania, ezită da asemeni, in Atena, ziduri!® sunt asoparita de apeluri către rege cerând Intervenția sau abdicarea. © «menii spun fiecare ce vor; aut®, rh­atsa si prestigiul ragului au dispă­­rut cu totul. [Forțele ofid­ite personi­ficata de rege, fortélé constitutionals reprezentate de Venîzeîos care rămâ­ne mereu foarte*respectuos sunt față în față; dar dnsă Vanizelos va voi sft ia conducere­a unei mișcări revolutio­nare nimeni nu-! va 3 s'; 2 j fm.alednsa. .întreaga politici ragată este domi­nați dă îndrăznea promisiune da neintervenția făcută de răgete Cons­tantin cumnatului său KaiseruS, promi­siune pa sara ei n'o ascunde. * Intr’un interview, Vefu­zeîos a declarat: rMit^P'4 CAi mai un rămpums m~ ■um ; trebu* să mai aștepi pm­­t u a vedf ti ce-și propune g^veur­­nul iă facă. D ..ă reg ie va refuza să as­­ul e glasul poporului va trebui iă stud 'm­ noi însi­ne ceea ce es­­te mai bun de fât­uL Situația aa­­tu lă este wtolerabilă. Am st­­­ferit d­uloi tot stând neutri. Am avut toată povara financiară a războiului, fără nici un avantagim Acum trei ani, aveam o ar­­n­ată victorioasă, acum nu mai av­e de­ci o armată învinsă. Hindanburg şi operaţiunile din Dobrogea Gemania va muâne izolat! Stockolm 14 Septembrie. După pârtrea lui an Amburg, se anunţă că Dobrogea ar fi are­na operaţiunilor însemnate. Min­­denburg vede că, dacă Germanii verii Kracov­a, Budapesta şi So­fia, atunci Germani rămâne o­­salută, persând di aliaţii ei. Usi pentru prizo­nierii rosnâni Londra. La Ilaga s’m smsU- tmi u-i comitet care sa v* pe*p» de prizonari de răsbei remen* în Ger­mania, A­ustro-Ungaria și Bu­gari­a. Ao-S' comitet, formează 0 se fi­­ane de asistenți internaţională n prison­­orilor, sub protecţiuma fr.®» ce- Ro.*e. D-n Chor es ilitiUmu s*tist in- is* ului Romă iei, a motep­imt ures-'-d nț a de onoare. Președin- Pa efectivă o ara d-na bmromaoe Ta e *3 Van mec om gen. Di arde românești trebuese tri­mise d-nei Midi-neu, iar celelale pv. sile trei active.

Next