Mişcarea, iunie 1917 (Anul 9, nr. 124-143)

1917-06-11 / nr. 130

­mm­i $ & a­r­c­A 3LAS sS mi ana Incercst să mă ridic. Nu pot uit că sunt ţăran. Spiţa te întoarce fatal la legile ei. Iu­besc pe ţăran cu partea sufletului, mai «ies cu partea obscură, laăscută, a su­fletului meu, cu­ acea parte din care izvo­răsc toste tasuşirele tsie, care-11 de­fineşte viaţa ta »cum, cu viaţa din tre­cut şi de viitor cât voi mai avea de trăit.­­Ceea ce iese la arătare, este cee ce a putut trece prin strungii consta oţel taie. lavorul acesta al tău persona!, este a­­cea forţă hotărâtoare a sufletului tău. Orice a­ş­ face, ori­ce aţi face d-v, aşa rămânem aşa am eşti, aşa vom fi. Sunt al ţăranilor, sunt din ei liră să vreau, fără să ştiu, fără să doresc. Aşa am simţ în mine inăscut şi de acea te dau cea ce trebue să fa dau (vii s­­plauze). lată pentru ce voi vota reforma agrară. Re mine nu m’s atras politica nici de Interes, nici de ambiţie. Eu da mult am spus unui om însemnat ce mi-a trecut pe dinainte un minister. Eu i-am răs­puns că de ce aşa grabă. Iar el mi-a spus că tot soldatul trebue să poarte bastonul de mareşal. Eu lina mulţumit de acest baston. Pe mine nu-a atras chestia naţională, In care am scris, am vorbit, am gândit. La început Intrând în Ligă, mi-am tocit coatele între Ionaş Grădişteanu şi Filipescu. De aceea am scris schiţe, nuvele, drame de aceea am vorbit la legea Instrucţiei, la legea sindicatelor, conferinţele pe care le-am ţinut, discursurile finute la Aca­demie, toate au fost favorite din aceeaşi idee. Arată apoi că tot chestia naţionali l’a determinat să treacă din partidul li­beral In cel conservator. Sub aşa pizmă am văzut eu chestia naţionali şi de aceea trebue să votez reformele făcute pentru ţărănime. Să ri­dicăm sus ţărănimea pentru a o vedea şi noi odată întărită înălţată, pentru că să nu se spună că fiarei­ au culcuşul lor, iar ţăranul care moare pentru apă­rarea ţărei a are nici un culcuş. (Vii aplauze) Iată și al doilea motiv pentru care voi vota reformele. Motivul acesta nu este numai al meu, ci al tuturor. Temeiul pentru care votez reforma agricolă și electorali, nu este un te­­melu subiectiv, pentru că fi împărtăşiţi cu toţii. S’au făcut multe discuţii şi s’au emis multe temeri asupra reformelor. Nu exi­stă legiuitor pe lume care să alcătuiască un text, care să satisfaci toată lumea. S’a vorbit aci de Inblânzitori, de rasă cavalină, dar nu s’a vorbit de calul care, după cum spune legenda, a aru­ncat jos pe Allah, când l’a dus la Meca. Calul era f­urios, puternic, dar șugu­băț. De aceea Aliat i’a ertat. Așa îmi face impresia d Matei Can­­tacuzino. D-sa este un om f.ui, un om savant. D-sa ne-a acuzat că nu avem autoritate morali. Asta ar însemna că atunci când cine­va ar întinde mâna si sups pe unul care se Inneacă, i­a’ar striga celui ce se Inneaci, nu apuca mâna ce ţi se întinde, căci este imoralâ. (Aplauze). Mi s’a părut că d. Cantacuzino ar vota reformele. De aceea ara început cu d-sa căci am credință că oamenii sunt mai buni de cit vor să pară une­ori. B-l Bazilescu a spus că reformele sânt nişte făgădueli. Apoi este oare adevă­rat ? De sâad am început discuţia că se dau două milioane de fassoare, credeţi că se mai poate da îndărăt. (Apl.) Nu d­­ar, odată ce s'a aflat la toată ţara că se va da acest pământ din proprietatea privată, este ca și dat. (Vii aplauze). S'a spus deurăzi că ster fi rupt acor­dul, din cauza cedărei pământului. Eu a’am crezut, dar m’am mâhnit adânc, până ce am aflat că nu era ex­st. Am văzut că conservatorii sunt in fruntea acelora cari vor să dea pământ. Iată de ce ziceam că nu mai este cu putință să mai revenim asupra acestei propuneri. Veți vota sau cu ele vor ex­­ista, căci ele sunt în sentimentele par­tidelor și al poporului. (Vii aplauze.) Atunci cum ziceți d­v. că ceea ce facem este o simplă iarnă? Se se ferim de o asemenea calificare, să ne ferim mai ales să nu întindem prea mult coarda democratismului, care ar putea degenera în anarhism. (Vii a­­plauze.) Să fim la înălţimea vremurilor prin care trecem. Să fim una în sufletul no­stru cu cei de pe front; acei cari mor ssikie, cari îşi varsă sângele. Să fim aşa de uniţi la cât să aparem ca o masă compactă Să le dăm din toată inima, cu tot sufletul nostru ; să le arătăm că fie­care picaturâ din sâagele lor este o la­crimă căzută din ochii noştri. (Apl.) Ce frumos s’ar şedea, d-ior g­upiţi de la munca, să daţi votul d­v. pentru reformele adusa de partidul din cari a­­bia aţi ieşit. Eu cred că d-l Matei Can­­tacuzino şi că chiar d-v. ie veţi vota. Le veţi vota cu toţii pentru că numai aşa se va face sfântă unanimitate de sare are nevoe ţara şi neamul. (Apl) Sunteţi convinşi d-v. că proprietarii nu fac aici o jertfă? Este cineva sare sä creadä sinser &«est lu«re? Ba ba cred. Fiecare dia ei, sei «ari as muEsit, su patijacit; sei «ari au fäcut, sa «reiat proprietatea şi sei «ari am moştenit c; nu vorfeese de eei gări au speculat o, sari au jut&fc te bursă ; vorbess da eei dinţii, ei fa® s&erifii. Msri jsrifo fac proprietarii. Şi dată las să nu-i amenin­ţaţi să o fac de fria revoluţiunei, că sunt refinanţaţi de revoluţia din Rusia. O fi influenţaţi de democraţia franceză, de cea engleză. Dar nu ne este iertat să batjocorim pe «ei «e la« jertfe, noi «ori nu dăm nimî«. (Apl. entuziaste). Stau început dala 700 000 ha, sta ho-­ tărît apoi un milion şi azi dăm două mi­­­lioane. Apoi nu-i destui ? La început era colegiul unic şi azi, dăm votat universal. Apoi credeţi azi că nu se fase destul pentru ţărănime ? (Aplauze). De aceea eu cred că veţi vota. Aţi adus toate acuzaţiunile ce le puteaţi aduce guvernului, dar veţi vota refor­mele, nu ale lui, şi ale ţărei. (Vii şi entuaiaste aplauze). ! D­l Matei Cantacuzim «pun® «ă nu revine şi nu are simte de retractat di* ce’.e spuse. Nu m’a impresionat nimic. M’a impresionat însă discursul d lui De* lavrancea «are a fost superb, am însă să înlături o bănuială care s’a adus a­­celora cari au criticat regimul actual. N’am suspectat pe nimeni. Am ţinut numai a releva relele de care suferim, «tare împreună cu împrejurările actuale stau în calea ori cărei reforme sociale serio­ase. Eu cred că an popor dă dovadă de demnitatea şi de vitalitate atunci «tend îşi dă seamă de relele «are s’au făcut şi «âad îşi dă străduinţa de a la în­drepta. Eu am vorbit de aceste sufe­rinţe şi de îndreptarea lor. România modernă este rezultatul însuşirilor po­porului, care a avut de dus lupte în contra relelor de «are sufere. Cum să nu mă ridic în contra regi­mului v iad din vorbele spuse aproape una­nime ale oratorilor, proiectul de reforme conţine lacune, etângh­ii de ordine ju­­ridică şi morală. Şi când cu toate astea, fără a se ţine seamă de lipsurile ară­tate, suntem puşi în alternativă, sau să nu votăm reformele sau să le primim cu aceste lipsuri. Ș atunci mi­­am zis: la vot ce te faci ? Și am ajuns la convingerea că rău e un rău, dar mai rău e fără rău. (Aplauze). Reforma va trebui să sufere multe Sch­mbări. Eu mă tem că precizarea pe jumătate, să nu constitue o primejdie socială. Eu admit formula ca proprie­tatea constitue o funcţiune socială. A­­ceasta sancţiune însă trebue să desvolte forţele de producţiune şi să nu fie stri­­jinite forţei individuale. Votul obştesc­­este o veche şi mare slăbiciune a mea. Cred că am contri­buit şi­­eu cât de puţin, căci sunt cel dinţii care am vorbit în cameră de a­­cest vot. Această slăbiciune m’a făcut să mă despart de prietenii mei Petre Carp şi alţii. Eu am încredere In pu­­terea educativă a votului obştesc, cu condiţie ca să fie respectat. In această grea cumpănă mai găsesc ca un drumeţ pe care l’a surprins noap­tea. întunericul mă copleşeşte, dar o rază de lumină îmi dă încredere. Cu credinţă intru acolo, căci este o cre­dinţă mântuitoare. (Vii aplause). D. T. Emanoil face declaraţia că vo­tează reformele. D. N. Iorga spune că tot ce s’a ri-­ dicat dincoace şi dincolo de Carpaţi a pornit din ţărani. De aceea se bucură că se face şi la noi o operă democra­tică şi că ne înălţăm puţin la nivelul popoarelor civilizate. Oricum ar fi reformele, e sigur că izvorul lor este curat, căci toată gândi­rea curată o are Domnitorul pentru a­­cest popor.­­ Sărbătoarea de eri a infrăţirei gene­rale ne-a­ înălţat sufletele. Fără Îndoială că acelaşi fior a trecut atunci prin ini­­i­mile tutulor : ţărani, târgoveţi şi boeri. La 1859 între lucrurile care s’au în­­­­tâmplat la Iaşi, au fost aceleaşi dorinţe de a des­robi pe ţăran, de­ al împroprie­tări, de a-l libera, de a-i lumina şi în­stări. Din adâncul veacurilor au eşit împroprietărirea ţăranilor, pe care au înfăptuit-o Domnul ţărei de atunci, Cuza Vodă şi marele său ministru Kogălni­­ceanu (Apl.) Parlamentul de azi să nu se lase În­râurit de alte consideraţii, ci să fie a­­nimat de un larg spirit de generozitate. S’a vorbit rău de boerimea de odini­oară, dar i s’a făcut aci o foarte mare nedreptate. Boerimea a dat strălucire credinţei culturei şi ţârei noastre, boe-t rimea a făcut atâtea aşezăminte de bine facere.­­’ Când însă lucrurile sunt făcute de­ oameni, ele nu pot fi nici odată perfecte. | Numai îngerii din cer pot face lucruri | perfecte. Boerimea de azi este reprezentată­­ prin câteva nume foarte respectabile | Aceştia vin cu inima curată să facă sa*­­­crificii. Afară de aceştia, s’au ridicat din ţă-. răni­me sau din burghezie. Cred că nimeni din aceştia nu va putea apăra un trecut care a făcut nu-i mai rău ţărei.­­ Vorbind de împroprietărirea dela 1864 spune că dacă lucrul era aşa de uşor, n’ar fi fost silit Domnitorul să calce le­galitatea pentru a săvârşi libertatea. Astăzi este absolută nevoe să se dea ţăranilor pământ şi drept de vot, nu ca o plată ci ca respect pentru jertfa pe care o face. Trebue să i se dea putinţa de a fi liber şi de a trăi (Aplauze). In două feluri se poate înfăptui o a­­semenea reformă . In primul fel trebue ca toată lumea să fie adânc pătrunsă de dreptatea unei cauze. Ei bine nu suntem pătrunşi de acest spirit de dreptate. Societatea noas­tră nu este la înălţimea situaţiei In care ne aflăm. O altă cale este aceea de a se aţâţa cei de pe front împotriva acelora cari nu vor si le satisfacă legitimele lor nevoi. Această cale eu nu o voiu şi nici nu o doresc. De aceea nu veţi ve­dea nici un cuvânt de ură In contra ni­mânui, ieşind din gura sau din con leiul meu, In aceste momente când se sgu­­due pământul sub tunul duşmanului (Vii aplause). Şedinţa se ridică la ora 6 Şedinţa de noapte din 9 Iunie Ş«dl®ţa ae deari^cte la ora 9 sub pre­şedinţia d lui V . Marţun. D. G Dmidopol, raportor, spune că „Aştl-zi ae ptme prebietra tispânirei pă­­mintului care dsfesză din momentul când s’au întâlnit doi oameni Form* BtfpânM colective este cea mai bună csiff sta găsit mai împăciuitoare. Vorbeşte de socializarea mijloacelor de producţie, de naţionalizarea soiului. Sufragiul universal este un mod de transmisiune a suveranităţei. Vorbeşte de partidul mancei care după atitudinea Ia­­şi după membri ce i compun este un grup de burghezi poate cu Intenţii frumoase, dar nu un partid al muncei, socialist. Organizare­a pro­prietăţi sub forma individuală nu există nicăeri. Interesul este ca proprietatea să varieze mai mare şi mai mică pentru ca una să compiecteze pe alta. Arată care sunt principiile fundamen­tale care apropie toate proectele de re­forme agrare ce stau prezintat. Se referi la proectul partidului rani­­cei care cere ca principiu împroprietă­rirea tuturor şi principiul coexistenţei mai­­multor forme de proprietate. Şi daci admiteţi pe cei dintâi, nu poate să existe cei de a! doilea. Dar dacă ar fi aşa cum spuneţi, mi se pare ceva extraordinar declaraţiile Dv. că nu votaţi proectul pentru că nu se poate admite al dv. Principiu! Dv de a împărţi pământul uniform nu este ban . Sub pretextul e­­gilitărei geometrice faceţi cea mai mare inegalitate socială pentru ci pământul nu este pretutindeni de acelaş fertilitate. Care este ţara care adoptând princi­piu! dv. a ajuns la rezolvirea problemei agrare ? Este o ţari care se apropie întru cât-va cu noi, aceea este Irlanda, care are proprietate ist fundieră și o exploatare pe loturi. Dar exploatarea a ajuns să nu poată hrăni pe proprietar. Trecând îa chestiunea scriri progre­sive, atât de discutată, d­e raportor spune că dacă soluţia,limitarei proprietăţei ar fi mai democratică mei simplă, mai dreaptă, ar fi admis o. Statistica propretăţei făcută în 1905 ne arată care era propietatea. Dacă nu admite sistemul limitarei, sus­ţinut de­­ Tony Iliescu, care mărgi­neşte la 500 ha, înseamnă că o moşie care era In 1905 de 2000 ha, astă­zi împărţită la 4 moştenitori şi nu poată fi expropietă. Răspunde acuzatţiunilor aduse scriei progresive că nntârzia înfăptuirea refor­melor şi împiedică desfiinţarea iad­fun­diilor, arătând că ele nu sunt Interns late. Făcând scara progresivă proprietarul poate vedea de pe acum cu aproximaţie care este pământul rezervat lui şi va trage brazda provizorie. Scara este cu trepte strâns legate pentru a nu se ivi treapta de sus cu proprietate mai mare de­cât cea de jos. Mai pe urmă inter­venţia iigtaerlcor va preciza. Scara aşa cura e făcută, este peste putinţă a se crede că poate să existe o proprietate mare neatinsă. Arată că chiar cu siste­mul scărei progresive tot se ajunge la fixarea unei proprietăţi fără a fi latifundii care de alt fel nu se vor mai redafigata nici­odată, din punct de vedere eco­nomic în primul rând. Dacă mica pro­prietate nu va fi alienabilă de­cât între ţărani, cum se mai poate zice că star mai putea face latifundii? S’a mai dat pentru combaterea refor­melor un argument de ordin subiectiv: „Ntam încredera". Şi ca poţi să faci ca să convingi pe omul care n’are încredere ? Singură fap­­tă poate să constitue un argument con­­vingător pentru eî. D. Bazilescu voia să se înscrie la Constituţie : „Sunt sa rămâe expropriaţi sub o prealabilă despăgubire*. Dar asta nu se poate : e un non sena.. Cum »sunt şi rămân“ expropriaţi, deci încă nu sunt fttâta vreme cât niau primit despăgubi­rea justă şi prealabilă ?. D- Bas­s sa cere să facem un milion proprietari cari să rămână în veci. Se vor schimba împărăţii, *« vor »«him­b& aşazăumtele, se va întinde socialis­mul pa întreaga suprafaţă a pământu­lui, singur milionul de ţărani proprietari ai Dinu Basileacu vor rămâne ! (Aplaa-! 76; n­&r:fcat‘). Dar oara ajung® pământul de sare dispunem pentru a împroprietări un mi­­lion de ţărani ? Nu. Ş' atunci dă eoasi- Mai da ministri isccitatea de a expro­pria. Cum ? d. B.si'etcn ntare încredere In sobe ti te an ta aatuală, în gu.vernul actual si are încredere în consiliul da miniștri si care o fi el, ca să tacă exproprierea ? Dsr presupunerea «ă .«nat și ră'nân exproprjtaţi' et«. Cum taci ? Pământul a trecut de la Proprietari te Stat. Cum va da Sfc&taS sămlntul te țărani ? Ci*i trebue ca au­toritatea constitintcă a Statului să inter ?ie. E o îlrszie şi o vorbă vaaă să prs­­tiezi că e de ajuns să decretezi „euat şi rămân expropropriaţi" pentru ca ţă­ranii să fia imediat împroprietăriţi, pria această formulă. Nu rămân,­­iasă Statul, puterea con­stituită, nu aplică legii«, de câte două răi: sancţiunea justiţiei şi «aseţiinşa Parl­amentului Să nu ferească Dumnezeu de a treia sancţiune, aaeea pe care şi ar face-o poporul el lasuşi. Ia proestul D-stră nu e sancţiune, Exproprierea D voaatră implisă dl® ,parte a Statului plăţi în bani. Dar dacă Statul nu noat« s’o facă, exproprierea e imposibilă. Soluţia finaneiară a plăţii în baai'niatl ce nu aţi dat • şi nimeni nu o poate da. f Căci eu ştim «e va fi după război«. Şi noi preferăm o soluţie care *ă p’ă-j teasaă în baci Dar au putem formula o soluţie finaneiară a priori, de o»re-«ef ea va "depinde­au numai de situaţia noastră financiară ei şi de aceea a ce­lorlalte State. Ce să mai vorbim de soluţia propusă de D- Eszi­esc u ? D­­ai vrea ca Statul să emită rentă perpetuă. Asta e o im­posibilitate. Să venim acum la chesţia subsolului.­ Ce legătură e între chestia subsolului­­ şi cea agrară, ele sunt cu desăvârşire separate. O politici Intreagă de Stat e legată de chestia subsolului. Putem noi rezolva chestia agrară fără a ne atrege de chestia subsolului? Da. Eu persona! ara crezut și cred că subsolul ar trebui si f­e el Statului. Dar nu asta e chestia Pentru ce să condiţionaţi rezolvirea chestiei împroprietării de chestia, cu totul separată de cea a subsolului ? Ora­torul trecu la reforma electorală. S’au ridicat două obienţărl: repre­zentării proporţională şi Senatul. Principiul reprezentării proporţionale trebue invins, pentru că e singurul mi­jloc de a împedica guvernele de a-şi crea unanimităţi prin sufragiu ■universal,, fără a mai vorbi de înaltul act de jus­­tiţie pe care 11 facem dând putinţă tutu­ror curentelor să fie reprezentată In Parlament. Am fost acuzaţi. In fine, că vom dis­truge Senatul.. De ce protestaţi azi şi nu atunci când o vom face, admiţând ci o vom face? De ce ne acuzaţi pe noi Parlamentul, pentru intenţii pe care nu Ie cunoaşteţi?. Oratorul termini exprimând dorinţa ca problemele de azi să fie judecate nu numai cu dreptate dar şi cu demnitere. Să votăm cu toţi acest proect, din care va naşte o viril mai bună, mai dreaptă, care va da României baze mai mari puternice şi mai sănătoasă. (Vii aplauze). “ Ia ziua sosirii lor, voluntarii din fi­rile surori a­u foat obiectul unei entuzi­aste nsaultestatii de simpatie, nu dreptu! Marelui Sfat Major al Armatei p. s­­r faţa porţilor Satului Maior estse d-miî general Varn­escu Paruchiv, colonel Nî­­coleinu Erteile, colonelii Vodicescu Ni­­colescu, Mîronsiscu şi Petrescu maiorii Cisteaara, Rădulescu, Popescu etc pre­­cum şi întregul personal si serviciului ofițeri şi grade interioare. D. general Vasilsicu Parasctaiv a stri­gat fiilor ROftrî: Bine aui vanit, copil! Un ura formidabil, eşti din popturilor ardelenilor şi ale publicului înşirat pe amândouă trotuarele, a fost răspuns­­ urării şefului statului major. D g­rneral Vasilescu a repetat această salutare de rari multe ori, ori de câte ori o companie noufi ajungea în dr phs! său. D nn­ general Vasiescu şi ecSemii Ni­­colesnu au fost srinteţi ca un indescri­ptibil catun­asm de către noii soriţi. Şefii M. St. M. au felicitat pe u® pluton­er disetre ei. 81 Mâine Duminică, ora 5 d. a. se va da o rapr«z«a»aţie îa grădina testru­­lui Chrma Modern, de către renumitul irsntfprmta! rus Andrgi p„ Ttehunov, cu concursul tadterashi! Mister îgi Sanctus, Vor fi »mor, râs?, aatiră critică, mimică, declamaţie, mafie, canto etc. Din încasări 30 la sută vor fi în fo­losul Crucei Roşie a României P?*în! locurilor 1, 2, 3, 4, și 5 îeS. Buttels se vând la casa teatrului între orele 2 și 6 p. m. ** Ia arma iasitiafivel d-lui profeesr I. Milescu, presedintele «omisiune! de examinare a elevilor de la Cimeazîul Alexandra ce! Bun, toate consisionile asa aprobat ca samds de bani cuvenite corpatar professoral pentru examenele particulare, să fie donate diferitelor im­­pfacţîuni de bine­facere din oraşul Iari. Acest gest mărinimos face deosebite cinste corpului didactic secundar­­­ între corespondenţa poştală din­­ iaşi s’au găsit mai multe acte aparţinând d-lui lonescu I. Dumitru absolvent al­­ şcoalei elementare de comerţ din Ploeşti,­­ Titularul să se prezinte la Oficiul­­ Poştal Iaşi, a le primi. • Expoziţia de pictură, „Briese" «eu­­, tâsu% & fi duâhisâ pâaâ la sfârşitul In­, pei «aresta.­­ I* aaelaş loial se va deschide expe- I ziție nouă a artiștilor din toată țara. INFORMATIUNI Doi soldaţi francezi, «vad?fii din câmpul prizonierilor mili­tar! dala Trojac (Bulgaria), au ffacut declaration! bulgarii bat ma­ alas pa­rpatual. Da aitfel tot­ prizonierii da dife­rita nrationalitati sunt maltra­tat!. « Sesiunea parlamentară s'a pre­lungit până la 20 lanţ». Mesaginul de prelungire a fost cetit mxl in Parlament de către d­l Ion I. Brătianu, preşedin­tele consiliului de miniştri. ■■ Publicăm ca o deosebită satis­facţie înaintana la gradul de maior a d-lui căpitan Ion Dumitrescu, şeful Serviciului supraveghind ştirilor. Noul maior este o figură simpatică presei, pentru toată amabilitatea pe care o pune in exercitarea avut func­ţiuni delicate prin excelenţă.­­ Serviciul de aprovizionare al ora­şului are durerea să anunţe moartea de tifos exantematic a fruntaşului comerci­ant din Giurgiu Iordan Ionescu în vâr­stă de 13 ani, care pentru a contribui şi el la uşurarea necazurilor noastre d­s astăzi, a primit să conducă Depozitur Comuna­ de aprovizionare No. 9. El moare jertfă în Îndeplinirea datori­ei şi toţi colaboratorii săi din acest ser­viciu Ii vor purta o amintire­ recunos­cătoare. I Comunicat Oficial No. 300 din 9­­­22 ilnaie ora 21 ! FRONTUL ROMAN.­­ Nimic imper­­taat d© aaoaaaiat fanfară d* cibifaaitel fos ds iafanterie şi artilerie, «are a a* vat Io« în diferite sectoare ale frontalui. Activitatea artileriei a fost mat vi* în regiune» Căi­euii Vadul Roşea şi ti regiuaaa Sîrbăaaşti Mirgineni. Pa Dusâăre până la Marea Neagră linişte. Fronttal Aliaţilor Noştri FRONTUL OCCIDENTAL.­­ P* fron­tal trupelor esgiezs artileria a foSîmaî astivă îa ssstorul Yprea, AraE@ati*y»« I fi la V©ît ds «âQăkl iaBiSsa?. Uiatae I german a fo*st rMpias î» «ur*al aopti te est d* Epeehy, tested îs mâisel® #a~­­ glesilor^ și «ițiva prizonieri O încercare a inamtentai ds a inprisd* «âteva diar postările eagleze, lângă ferma Giilemont.^ a dat deaseaeaea greş. Aeroplsnd* engleze, în anirseu artile­ria, a «oatmsat să luareze azi «u toată vremea rea. Un aeroplan geman a fost doborât iar alte 6 au fost girife să »•­terioeze. Pe frontul trupelor franseze, în «actorul Chamin des Dame«, bombar­darea poziţiilor franieze la Sud de Fi­lam şi în regiunea Brsye ea Lapaad­e I a continuat până dimineaţa, fiind arma- I tă de o serie de atacuri foarte violente. 1 P« ua froat de rari bine da 2 k'ra., I dels vs*f de ferma Royere până la cre- IBta Chveaux, germani au lansai forțe I fm­portaffite, compuse din trupa speciale* lc*re au atacat cu mare înverșunare, sa- I ferind însă perderi In fst% foc ulii Ifraactz. 1 Pe întinderea cea mai mare a fron!«­­I iui a atacat, sforţările germane stau prSbusit iar valurile de asalt au fost rerpinse pâaă !n tranşeele lor de plecare. Frascezii s‘ au aasnţinut poziţiile abi|| într’un ioc rprs centru au reuşit ger­manii $& pî?Bâ piciorul intr’un colţ al ifeşelor franceze. Pe restul frontului ca» nonsdă intermitenţi, in «cetaş timp co­­muîii stni germ n anunţă, că 1* Nord Ide Vauxsîfon, francezii au ressît printr’o 'I aprigă luptă să scoată pe germani din» |tr’o" »arte a tranşeafor ocupata de «I. .ila Champagne de Veri de -asemenea vi® ■ 1 acţiune de luptă. , | Comîmicatul german anunţă că la sud , est de Cornillet francezii au dat un a- I­­tac prin care au reuşit să pătrundă In linia germană, dar că n’au putut să’fi desvolte avantagiul cucerit. La Sud Vest de Moronvilleră france­­zii au dat la timpul nopţei repetate a­­.­­­tacuri violente, care le-au adus avaat . s­tagii Insern­ate­ ­ Marals Cartier iteaeraS J

Next