Mişcarea, iulie 1917 (Anul 11, nr. 146-170)

1917-07-23 / nr. 164

ANUL XI Mo. 164 ?15W W AS M m 9K m JL ■■ -■«§ A ii.’"“* ISCAREA B31 10 brWI Sta&cjk $ rid safe» *iiraiw H&f Jteafa Vm*w ¥e. t fa bmMukduM ZIAR IMTIOtML—LIBERUL COTffiMN ®A Wtoe#*tw*. aspn W®i SITUAŢIA Trupei# engleze îa opetiţiunile începute I* Ypm au realizat progrese pt o «dâncioe car» virilst faire 1—5 kin. După un ultim comunicat n urnirii prizonierilor făcuţi de Eglezi in* de 6000, Germani! au încercat ales contra-stacuri furioase pentru recucerirea poziţiilor pierdute, dar toate a’au prăbuşit autiom trupelor «Egîes«. Pe frontul oriental te tema&beazft o putemiti eonirt-ofensivâ mai în direcţia Tremfeiovi«, wade Ruşii a-a reuşit si ocupe loca!!» tatet Qrzljmialov. Mai ntulte încercări ale Inamicului dt a trec® râul Zbriis mai îa nord de Huafstîn au fost respinse de Ruşi Pe îaîreg frontul ie observă lupte foarte violent® şi o rezistenţi îndârjită pe tir® o opun Ruşii !n toate sectoare!®. Trupele ruse din Bucovluia dels nord au făcut legătura cu drept de îa nord de Dorna-Yaîra. Pe celelalte îroistari nici o acţiune importantă. SSSSSKSSSSSSE.MIgBMHOMBBI JUSTIŢIA POMEAZA PORTA rit Deslânţtirea evenimentelor istode care am frământat Europa a«tm în veac, războaiele lui Napoleon fi revoluţia frantezi» a consfinţit un dup hotărât care este, pentru om, adevâr»i moral cel mai ».indmii«, atât pentru dezvoltarea lui individuală, cât şi pentru desvoltarea asociaţiunei de stat din care face parte. Veanul trecut a spus fie carii era în parte cuvânt evangelic: „Ca să-ţi fie ţie bine, trebuie la regine patriei tale,—iar ca împreună sa păşiţi înainte pe cale de progres, fii liber intre cetăţeni liberi, fii egal c® semenii tăi şi fiţi arşi, întrevoi e® toţi.* Atunci a fluturat pentru tatala e gală steagul francez cu deviza: *Libertate, Egalitate, Fraternitate* sare este formula de epheziiune, este legea supremă ce susţine viaţa popoarelor moderne. Acest principiu esenţial aş susţine numai vitalitatea iamnirie a unui neam, ci regulează şi conduce raporturile dintre neamuri, aici aste temelia de bază pe care se isaltă clădirea dreptului internaţinal modern. Aşa au trăit şi înflorit de-atunci toate statele europene, aşa a trăit Franţa şi Anglia şi Italia şi iaste statele mari şi mici ; aşa a trăit şi înflorit până şi întinsa Rusie, deşi acolo floare*, părea înăbuşită de buruiana autocratismului absolutist. Dar I« concertai acesta da armonie »mafflitarâ a răsunat de o* dată din aduseime o voie întunecată şi stridentă de fiară; un soi de răcnet gutural şi sălbatic. Nici vorbă dă omul ce răcni, nu patea să aibă i arterele sale de cât sângele neamului sae. Omul acela a fost principele B’smark, numitei de-ai săi „Ceratelarul de fier*, care & strigăt SsîOfei: „Forţa primează drept®!“, sas mai limpede expresie, »dreptul ginţilor este iicul lor*. E o revenire la formala fîloaofe* fsi Spinoza: „In virtutea dreptului »aiurai peştii au dreptul să trăiască la apă, iar peştele tel mare st *! Mghita pe «el mit*. Nullai «da «e 1« Spinoza este sarcasm Mm$r şi usturătoare ironie, la principele Bismark şi tot neamul sta dsvias i reperav mor»!. €td iad« am ajunge, dacă dreptul firesc al Secăruia, ar fi pumnul tău ?De sigur m principiul a stas pe om di.» întunericul pădurilor tăindu-i colţii şi ghiarele preistorice. Intre omul de astăzi și omul a* i •auuruă deosebirea este «ft osier«suctru tow din maşeki să cucerească dreptiri, pe când putere* omului de astăzi vin e din suflet şi cugetare ca să cucerească dreptate. De ateia la ra,c»et*î cavernos al cancelarului de fier „Forţa primează Dreptul“, Europa senină de mâine va răspunde „Justiţia primează Forţa*. Petrograd, ~ Ziarul „Novoi* Yremia® ssmnsleazâ prezeața 1* Petrograd a depntstulsi de HCssnhein, tari Qsss, fost vise-presediate al Reislwtaga* lai. veait !* Rn#j* peatm *f»«erile ger» malului Waldhof al sărai împiteraiciti este. Gtaaz îaferă libar, fără a m a»«isda d# Io», la bana*» tăracilor peitrs a sere relații asupra ae«ăeâtraki biaarilor patronului său.» Porograd—.&! Pereversev, miaiatrulj justiției, a demisionat. •» ff-ua Soamearo* asvtată de a fi în relații m bol»hevih®-ul farstesberg ,*1* Stoskhol», a fost arestată ori dia ordi*«1 somxBdanfcuiKi șef »1 diasmtului militar Patrohad. „Jivaie Slovo* dia 5 JpJi» aacată Leiin şi «eilalţi şefi boleheviuhU, era* ia relaţii «u gpisai genusai din Stoikkota, Taritenberg-Gasetaki şi Parvac-Heifont Baan g8im*ni era* trimişi pxi* iateraedi»l lai ,®isâ«pato O-8iB#8#h*fli" din Bern«, prin Nga-Bank dia Stockholm și piia Bums» Siberiei di® Petrograd, avocatalii Kozloveki s redei lui Gaaatiki, d na Bamensoa Sama depusă la Basca Siberiei în sassal« M Koaiowfki »’ar uidisa ia două isiiloase rab*e. ' * Suverani Statelor- Uaito & »ftrit s,miralalui Kolt«k*k- «omaadamentsl »apr«« ai îatregei ananii amarisane. Amiraial pi»»*& 1* «urând eu ».ini »nalți ofițeri dia etajai că» major. Di Kereaakl, miaitra ids răz boi*, a ÎBaintăft ps Gin*sr*iar Kornuof la gradul ds general de infant«ris. Beaa*a*e»ea a decorat, î* namile gnveracli provizoriu, eu „Sfâatăl Glhaorgk«* al. 1¥ pe Generalul Tiefeereaaiaaof, «omanditului Sorgului do «rasată es a last orașul Halki. •* Gapfttkaga.—Ss) telegrafiază di» Ansterdasn sixtului „Politiken" Li*.î 1® Isii® sa fort 2aap«s«ați 1» Braxdla« SO b#i gi«*i. I* fc«d*și si a» fosă 2flipufm|i alți 18 baigiaai ia iilg». _ JVIroprctf,—Anveraul pr*vi«m» a d&•i» *i SIÖÍ838 a* ncnopol «arapris Anulai. ,foitul fat și favicc ss in»«riai la !«frânatul d® rlsboii mm* #* «19 «00 rufei». iondmr***#«« fo»ix»ler & adoptat Sa * trsia «eure m* bili «ka.taid 1» my. vin!*! sailî iar pa eapișii «latelor aliat«, dar llsând posibilitatea că pier« mlat ee ver si gi fa$ă carvieți la pakfe. DUMINICĂ 23 Iulie 1917 BMff-i---* tt. mmmm p aliaţii ii Paris 20 Iulie. at Vorbind de reSrsterea ruititii di® Gilifis, criticul militar al lui Times scrie : „Avem noi aliaţi, ale câror mijloace au s’"®« desfăşurat faci p »a se put desvoit* de cât peste c&tă va vrem», latestsificându-ae aSorţiriîe italiei, Aagîiei fi Americei, trebue să 5® realizes« micirea necesari a armatelor noastre şi »I, se grupeze la jurul glorioaselor armate francese aceste forţe noi peatru a subjuga Germania. Prii®, drumul de fer care uneşte Franţa cu Italia, frontul d® Vest au mai c tic cit unul singur, de 1* ca* jjjjtsM Mânecei pîaă is Adriatics. După conisrihţa Aliaţilor, adaogă Le Matin, care reproduce această apreciere a lui Times, «nu psfe* spune chiar ci acest front nu va mai îi de cât u»»i di?. Ia Mieuperî pîa* k Mares Egee, graţie prezenţei armatelor »0 şatre în Balcani şi mulţumită sprijinului Qreciei, care as permite să le sproviziosfim, reducând ia I minimum riscurile maritime. Avem eo«ivingerea absolută ci rușii tot continua al lupi«, Rusia, ca rraarsch ei de oameni, materii prim», are un »patai* ei Extremul Oricât, care e ca totul de partea noastrS» lată mai mult de cît îmbuc pentru ca dușmanul ţsă nu poate, lua nici un om de pe fronturile crieneniste. Viteava armată română mrs unis reconstituită , gata de Imitit. Trebm tmmcH, panica ca ea să se poată manifenta în mod eficace, să rm i fie luată posibilitatea dn « o fac® din cmsa unei defiuii, excesiv» a Austro Germanilor in Bucovina. Pentru a impedeca aceasta în n ne priveşte, trebuie să nu intensificăm până la extrema limită acţiunea comună pe fronturile occidentale*. * DL Pichoa, la Beta Jómnul spune: „In clip® când sa deschide la Paris conferinţa ■care va trata despre afacerile balcanice, e natural sa privirile «di se îndrepte către mml singur dintre popoarele care as« suferit mai mult ds pe mma răebomim, cari cm mai multă nobleță au înfruntat și îndurat dureroasele încercări als luptei contra năvălirii dușmane: vreau să vorbesc da poporul român. ,la e &*mm& clip* de a iasista asupra eanditlifo? desastrosse la e*re »’a fâcsrt i®îr*rea ta actlsue a Esmtaisi, «cţtan® e»Biroml*ă di® prima arâ de î?Is6îi greșeli a căror viaS ®ItM o poartă decât gavera«i dels Bacarestl 9I predată pria I« Marea lui SUn«r In m&na armatelor aastr®-gerra»H8. Ceea a® tribes 0& ae aiaialim mal eîes, Ia aşteptarea trepte!®** repaxaţia ai viitoare, este eartjel ea oare Hegels Ferita»»®, raislgtrii si! şi porai latreg »‘»a împotrivit rai Int&l formidabilei apSsArl & nStălitoralat, mn meatlant las armă Ia poatra lui ia prescriptibilele lor raveadieiii şi î»sfârşiS »l-a® fastanxat forţele pentm a relas alături da gaieriie aliate, marea luptă paatra drept. Ijaane caei a’m sears da ta peapune seat departe de a îl. fost perdat»!8 iraeâcft prl». ee«megrectăți ft «■ grotei tMf ImfFo*I®B8l8 ef*r(Ael, armest*. isaţieaală ® fost xeorgceiaatl- AstSaî, 0» » perfeet ««bltată, Issîrsită, aiselfliaeti și ffiştreast®, îî* care ii» «■•glmpatda, ei posedă kb samb ie mitreliare egal e® ®c«îs «1 - peeprliler aoastr® regieseale. Test* diviziile ,d sunt recoa»tiSuite dup® modelai diviziilor noastre. Ea dispune de o «rîncire greş şi de câmp din belşug înzestrai® cu muniţiunî. Serviciul »anitâî c capabil *â râipandă tuturor nsTsitor. Căile de comunicaţie zust la bun* stare, reţeaua ds eii ferate e **• tislftcltocre. Moralul trupelor e de naturi să îb.sptb toată încrederea. Primirea făcută de curâ*d celor doui repre» zentanţi m Franţei şi Belgiei. Thomas şi landerveide, a tratat hotăcirea poporului, strîas wait te jurul suveranului tău, de a duce până la capăt, cu pres preţ opera sa de liberare şi de înălţare. Acestea toate s’au îndeplinit într’o ţară ocupată, pustiita de grozave epidemii, trâmbtata de propaganda anarhistă, padă spionajuluiintensific*!, In care toate obstacolele arau întocmite pentm s tace aprovizionarea aproape cu nspatioţi, In care credem decepţi de la Iscepatul campaniei Îşi produseseră în mod fatal ■ efectul asupra voinţelor slabe şi temperamentelor pornite spre descurajare. Se va culceşte mai târziu paris*, pe care a luat-o Franţa la această operă de reconstituire, e de ajuns sä constatăm «arăşi şi sä spunem tost® onoarea pe care sunt vrednici aliaţii şi amicii noştri! Români, toată nădejdea pe care o punem !» «*, toată dragostea pe care o avem pentru un popor a cărei soartâ se confundă la ochi noştri, ca aceea a eroicei Belgii*. sură situaţia artiştilor, din Teatrele subvenţiotî*teM datoreşte lui îon Procopiu nst numai apărarea convingătoare cu carTM a susţinut-o ca reporter al ei îa Cameră, dar încă şi * bună parte din alcătuire* ultimă ce i s’a dat. Dragostea aceastadesinteresată a lui pentru instituţia Testrulei Naţional, larga lui experienţa s* apărarea energică pe care o lua totdeauna cauzelor drepte în âesele conlicte dintre artişti şi Direcţie—tină fără s*vnire elâturi de dreptate chiar împotriva celui mei prieten dintre Directori,—-făcea totdeauna din el arbitrul situaţiilor rel mai dificile in teatru; —- şi cuvîntul îşâ hotâra, tocmai fiindcă pornea vcumai di* veşnica preocupare ce • avea ca instituţia să nu sufere înainte de orice şi de oricine. Tinerele demente artistice cele de talent bine înţeles—cari aveau mai multă nevoe dectit alţii de un susţinător împotriva direcţiilor mai puţinbinevoitoare, ea fi autorii dramatici romîni, aşa d® »■ deseori nesocotiţi în Teatrul romînesc, nu a® avut niciodată un apărător mai energic şi mai convins decît Ion Procopiu. Sunt tineri autori rosiâni, care-i datoresc aproape numai lui debuturile lor pe scena Naţionalului de la Bucureşti, după cum sunt tinere elemente artistice, cari, fără intervenţia hotărîtă a lui Ion Procopiu, nu ar fi obţinut poate eilt de repede în Teatru situaţiuni în raport ca meritele şi talentul lor. In schimb, artiştii fără us real talent nu au avut niciodată un m*i aspru şi neîmpăcat judecător de cît Ion Frycopi ; iar dacă a putut fi vreodată sedrept e* cineva, a fost de cigar numai cu el I«* suși, fiindcă ori cît de mult bine ar & făcu', nici odată nu-1 punea în vază și nu şi-î. atribuia. De aseia moartea lui io* Procepiu lasă şî în. presă și în teatru un gol car« se va resimţi cu atât mai »suli în silele de mîine, cu cit tocmai mtine va fi mai mult® nevoe de oameni, da oameni !*. ireji ca el, a căror viaţă publică fi privată si fie pentru toţi pildă între pilde. Presa şi Teatrul primind vestea «»lez-. ţei lui cu resemnarea cu care Ion Procopiu a primit 38 Înfrunte în Capitală urgia ocupaţiei străine, nu ne putem considera împlinită încă datoria de recunoştinţă către memoria lui. Reîntorşi îa Bucureştiul îa care l’am lăsat, ne vom împlini o însă cu îndoită pietate la mormlntul care pisă atunci, va continue sare în Capital» o protestare dureroasa împotriva acelora cari n'eu ştiut ett aibă în faţa năvălitorilor toată demnitatea de oameni și români, pe care nenorocirea le-ți impunea ca datorie bine înțelvssi. Mzwvm ZIUA ONOMASTICA a mmmm Astrii o sărbătoare duioasă trebue să înguneţească sufleteie româneşti. E ziua salveriărei a bunei noastre Regine, a Reginei care continuând cu atâta strălucire tradiţia unei Regine poete, ştie să fie în acelaşi timp cel mai nob în româncă, cea mai aleasă fire de stăpănătoare a inimenelor româneşti. Luând parte la toate durerile noastre, simţind cu noi toate ecourile triste ale tristelor evenimente; bucurându-se de rănite noastre bucurii; mângâind pe cel cu guler; expunând-şi viaţa In ajutorul eroic ce late celor atinşi de bolii ca spâismântau pe medici chiar, sorbind dirit trecutul nostru toată dragostea de phaoutsul românesc, şi toată admiraţia pentru monumentele mastratoare şi scumpe a neamului, iubind poporul, şi fiind iubită de ei şi de oştire, ct la puţine alte Regine au fost vreodată. M. -Sa Regina Maria reprazintă pentru ţara noastră, iss accsî« vremuri de crude şi grei» încercări o adevărată rază de lumină, o mare şi puternică consolatoare a durerilor şi-o eroică îndemnătoare predicând ea însăşi prin exemple, — la jertfe pentru ţară. Isc Fracopîi ia ţin o teatru „Gazete Bucureştilor®, al cărei caprins nu poate fi pentru noi decit un veşnic prilej de tristeţă şi adînci amaruri sufleteşti, ne-a adus in unul din numerik ei recente vestea morţii lui Ion Procopiu. Pentru toţi cari au ştiut să recunoască, a murit un „om* unul din puţinii oameni întregi, cari se impun tuturor nu prin puterea unei situaţiuni câştigată pe drept sau pe nedrept, ci prin ei însăşi, prin puterea morală a unei personalităţi de sine -stătătoare care se desprinde singură din noianul celor mulţi. Iar pentru noi, cei mai puţini, prietenii cor mai tineri, cari am avut norocul să lucrăm mai îndelungată vreme în tovărăşia lui Ion Procopiu, a murit asumat un mare prieten şi omu!cere ne era pilde de clipă cu clipă a unei vieţi de o probitate fără seamăn, dar ne-a murit îndrumătorul de la cavaterismul şi simţul de dreptate de la care avem totdeauna ceva de învăţat în situaţia ei grele, mai «ies. In afară de viaţa lui politică, îa care autoritatea morală a lui Ion Procopiu impunea de o potrivă adversarilor ca şi prietenilor, presa şi Teatrul românesc îi rămîn pentru totdeauna datoare cu o activitate *!« cărei roadă s’au resfrînt numai asupra iaetitaţiunilor cărora se «0*sasrg. Venit 1« conducerea Sindicatului Ziariştilor, in vremuri vitrege pentru instituţie, in ctţiva ani de zile Ion Procopiu făcut din această asociaţie ziaristică o oiţă, pe care presa şi ziariştii români se puteau sprijini cu încrederea firească a siguranţei propriilor lor puteri. Judecător nepărtinitor şi al meritelor şi al păcatelor presei,—dar vecinic sus* finător convins al ei, —Ion Procopiu n * asigurat prin el însuşi Sindicatului Ziariştilor o autoritate morală, care a schimbat cu mult atmosfera pe care unii încercau S’o generalizeze în jurul tuturor ziariştilor şi întregei noastre prese. In conducerea şi organizarea Teatre* lui Naţiona! din Bucureşti Înrâurirea lui Ion Precopiu nu a marcat mai puţine urme. Fiind cel mai vechi dintre Membrii Comitetului teatral din Bucureşti, experienţa şi autoritatea lui a făcut ca sub toate direcţiile teatrale din ultimii zece ani cuvîntul lui Ion Procopiu să cântărească cu greutate. Directorii şi artiştii aveau o încredere totdeauna îndreptăţit din spiritul lui ponderator şi clar văzător, care aducea nota de împăciuire în conflictele inente fi aşa de multiple cari traminta pea de multe ori lumea noastră teatrare. Actuala Tge de organizare a tsatrs'or, te aţa de "srgâ atŞear® a îsab»a?ărâţit Sosirea I?i dtpli amisai Ia ora. 6 a saaife îa orașul nostr», »a regime»* de ardvl*»i diate» prikoaiarii lsați de «ătr» teapele ra«e, eari eu dragoste ds paîrie k»*& a’a» oierii sk lupte pe frootul roate*. TOitor trupft ci© ard»i«Nl Cs miaisasi eu drapelul îs. forate sub «onaada d-lui maior Cristesea, soul regimen's, a fâsuit o pro«dei»*e î* uralele şi aelsmeţiile publicului, «ara miserair*î“ întâmpinare» noilor lupt®tori treelnd pe Steads LĂpuşaeaau pftn& *i* Piaţa Udrei. La Palatul Regal trupele ea difuat admirabil I» faţa M S. Regelui «are eşiae îa baleo» şi pe feţa ehruia mei tex bala piața Uairel au dat onorai & Î«T geaeral P*talâ. Pa etraai şi mai ea sea*i ta piaţa, uairei, conveniţi erau oMeet«.. pasim#-' Biieatații eataziaate«are «ave asai»fâr- ' sea, im parte» aaii fourta s.materss Un eoi adatifabil organizat compas dintre addeţi, a ftextat mai »lise eft»-lae® patriotice s.. populare. Apoi a'a î»«i»a. o hote în piaţe Vâivei, la tare ai luat parts fi efiţari s*»periori şi inferiori di* armate, soldaş, români, ftaaeea «aro «erbat «matei *im pe »oii ostaşii ai Rom&aiei. 1« om f jumătate ittefi î* «taigUte de „tra®, şi aelaraați de * toți, Mden-en' at plecat spy® gate. Wfáuí mmémásmi mmmm -al Apmat«lpr $mm Patre|rad£— i® s«ssflr®i «1 g«nir«i»5 Brua3f@9F m äst tsífsl®®®® m Síi iffiAlRAl« ^«tvsr> Ri9l»3 prawls®?, ?®y gcsi«ra)i«af3 Ml©r§?!i®fS m fot® »tififfiHt cama»-. dsRt'fii|?r««i ©1 arffsat®i®sp rss«„