Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)

1916-11-25 / nr. 267

........— -- — - - ——4#M"­­O*"- ■ ..........................— ■ ­in sfat economilor de vite Să se întrebuinţeze turtele de floarea, soarelui pentru hrana animalelor ! In România, hrana animalelor se va face în mod cu totul primitiv, n nimeni nu a căutat să încerce care ar fi nutre­ţul cel mai potrivit şi care să aducă cele mai mari foloase cu cele m­ai mici cheltuirii. Noi ne mulţumim să procurăm nutreţul cel mai eftin, fără a nu încre­dinţa ca în cele mai milte cazuri aceat nutreţ efrin este în realitate foarte scump, din cauza foioaselor mici ce ie aduce. Din această cauză întrebuinţarea unor nutreţuri ca tărâţele, sfeclele, cartofii etc. s'a răspândit relativ puţin, iar nitratu­­rile de turte oieioas® ca turtele de floa­rea soarelui, cânepa etc. aici nu sunt cu- ^ noscute la noi in ţară. Fabricele^de ulei de filoarea soarelui au exportat întreaga lor producţie de turte pesta hotare cu preţuri fabuloase şi odată cu ea un întreg izvor de regă­­s­­ie pentru economia noastră naţională, ‘ căci în alte ţări aceste turte sunt, între­buinţate ca cel mai preţios şi ori mai da­r folos nutreţ pentru hrana racilor şi a porcilor. Ia adevăr iată c» ficrie Louis Tegiar consulul Argentinei îa«Banemare» 1 relativ la întrebuinţarea turtelor de se-S minţe cleioase ca hrana pentru animale.­­Pentru cantităţile şi calităţile laptelui­­ vacilor s’au făcut încercări cu nutreţuri î timp de 12 ani, din aceste încercări s’a constatat că 5 kgr. sfecle _ preţuesc cât­e 6 kgr. păslărindi sau cât jumătate kgr. | grâu, şi că o cantitate de turte pleioase | dau mau mai mult lapte de cât aceiaşi | cantitate de grâu. Mai departe acelaş au-| tor ţi rată că danezii dau vitelor două fa-| turi de hrană : una numită nutreţ fun- \ damental alcătuit din paie, sfecle, fân şi1 alta numită, hrană întăritoare alcătuită din grăunţe de grâu, porumb, orz şi mar­­­iole, din turte pleioase (floarea soare-­­lui, cânepa etc.). Corţia pentru produc-­î­ţia de 15 litri lapte zilnic se compune­­ din: 3 kgr. Turte pleioase 1 jura. kgr.' grăunţ® amestecate, aceasta ca hrană în-jj (săritoare şi 10 kgr. sfeclă, % kgr. fân şi 5 kgr. paie, aceasta ca nutreţ funda-­ mental. Porţia pentru producţia de zece litru lapte zilnic este de 1 jum. kgr. tort», cleioase şi 1 kgr. grăunţe amestecată ca­­ humă înt&ritoare şi 10 kgr. sfecle, * kg.' ffta şi 1 kgr. paie, ca nutreţ ftradamental. Aşa­dar pentru aceiaşi castitate ,8#j nutreţ fundamental, (sfeclă, fân etc.) can- .n­titataa de lapte scade cu a treia parte, numai pentru că s’a redua cantitatea de , turte cleioase. Aceste cifre scoase dini studii amănunţita făcute îh ţara unde • locuitorii trăesc mai ales din veniturile­ ce 1« aduc vitaiadba—căci exportă, lapte * şi unt în Anglia—sunt pline de învăţă-­ turi pentru noi. încheierea este că 1 kgr . de turte cleioase ne aduce acelaşi folos ; cât 1 jum. kgr. de grăunţe (porumb,­ grâu, orz, etc. sau cât 2 kgr. tărâţe.­­ Să întrebuinţăm pentru vitele noastre , tartele de seminţe cleioase, dacă dorim să vedem sporită şi cantitatea şi cali­tatea laptelui vacilor ori grăsimea por­cilor. Laptele devine mult mai untos, iar untul şi grăsimea au un plăcut gust de alună Modul de întrebuinţare: Pentru hrana vacilor se iau 3 kgr. de­­ turtă cleioasă de fie­care vacă, porţi-­ unea pentru o zi, — se frământează cu j bărdiţa, făcând bucăţi, cel mult cât. j nucile de mari, se pun întrun ciubăraş­­ şi se adaogă o cofă de apă, adecă atât i cit le va cuprinde bine, lăsându le la­­ an loc călduţ să se moaie timp de 3—4 ore. Apoi se împarte în două sau treil porţiuni (de câte ori se mulg vacile), se­­ adaogă o porţiune egală de tărîţe, a­­ mestecînduse bine, aşa ca totul să fie­ an terciu vîrtos, cum se obicinueşte al se face tărîţa muiată cind se dă vacilor] spre hrană Turtele muiate nu se pot păstra pe timp călduros şi chiar iarna mai mult de 12-15 ore, aşa că trebu­iesc preparate în fie­care zi şi numai cit trebue pentru o zi. Pentru hrana porcilor, acelaş mod de întrebuinţare, numai cantitatea de apă adaosă e mai mare, pentru ca terciul să fie mai apos, ast­fel cum se obicinueşte a se da lă­turile preparate pentru porci. Sfătuesc pe unii proprietari şi aren­daşi a hrăni şi vitele de muncă cu turte de floarea soarelui, convins fiind­că îşi vor scoate vitele din iarna întă­rite şi în stare de a face arăturile de primăvară în mod perfect, dîndu-se d­intre 2 şi 3 kgr. de turte pe zi de fie­care­ vită. Le dau acest sfat, după o expe­rienţă făcută ca vitele ce­petei timp de 6 ani, ie tind îmlprejar turte de floarea soarelui ie la fabriea „Ol«® «Iii® 8a®8". în deosebi anul acesta se pot precara ie la numita fabriei asemenea turte pe preţul emepţieml ie am ani afet is 7 lei suta de kgr. Inversaţi, tiei mi asigur ci veţi fi pe deplin mulţumiţi. Premiu pe proprietari, ai mele vite la început refuzi a minat tartele ast­fel preparate, ele trebuiesc forţate prima zi nedîndu-le altă mate ars, greşi­te pînă ce dau de gust. D. M. Cădere, profesor iaşi ULTIME INFORMAŢII . Ministerul de Instrucţie a luat dis­poziţia ca toţi membrii corpului didactic a căror şcoale nu s’au deschis din dife­rite motive, să funcţioneze orele reglemen­tate fie la spitale, fie la familia luptătorilor. In acest scop vor trebui să semneze în condica de prezenţă a spitalului pen­tru a se putea face controlul. Dar­ asemenea toţi membrii corpului di­dactic cari se află refugiaţi în localitate vor trebui să se prezinte d -lui revizor şcolar, pentru a primi diferite însărcinări.­­as* D-şoara Chirica Arghira a fost nu­mită suplinitoare la Sculeni-Carpiţi, în locul d-nei Popovici, căreia i s'a acordat concediu pentru boală . Aflăm că d. colonel Verzea, direc­torul general a Poştelor se află de mai mult timp bolnav. Direcţiunea subsistenţei a făcut cu­noscut Prefecture!­ da Judeţ că Moara Pă­curari macină grâu in ori­ce cantitate, plătind atât caratul cât şi grâul după preţul maximal. In acest scop s’a înştiinţat toţi domnii proprietari din judeţ cari doresc a-şi vinde grâu!, că-i pot desface acestei mori. • TEATRUL CINEMA­­ MODERN Astă­zi Mercuri 23 Noembrie, Program Nou: walwilw. Film­­ Danez, de artă desăvârşită şi cu o pu­ternică acţiune. - Dramă duioasă în 4 acte, care se desfăşoară,la malurile Mărei Nor­dului, ale cărei decoruri naturale sunt feericele fiorduri din Danemarca şi stân­cile abrupte ale Suediei.- Cei mai talen­taţi artişti dramatici ai scenelor daneze printre cari D-ra Emilie Samnm, in­terpretează rolurile. Atragem deosebita atenţie asupra ac­cidentelor senzaţ­onale în decursul aces­tei desfăşurări şi în special : Căderea că­lăreţului cu calul său, depe înălţimea co­losală a unei stânci, într’o prăpastie a­­­dîncă. Mai sunt cuprinse în noul program: femeea schimbăcioasă, desfăşurare dra­matică într’un act. — Amor de domnişoară, comedie daneză.— Bălţile din Oristano, călătorii în Italia, etc, Vinari 25 Noembrie, Program Nou la Cinema­ Modern. COMUNICAT OFICIAL Mo. 102 — Din 24ffacembrie 1916, ora 7 dimineaţa — FRONTUL DE NORD Sl NORD-VEST P@ fronft­&ra d® v®ct a şi e®a d® word a Mmr­taniol, pășit in valea Suz&ul&iS Inclusiv nici o schimbare. Un aSat inamic In vaiea Qituxud&d a ton­ respins. FRONTUL DE VEST La nord de Pte©ştl trapei© ftnoastre se retrag pe stânga Toteajanului. intre Protuşii şi bucureşti ei® ocupă pozifiulai de a­­lUBsgul şosetei Si «ă®8 ferate între acest© două oraşe. La aripa noastră stângi trupele noastre s’au retras imediat la râsârii de Bucureşti, pe Bâmbovița şi de alun­gu! râului Argeş până In Dunara. Bucureştii şi Pitestii au fost ocupate de inamic. FRONTUL DE SUD In Dob­rog, aici o schimbare. i i­u csmmssimsma Știri telegrafice din stfn­ătate SERVICIULt SPECIALI ALt ZIARULUI „PIŞCA£*ES“ Ofensiva sârbească progresează CORFU.­Sârbii nu reluat ofensiva ps tot frontul. Lupte Înverșunata au loc în jurul muntelui Dsbl­a spre nord de Macov. Bulgarii au $1 evacuat Ohrida Si Resssan.# CORFU.—La Macov bulgarii au primit ca întărire regimentul 11 grenadieri. Tru­pele sîrbe au obţinut succese frumoase în direcţia Grnpişte şi Budimirţi, luând 11 ofiţeri prizonieri, 200 germani şi 109 bul­gari soldaţi. Restabilirea unei căi ferate MONASTIR. — S’au terminat lucrările de restabilire a căii ferate Florina- Renali şi de comunicaţiunea regulată a acestor oraşe cu Monastir pentru aprovizionarea împrejurimilor acestui din urmă. COMUNICAT ITALIAN — BtaSieswa ÎHainfisass®' cu sums* — Londra SI Koembria.—Ita­liens conţinu® cu succes să înste­ase în regiunea muntoasă Perloters fia waaă da Monastir ©8 în cHreefiunea wafial 0ra» gerisBasi, 5a nord va*t.de MoiBsUr. Ssa Scî tinljpul es­os firop­iSs noastre au pus s4ăp­ânire pe coSsnSfi® de S® w©at site TSj|r*©p«s9, îăsakîtănd în darsc&Sunaa Sr®v©na®ft®n3.. A «Sskî5 s5 te’ăspeîe iteîien® au pus stfijpânire pe SwăiSlosMe cotelor aafâ© $i S2S7 ta sud vest de Kizopol, unde au făcut numeroşi prizonieri.(Reuter). © hmn€é americană 8a® P©tr©grad Petrograd. — Banca oraşului New-York „City-Bank“ deschide sucursala ei la Petrograd, impozite şi deportări in Belgia Copenhaga. —­ Ziarul „Berlingske Ti­­dende“ află din Roterdam că germanii au impus Belgiei din nou o îndemnizare de 50 milioane franci lunar. Emil Wan­­dermelde comunică cum că 300 mii bel­gieni au fost duși în Germania. Ambasadorul Angliei ia primul ministru­­ rus Petrograd. — Ambasadorul Angliei a vizitat pe noul prim-ministru al Rusiei A. Trepov și i-a înmânat în numele regelui George crucea şf Mihail şi Gheorghe ca semn de recunoştinţa An­gliei pentru activitatea lui A. Trepov în construirea portului Romanov de pe malul „Murman“ al Oceanului de Nord şi a căii ferate, care au unit Quadrupla înţelegere definitiv şi fără mijlocitori cu Rusia şi România. Dificuităţile mobilizărei eruite Stockholm.—De­oarece cercurile tot mai largi ale societăţei din Germania manifestă teama serioasă de abuzuri mari la realizarea legei de mobilizare ge­nerală civilă, aplicarea acestei legi va fi pusă sub controlul reichstagului sau nu­mai al comisiunei budgetare. I Stern ministere to­ ­ Paris.—Tn curând , vor forma două ministere noui în Franţa : ministerul de­­ aprovizionare şi ministerul muniţiunilor. Guvernul Venizsios a de­clarat râzboiu Bulgariei şi Germaniei Salonic.— Guveraul provizoriu !$r©s a declarat războiu Bulga­riei şi germaniei.­ ­ Trapele aliate In Grecia Atena.—Trupele Aliaţilor au ocupat­­ oraşele din Thessalia, Levadia, Koki­­nopolon şi Servia. Situația d® pe frontul macedonean ROMA. — „^Sorssal® d'ltalia“ agrafă că fîup&8® italiei«® care *** sl»sa de 25 Nocnb. (st. n.) ajunseseră la Corttza, au făcut joncțiunea «u trupei® din Ma­­cedonia. Ziarul adaugă câ ro­tai 8« va devans în curând in­­seawnat, fiind strict legat de a­­€®8a al armatei lui Sarrail, din «ara alcătui aripa stângă extremă. Munci va începe cea ű® a doua fază a operafiilor pe frontul macedonean, care va putea razoSwa Supta din Balcani In favoarea BnfeSegerei,­­dacă IslRe­­totstes ruso-românii vor coopera ën zona Sor cu largi finijioace şi iseSşug de trupe. Turcia ar® navoe de bani Roma. —Ministrul de finanţe al Turciei a sosit la Berlin spre a regula unele im­portante chestiuni financiare. Starea fi­nanciară a Turciei devine tot mai critică. (A. T. I.) Revoluţia din Mexic Roma. —Se telegrafiază din Washington că în împrejurimele oraşului Corinaha s’a dat lupta cea mai sângeroasă din toată revoluţia mexicană. Trupele generalului Villa, după atacuri repetate şi­­înverşu­nate, au fost înfrânte şi decimate. Tru­pele guvernamentale urmăresc coloanele în goană (A. T. 1). Opoziţia contra legii de mobilizare civilă RAGA. Faţâ de o­­poziţia progresiştilor şi socialiştilor contra legei de mobilizare civilă ge­nerală, guvernul Ger­maniei cu Berman-Hol­­weg se arată prea slab. Se afirmă din ce în ce mai hotărât că genera­lul Hindenburg va fi nu­mit cancelar al imperiu­­lui, dat fiind popularita­tea lui prin care numai el va fi în stare să în­frângă opoziția. MINISTERUL DE RĂZBOI Se aduce la cunoştinţa familiilor ofiţe­rilor şi gradelor inferioare mobilizate, cari domiciliau în Bucureşti şi primeau drepturile lăsate de soţi, fraţi sau părinţi de la Intendenţa Stabilimentelor Centrale, Corpul 2 Armată, strada Ştirbey Vodă No. 81, că plata acestor drepturi se va face cu începere de la 25 Noembrie 1916 de Intendenţa Stabilimentelor Centrale în oraşul Iaşi localul Universităţii, strada Carol I. Casier Adm. - Sub.­Locot, D. Negrişeanu Limba, rasă mobilizații cunoscând bine limba rusă, caută ocupa­ție. Sf. Anastase 21 bis.

Next