Mişcarea, iunie 1917 (Anul 9, nr. 124-143)
1917-06-11 / nr. 130
mmi $ & arcA 3LAS sS mi ana Incercst să mă ridic. Nu pot uit că sunt ţăran. Spiţa te întoarce fatal la legile ei. Iubesc pe ţăran cu partea sufletului, mai «ies cu partea obscură, laăscută, a sufletului meu, cu acea parte din care izvorăsc toste tasuşirele tsie, care-11 defineşte viaţa ta »cum, cu viaţa din trecut şi de viitor cât voi mai avea de trăit.Ceea ce iese la arătare, este cee ce a putut trece prin strungii consta oţel taie. lavorul acesta al tău persona!, este acea forţă hotărâtoare a sufletului tău. Orice aş face, orice aţi face d-v, aşa rămânem aşa am eşti, aşa vom fi. Sunt al ţăranilor, sunt din ei liră să vreau, fără să ştiu, fără să doresc. Aşa am simţ în mine inăscut şi de acea te dau cea ce trebue să fa dau (vii splauze). lată pentru ce voi vota reforma agrară. Re mine nu m’s atras politica nici de Interes, nici de ambiţie. Eu da mult am spus unui om însemnat ce mi-a trecut pe dinainte un minister. Eu i-am răspuns că de ce aşa grabă. Iar el mi-a spus că tot soldatul trebue să poarte bastonul de mareşal. Eu lina mulţumit de acest baston. Pe mine nu-a atras chestia naţională, In care am scris, am vorbit, am gândit. La început Intrând în Ligă, mi-am tocit coatele între Ionaş Grădişteanu şi Filipescu. De aceea am scris schiţe, nuvele, drame de aceea am vorbit la legea Instrucţiei, la legea sindicatelor, conferinţele pe care le-am ţinut, discursurile finute la Academie, toate au fost favorite din aceeaşi idee. Arată apoi că tot chestia naţionali l’a determinat să treacă din partidul liberal In cel conservator. Sub aşa pizmă am văzut eu chestia naţionali şi de aceea trebue să votez reformele făcute pentru ţărănime. Să ridicăm sus ţărănimea pentru a o vedea şi noi odată întărită înălţată, pentru că să nu se spună că fiarei au culcuşul lor, iar ţăranul care moare pentru apărarea ţărei a are nici un culcuş. (Vii aplauze) Iată și al doilea motiv pentru care voi vota reformele. Motivul acesta nu este numai al meu, ci al tuturor. Temeiul pentru care votez reforma agricolă și electorali, nu este un temelu subiectiv, pentru că fi împărtăşiţi cu toţii. S’au făcut multe discuţii şi s’au emis multe temeri asupra reformelor. Nu există legiuitor pe lume care să alcătuiască un text, care să satisfaci toată lumea. S’a vorbit aci de Inblânzitori, de rasă cavalină, dar nu s’a vorbit de calul care, după cum spune legenda, a aruncat jos pe Allah, când l’a dus la Meca. Calul era furios, puternic, dar șugubăț. De aceea Aliat i’a ertat. Așa îmi face impresia d Matei Cantacuzino. D-sa este un om f.ui, un om savant. D-sa ne-a acuzat că nu avem autoritate morali. Asta ar însemna că atunci când cineva ar întinde mâna si sups pe unul care se Inneacă, ia’ar striga celui ce se Inneaci, nu apuca mâna ce ţi se întinde, căci este imoralâ. (Aplauze). Mi s’a părut că d. Cantacuzino ar vota reformele. De aceea ara început cu d-sa căci am credință că oamenii sunt mai buni de cit vor să pară uneori. B-l Bazilescu a spus că reformele sânt nişte făgădueli. Apoi este oare adevărat ? De sâad am început discuţia că se dau două milioane de fassoare, credeţi că se mai poate da îndărăt. (Apl.) Nu dar, odată ce s'a aflat la toată ţara că se va da acest pământ din proprietatea privată, este ca și dat. (Vii aplauze). S'a spus deurăzi că ster fi rupt acordul, din cauza cedărei pământului. Eu a’am crezut, dar m’am mâhnit adânc, până ce am aflat că nu era exst. Am văzut că conservatorii sunt in fruntea acelora cari vor să dea pământ. Iată de ce ziceam că nu mai este cu putință să mai revenim asupra acestei propuneri. Veți vota sau cu ele vor exista, căci ele sunt în sentimentele partidelor și al poporului. (Vii aplauze.) Atunci cum ziceți dv. că ceea ce facem este o simplă iarnă? Se se ferim de o asemenea calificare, să ne ferim mai ales să nu întindem prea mult coarda democratismului, care ar putea degenera în anarhism. (Vii aplauze.) Să fim la înălţimea vremurilor prin care trecem. Să fim una în sufletul nostru cu cei de pe front; acei cari mor ssikie, cari îşi varsă sângele. Să fim aşa de uniţi la cât să aparem ca o masă compactă Să le dăm din toată inima, cu tot sufletul nostru ; să le arătăm că fiecare picaturâ din sâagele lor este o lacrimă căzută din ochii noştri. (Apl.) Ce frumos s’ar şedea, d-ior gupiţi de la munca, să daţi votul dv. pentru reformele adusa de partidul din cari abia aţi ieşit. Eu cred că d-l Matei Cantacuzino şi că chiar d-v. ie veţi vota. Le veţi vota cu toţii pentru că numai aşa se va face sfântă unanimitate de sare are nevoe ţara şi neamul. (Apl) Sunteţi convinşi d-v. că proprietarii nu fac aici o jertfă? Este cineva sare sä creadä sinser &«est lu«re? Ba ba cred. Fiecare dia ei, sei «ari as muEsit, su patijacit; sei «ari au fäcut, sa «reiat proprietatea şi sei «ari am moştenit c; nu vorfeese de eei gări au speculat o, sari au jut&fc te bursă ; vorbess da eei dinţii, ei fa® s&erifii. Msri jsrifo fac proprietarii. Şi dată las să nu-i ameninţaţi să o fac de fria revoluţiunei, că sunt refinanţaţi de revoluţia din Rusia. O fi influenţaţi de democraţia franceză, de cea engleză. Dar nu ne este iertat să batjocorim pe «ei «e la« jertfe, noi «ori nu dăm nimî«. (Apl. entuziaste). Stau început dala 700 000 ha, sta ho- tărît apoi un milion şi azi dăm două milioane. Apoi nu-i destui ? La început era colegiul unic şi azi, dăm votat universal. Apoi credeţi azi că nu se fase destul pentru ţărănime ? (Aplauze). De aceea eu cred că veţi vota. Aţi adus toate acuzaţiunile ce le puteaţi aduce guvernului, dar veţi vota reformele, nu ale lui, şi ale ţărei. (Vii şi entuaiaste aplauze). ! Dl Matei Cantacuzim «pun® «ă nu revine şi nu are simte de retractat di* ce’.e spuse. Nu m’a impresionat nimic. M’a impresionat însă discursul d lui De* lavrancea «are a fost superb, am însă să înlături o bănuială care s’a adus acelora cari au criticat regimul actual. N’am suspectat pe nimeni. Am ţinut numai a releva relele de care suferim, «tare împreună cu împrejurările actuale stau în calea ori cărei reforme sociale serioase. Eu cred că an popor dă dovadă de demnitatea şi de vitalitate atunci «tend îşi dă seamă de relele «are s’au făcut şi «âad îşi dă străduinţa de a la îndrepta. Eu am vorbit de aceste suferinţe şi de îndreptarea lor. România modernă este rezultatul însuşirilor poporului, care a avut de dus lupte în contra relelor de «are sufere. Cum să nu mă ridic în contra regimului v iad din vorbele spuse aproape unanime ale oratorilor, proiectul de reforme conţine lacune, etânghii de ordine juridică şi morală. Şi când cu toate astea, fără a se ţine seamă de lipsurile arătate, suntem puşi în alternativă, sau să nu votăm reformele sau să le primim cu aceste lipsuri. Ș atunci miam zis: la vot ce te faci ? Și am ajuns la convingerea că rău e un rău, dar mai rău e fără rău. (Aplauze). Reforma va trebui să sufere multe Schmbări. Eu mă tem că precizarea pe jumătate, să nu constitue o primejdie socială. Eu admit formula ca proprietatea constitue o funcţiune socială. Aceasta sancţiune însă trebue să desvolte forţele de producţiune şi să nu fie strijinite forţei individuale. Votul obştesceste o veche şi mare slăbiciune a mea. Cred că am contribuit şieu cât de puţin, căci sunt cel dinţii care am vorbit în cameră de acest vot. Această slăbiciune m’a făcut să mă despart de prietenii mei Petre Carp şi alţii. Eu am încredere In puterea educativă a votului obştesc, cu condiţie ca să fie respectat. In această grea cumpănă mai găsesc ca un drumeţ pe care l’a surprins noaptea. întunericul mă copleşeşte, dar o rază de lumină îmi dă încredere. Cu credinţă intru acolo, căci este o credinţă mântuitoare. (Vii aplause). D. T. Emanoil face declaraţia că votează reformele. D. N. Iorga spune că tot ce s’a ri- dicat dincoace şi dincolo de Carpaţi a pornit din ţărani. De aceea se bucură că se face şi la noi o operă democratică şi că ne înălţăm puţin la nivelul popoarelor civilizate. Oricum ar fi reformele, e sigur că izvorul lor este curat, căci toată gândirea curată o are Domnitorul pentru acest popor. Sărbătoarea de eri a infrăţirei generale ne-a înălţat sufletele. Fără Îndoială că acelaşi fior a trecut atunci prin iniimile tutulor : ţărani, târgoveţi şi boeri. La 1859 între lucrurile care s’au întâmplat la Iaşi, au fost aceleaşi dorinţe de a desrobi pe ţăran, de al împroprietări, de a-l libera, de a-i lumina şi înstări. Din adâncul veacurilor au eşit împroprietărirea ţăranilor, pe care au înfăptuit-o Domnul ţărei de atunci, Cuza Vodă şi marele său ministru Kogălniceanu (Apl.) Parlamentul de azi să nu se lase Înrâurit de alte consideraţii, ci să fie animat de un larg spirit de generozitate. S’a vorbit rău de boerimea de odinioară, dar i s’a făcut aci o foarte mare nedreptate. Boerimea a dat strălucire credinţei culturei şi ţârei noastre, boe-t rimea a făcut atâtea aşezăminte de bine facere.’ Când însă lucrurile sunt făcute de oameni, ele nu pot fi nici odată perfecte. | Numai îngerii din cer pot face lucruri | perfecte. Boerimea de azi este reprezentată prin câteva nume foarte respectabile | Aceştia vin cu inima curată să facă sa*crificii. Afară de aceştia, s’au ridicat din ţă-. rănime sau din burghezie. Cred că nimeni din aceştia nu va putea apăra un trecut care a făcut nu-i mai rău ţărei. Vorbind de împroprietărirea dela 1864 spune că dacă lucrul era aşa de uşor, n’ar fi fost silit Domnitorul să calce legalitatea pentru a săvârşi libertatea. Astăzi este absolută nevoe să se dea ţăranilor pământ şi drept de vot, nu ca o plată ci ca respect pentru jertfa pe care o face. Trebue să i se dea putinţa de a fi liber şi de a trăi (Aplauze). In două feluri se poate înfăptui o asemenea reformă . In primul fel trebue ca toată lumea să fie adânc pătrunsă de dreptatea unei cauze. Ei bine nu suntem pătrunşi de acest spirit de dreptate. Societatea noastră nu este la înălţimea situaţiei In care ne aflăm. O altă cale este aceea de a se aţâţa cei de pe front împotriva acelora cari nu vor si le satisfacă legitimele lor nevoi. Această cale eu nu o voiu şi nici nu o doresc. De aceea nu veţi vedea nici un cuvânt de ură In contra nimânui, ieşind din gura sau din con leiul meu, In aceste momente când se sgudue pământul sub tunul duşmanului (Vii aplause). Şedinţa se ridică la ora 6 Şedinţa de noapte din 9 Iunie Ş«dl®ţa ae deari^cte la ora 9 sub preşedinţia d lui V . Marţun. D. G Dmidopol, raportor, spune că „Aştl-zi ae ptme prebietra tispânirei pămintului care dsfesză din momentul când s’au întâlnit doi oameni Form* BtfpânM colective este cea mai bună csiff sta găsit mai împăciuitoare. Vorbeşte de socializarea mijloacelor de producţie, de naţionalizarea soiului. Sufragiul universal este un mod de transmisiune a suveranităţei. Vorbeşte de partidul mancei care după atitudinea Iaşi după membri ce i compun este un grup de burghezi poate cu Intenţii frumoase, dar nu un partid al muncei, socialist. Organizarea proprietăţi sub forma individuală nu există nicăeri. Interesul este ca proprietatea să varieze mai mare şi mai mică pentru ca una să compiecteze pe alta. Arată care sunt principiile fundamentale care apropie toate proectele de reforme agrare ce stau prezintat. Se referi la proectul partidului ranicei care cere ca principiu împroprietărirea tuturor şi principiul coexistenţei maimultor forme de proprietate. Şi daci admiteţi pe cei dintâi, nu poate să existe cei de a! doilea. Dar dacă ar fi aşa cum spuneţi, mi se pare ceva extraordinar declaraţiile Dv. că nu votaţi proectul pentru că nu se poate admite al dv. Principiu! Dv de a împărţi pământul uniform nu este ban . Sub pretextul egilitărei geometrice faceţi cea mai mare inegalitate socială pentru ci pământul nu este pretutindeni de acelaş fertilitate. Care este ţara care adoptând principiu! dv. a ajuns la rezolvirea problemei agrare ? Este o ţari care se apropie întru cât-va cu noi, aceea este Irlanda, care are proprietate ist fundieră și o exploatare pe loturi. Dar exploatarea a ajuns să nu poată hrăni pe proprietar. Trecând îa chestiunea scriri progresive, atât de discutată, de raportor spune că dacă soluţia,limitarei proprietăţei ar fi mai democratică mei simplă, mai dreaptă, ar fi admis o. Statistica propretăţei făcută în 1905 ne arată care era propietatea. Dacă nu admite sistemul limitarei, susţinut de Tony Iliescu, care mărgineşte la 500 ha, înseamnă că o moşie care era In 1905 de 2000 ha, astăzi împărţită la 4 moştenitori şi nu poată fi expropietă. Răspunde acuzatţiunilor aduse scriei progresive că nntârzia înfăptuirea reformelor şi împiedică desfiinţarea iadfundiilor, arătând că ele nu sunt Interns late. Făcând scara progresivă proprietarul poate vedea de pe acum cu aproximaţie care este pământul rezervat lui şi va trage brazda provizorie. Scara este cu trepte strâns legate pentru a nu se ivi treapta de sus cu proprietate mai mare decât cea de jos. Mai pe urmă intervenţia iigtaerlcor va preciza. Scara aşa cura e făcută, este peste putinţă a se crede că poate să existe o proprietate mare neatinsă. Arată că chiar cu sistemul scărei progresive tot se ajunge la fixarea unei proprietăţi fără a fi latifundii care de alt fel nu se vor mai redafigata niciodată, din punct de vedere economic în primul rând. Dacă mica proprietate nu va fi alienabilă decât între ţărani, cum se mai poate zice că star mai putea face latifundii? S’a mai dat pentru combaterea reformelor un argument de ordin subiectiv: „Ntam încredera". Şi ca poţi să faci ca să convingi pe omul care n’are încredere ? Singură faptă poate să constitue un argument convingător pentru eî. D. Bazilescu voia să se înscrie la Constituţie : „Sunt sa rămâe expropriaţi sub o prealabilă despăgubire*. Dar asta nu se poate : e un non sena.. Cum »sunt şi rămân“ expropriaţi, deci încă nu sunt fttâta vreme cât niau primit despăgubirea justă şi prealabilă ?. D- Bass sa cere să facem un milion proprietari cari să rămână în veci. Se vor schimba împărăţii, *« vor »«himb& aşazăumtele, se va întinde socialismul pa întreaga suprafaţă a pământului, singur milionul de ţărani proprietari ai Dinu Basileacu vor rămâne ! (Aplaa-! 76; n&r:fcat‘). Dar oara ajung® pământul de sare dispunem pentru a împroprietări un milion de ţărani ? Nu. Ş' atunci dă eoasi- Mai da ministri isccitatea de a expropria. Cum ? d. B.si'etcn ntare încredere In sobe ti te an ta aatuală, în gu.vernul actual si are încredere în consiliul da miniștri si care o fi el, ca să tacă exproprierea ? Dsr presupunerea «ă .«nat și ră'nân exproprjtaţi' et«. Cum taci ? Pământul a trecut de la Proprietari te Stat. Cum va da Sfc&taS sămlntul te țărani ? Ci*i trebue ca autoritatea constitintcă a Statului să inter ?ie. E o îlrszie şi o vorbă vaaă să prstiezi că e de ajuns să decretezi „euat şi rămân expropropriaţi" pentru ca ţăranii să fia imediat împroprietăriţi, pria această formulă. Nu rămân,iasă Statul, puterea constituită, nu aplică legii«, de câte două răi: sancţiunea justiţiei şi «aseţiinşa Parlamentului Să nu ferească Dumnezeu de a treia sancţiune, aaeea pe care şi ar face-o poporul el lasuşi. Ia proestul D-stră nu e sancţiune, Exproprierea D voaatră implisă dl® ,parte a Statului plăţi în bani. Dar dacă Statul nu noat« s’o facă, exproprierea e imposibilă. Soluţia finaneiară a plăţii în baai'niatl ce nu aţi dat • şi nimeni nu o poate da. f Căci eu ştim «e va fi după război«. Şi noi preferăm o soluţie care *ă p’ă-j teasaă în baci Dar au putem formula o soluţie finaneiară a priori, de o»re-«ef ea va "depindeau numai de situaţia noastră financiară ei şi de aceea a celorlalte State. Ce să mai vorbim de soluţia propusă de D- Esziesc u ? Dai vrea ca Statul să emită rentă perpetuă. Asta e o imposibilitate. Să venim acum la chesţia subsolului. Ce legătură e între chestia subsolului şi cea agrară, ele sunt cu desăvârşire separate. O politici Intreagă de Stat e legată de chestia subsolului. Putem noi rezolva chestia agrară fără a ne atrege de chestia subsolului? Da. Eu persona! ara crezut și cred că subsolul ar trebui si fe el Statului. Dar nu asta e chestia Pentru ce să condiţionaţi rezolvirea chestiei împroprietării de chestia, cu totul separată de cea a subsolului ? Oratorul trecu la reforma electorală. S’au ridicat două obienţărl: reprezentării proporţională şi Senatul. Principiul reprezentării proporţionale trebue invins, pentru că e singurul mijloc de a împedica guvernele de a-şi crea unanimităţi prin sufragiu ■universal,, fără a mai vorbi de înaltul act de justiţie pe care 11 facem dând putinţă tuturor curentelor să fie reprezentată In Parlament. Am fost acuzaţi. In fine, că vom distruge Senatul.. De ce protestaţi azi şi nu atunci când o vom face, admiţând ci o vom face? De ce ne acuzaţi pe noi Parlamentul, pentru intenţii pe care nu Ie cunoaşteţi?. Oratorul termini exprimând dorinţa ca problemele de azi să fie judecate nu numai cu dreptate dar şi cu demnitere. Să votăm cu toţi acest proect, din care va naşte o viril mai bună, mai dreaptă, care va da României baze mai mari puternice şi mai sănătoasă. (Vii aplauze). “ Ia ziua sosirii lor, voluntarii din firile surori au foat obiectul unei entuziaste nsaultestatii de simpatie, nu dreptu! Marelui Sfat Major al Armatei p. sr faţa porţilor Satului Maior estse d-miî general Varnescu Paruchiv, colonel Nîcoleinu Erteile, colonelii Vodicescu Nicolescu, Mîronsiscu şi Petrescu maiorii Cisteaara, Rădulescu, Popescu etc precum şi întregul personal si serviciului ofițeri şi grade interioare. D. general Vasilsicu Parasctaiv a strigat fiilor ROftrî: Bine aui vanit, copil! Un ura formidabil, eşti din popturilor ardelenilor şi ale publicului înşirat pe amândouă trotuarele, a fost răspuns urării şefului statului major. D grneral Vasilescu a repetat această salutare de rari multe ori, ori de câte ori o companie noufi ajungea în dr phs! său. D nn general Vasiescu şi ecSemii Nicolesnu au fost srinteţi ca un indescriptibil catunasm de către noii soriţi. Şefii M. St. M. au felicitat pe u® plutoner disetre ei. 81 Mâine Duminică, ora 5 d. a. se va da o rapr«z«a»aţie îa grădina testrului Chrma Modern, de către renumitul irsntfprmta! rus Andrgi p„ Ttehunov, cu concursul tadterashi! Mister îgi Sanctus, Vor fi »mor, râs?, aatiră critică, mimică, declamaţie, mafie, canto etc. Din încasări 30 la sută vor fi în folosul Crucei Roşie a României P?*în! locurilor 1, 2, 3, 4, și 5 îeS. Buttels se vând la casa teatrului între orele 2 și 6 p. m. ** Ia arma iasitiafivel d-lui profeesr I. Milescu, presedintele «omisiune! de examinare a elevilor de la Cimeazîul Alexandra ce! Bun, toate consisionile asa aprobat ca samds de bani cuvenite corpatar professoral pentru examenele particulare, să fie donate diferitelor impfacţîuni de binefacere din oraşul Iari. Acest gest mărinimos face deosebite cinste corpului didactic secundar între corespondenţa poştală din iaşi s’au găsit mai multe acte aparţinând d-lui lonescu I. Dumitru absolvent al şcoalei elementare de comerţ din Ploeşti, Titularul să se prezinte la Oficiul Poştal Iaşi, a le primi. • Expoziţia de pictură, „Briese" «eu, tâsu% & fi duâhisâ pâaâ la sfârşitul In, pei «aresta. I* aaelaş loial se va deschide expe- I ziție nouă a artiștilor din toată țara. INFORMATIUNI Doi soldaţi francezi, «vad?fii din câmpul prizonierilor militar! dala Trojac (Bulgaria), au ffacut declaration! bulgarii bat ma alas parpatual. Da aitfel tot prizonierii da diferita nrationalitati sunt maltratat!. « Sesiunea parlamentară s'a prelungit până la 20 lanţ». Mesaginul de prelungire a fost cetit mxl in Parlament de către dl Ion I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri. ■■ Publicăm ca o deosebită satisfacţie înaintana la gradul de maior a d-lui căpitan Ion Dumitrescu, şeful Serviciului supraveghind ştirilor. Noul maior este o figură simpatică presei, pentru toată amabilitatea pe care o pune in exercitarea avut funcţiuni delicate prin excelenţă. Serviciul de aprovizionare al oraşului are durerea să anunţe moartea de tifos exantematic a fruntaşului comerciant din Giurgiu Iordan Ionescu în vârstă de 13 ani, care pentru a contribui şi el la uşurarea necazurilor noastre ds astăzi, a primit să conducă Depozitur Comuna de aprovizionare No. 9. El moare jertfă în Îndeplinirea datoriei şi toţi colaboratorii săi din acest serviciu Ii vor purta o amintire recunoscătoare. I Comunicat Oficial No. 300 din 922 ilnaie ora 21 ! FRONTUL ROMAN. Nimic impertaat d© aaoaaaiat fanfară d* cibifaaitel fos ds iafanterie şi artilerie, «are a a* vat Io« în diferite sectoare ale frontalui. Activitatea artileriei a fost mat vi* în regiune» Căieuii Vadul Roşea şi ti regiuaaa Sîrbăaaşti Mirgineni. Pa Dusâăre până la Marea Neagră linişte. Fronttal Aliaţilor Noştri FRONTUL OCCIDENTAL. P* frontal trupelor esgiezs artileria a foSîmaî astivă îa ssstorul Yprea, AraE@ati*y»« I fi la V©ît ds «âQăkl iaBiSsa?. Uiatae I german a fo*st rMpias î» «ur*al aopti te est d* Epeehy, tested îs mâisel® #a~ glesilor^ și «ițiva prizonieri O încercare a inamtentai ds a inprisd* «âteva diar postările eagleze, lângă ferma Giilemont.^ a dat deaseaeaea greş. Aeroplsnd* engleze, în anirseu artileria, a «oatmsat să luareze azi «u toată vremea rea. Un aeroplan geman a fost doborât iar alte 6 au fost girife să »•terioeze. Pe frontul trupelor franseze, în «actorul Chamin des Dame«, bombardarea poziţiilor franieze la Sud de Filam şi în regiunea Brsye ea Lapaade I a continuat până dimineaţa, fiind arma- I tă de o serie de atacuri foarte violente. 1 P« ua froat de rari bine da 2 k'ra., I dels vs*f de ferma Royere până la cre- IBta Chveaux, germani au lansai forțe I fmportaffite, compuse din trupa speciale* lc*re au atacat cu mare înverșunare, sa- I ferind însă perderi In fst% foc ulii Ifraactz. 1 Pe întinderea cea mai mare a fron!«I iui a atacat, sforţările germane stau prSbusit iar valurile de asalt au fost rerpinse pâaă !n tranşeele lor de plecare. Frascezii s‘ au aasnţinut poziţiile abi|| într’un ioc rprs centru au reuşit germanii $& pî?Bâ piciorul intr’un colţ al ifeşelor franceze. Pe restul frontului ca» nonsdă intermitenţi, in «cetaş timp comuîii stni germ n anunţă, că 1* Nord Ide Vauxsîfon, francezii au ressît printr’o 'I aprigă luptă să scoată pe germani din» |tr’o" »arte a tranşeafor ocupata de «I. .ila Champagne de Veri de -asemenea vi® ■ 1 acţiune de luptă. , | Comîmicatul german anunţă că la sud , est de Cornillet francezii au dat un a- Itac prin care au reuşit să pătrundă In linia germană, dar că n’au putut să’fi desvolte avantagiul cucerit. La Sud Vest de Moronvilleră francezii au dat la timpul nopţei repetate a.tacuri violente, care le-au adus avaat . stagii Insernate Marals Cartier iteaeraS J