Mişcarea, septembrie 1917 (Anul 11, nr. 197-222)

1917-09-02 / nr. 198

ANUL XI No. 198 rmmmmmmmmm * «ref 1« J7JL A 5p unit ZWK HITTK^ML—UBDML COTSAHI ITOSats SAMBATA 2 SEPTEMBRIE 1917 wmwmmm id «I m mmm EU ou nvmM&tmpf­­ mşr Äf* üfcfcws **, ű '&»MS®as6»®a SITII ATI A P®­­romul occidental armatele franceze su mai făcut prizonieri !şi acţiuni de patrule, la Ypres şi St. Quentin. S’au executat cu succe­s m­ai multe bombardări aeriene, v In Bfilgis puternice lupte de artilerie în câte­va sectoare. Ia Champagne s\au executat câte­va Incursiuni reuşite la St. Soupiet. Atacurile dușmane la est de Hargicourt au fost respinse cu pierderi pentru ei. Fe­lroatul itaian s’au respins atacurile inamice de pe platou­ Ba’nsis­za. Sforțările s­­e la nord-est de Gorizia au rămas zadarnice. Lupta cea mai importantă a fost acea de la St. Caterins, unde ina­­micul a avut perderi rosenrotste. Pe frontul nostru bombardament de artilerie şi acţiuni de patrule. Mai multe avioane Inamice au fost scoase din luptă de către pilotul locotenent Bullard. arde­­liei IZOLAREA GERMANII! BIODUL ECONOMIC AL ALIEŢILOR in chip­aresc, şi aproape mecanic , alianţa, politică şi militară a popoa­relor care luptă împotriva imperia­lismului german dă naştere unei alianţe economice care va persista ca una dintre cele mai importante consecinţe ale războiului mondial. Procesul de formaţiune al acestei alianţe este destul de simplu. Ne­cesităţile financiare ale războiului au făcut ca, rând pe rând, trei State: Franţa, Anglia şi America, să devină creditorii tuturor celor­lalte State care formează blocul­­a­­ntic barbar. După calcule care ne simt tram­­m­­se de buletinul financiar al agen­ţiei Radio, Franţa a furnizat alia­ţilor săi 11 miliarde în împrumuturi, Anglia 27 miliarde şi jumătate, iar Statele­ Unite 23 miliarde, socotind­ cele 13 miliarde acordate Aliaţilor­ înainte de intrarea în război şi celor 10 miliarde acordate de la intrarea­ în acţiune şi până acum, din suma creditată de St­atele­ Unite 12 mili-1 şi jurnalate revin asupra An­si şi Canadei, 0 miliarde şi ju­mătate asupra Franţei, iar restul asupra Rusiei, Italiei şi celor­lalţi­ aliaţi.­­ Ast­fel relaţiunile financiare din­tre aliaţi au ajuns la o importanţă­­ pe care nu o cunoscuse până acum­­ finanţa internaţionala. Interesele­ cred doritor vor face ca ei să de­vină apărătorii economiei fireşti ai debitorilor lor şi ast­fel se va forma un bloc economic, din care impe­riile centrale vor fi în mod fatal excluse. Micile State: România, Grecia, Serbia şi Belgia fiind debitoare marilor lor aliaţi pentru sume foarte importante, vor fi luate sub protec­ţia economică a Angliei, Franţei şi Statelor­ Unite, care vor continua să le furnizeze capitaluri şi să le ofere condiţii avantajoase pentru desfacerea produselor lor, ca să-şi asigure­­oata intereselor şi capita­lurilor acordate în decursul râsbo­­iului. Astfel imperiile centrale vor fi eliminate din viaţa economică a acestor mici State şi vor pierde pe unii din cei mai buni clienţi şi fur­nizori ale lor. Se înţelege lesne ce efect dezastruos va avea această eliminare asupra pieţei austro-ger­mane in general. In a­ce­t timp Anglia, Franţa­ şi America vor rămânea, legate în-­ tre ele prin enormele datorii con­­tractate, care le vor impune obli­gaţii stat­ornice de viitor. Atât în privinţa furnizării de ma­rme prima cât şi în privinţa cum­părării de produse manufacturate aceste State vor trebui să se favo­­rize reciproc, excluzând în mod mecanic din relaţiile lor pi­aţa ger­mană. Astfel America, pentru a-şi asigura plata celor 23 miliarde a­­vansate până acum şi a sumelor imense care vor avea să urmeze în continuarea răsboiului, va tre­bui să acorde Angliei, Franţei şi Italiei un regim de schimb comer­cial privilegiat, atât pentru produ­sele manufacturate cât şi pentru materia primă de export. Prin a­­ceasta Germania se va găsi în in­ferioritate economică faţa de con­curentele sale pe piaţa mondială şi desigur că nu alianţa maghiara, turcă şi bulgară îi va putea reme­dia zdrobitoarele pierderi cauzate de izolarea sa economică. O boicotare aproape universală a austro-germaniei se va efectua ca urmare a actualelor relaţii fi­nanciare dintre aliaţi, boicotare care va complecta ruina splendidei si­tuaţii economice ,pe care o avea Germania înainte de răsboi şi pe care, din lăcomie şi sete de dom­i­­naţiune va pierde o pentru totdea­una. MÂMpsmONDRA Pretenţiunea lui Mackensen de a spar­ge frontul nostru de la sud a căzut în loc. Vina nu este a mareşalului obici­nuit cu „sparturi“ de front, ci a plu­garului român care nu se Înspăimântă fie faima nimânu­i, ci ea e, liniş­it,­­ ceia ce are de făcut, chiar când eforul aces­ta apare multora ca fiind zadarnic. Şi ast­fel, plugarul a învins ele două ori pe neamţul semeţ, care credea că ajunge să vrea ca să poată şi scep­icis­­­mul­ natural, dragă Doamnei—al ţivilu«­lui In mintea lichefiată a căruia se gă­seşte in tot­deauna un : »dar, dacă..“ Astăzi, Europa, care, la început, se uita mirată la prichindeii care atacau pe uriaş, isbu­cneşte în strigăte de entusiasm, iar presa aliată transcrie pentru viitor sentimentul unanim al aliaţilor faţă cu noi. „Tot atât de meritat este omagii cor­dial pe care Primul Ministru l-a expri­mat in cei ce priveşte veaistmţa Ro° mantei. adevăr Românii au arătat sos om»vi tenace in împrejurări car» ar pute® descuraja şi slabi inimiis cele mai tari. „Acestn nu va fi uitat şi va­ fi răs­plătit când siua victoriei va sosi şi eins a fost intem va fi aşesat lângă noi la masa de Consiliu. Astfel glăsueşte intr'un articol de fond marele confrate englez Times comentînd discursul pronunţat de Lloyd George şi In care prmul-ministru al Marei Britanii face elogiul micei armate române care, pe frontiera Moldovei, apă ându-şî pă­mântul, face Aliaţilor ceie mai însem­nate servicii. Ziua răsplătei se anunţă pentru noi luminoasă şi de două ori meritată. Cesar NEMŢII nu gaură de şarpe! Răsboiul european a ucis multă lume, dar a dat naştere, poate în aceiaşi mă­sură, la o sumă de curiosităţi, pe cari o stare normală de sigur nu le-ar fi putut produce. Nemţii bună­oară au iscodit tot soiul de invenţiuni ca să-şi poată complecta opera criminală, nu pe front, dar în toate localităţile unde au putut pătrunde. Do­sarul acestor crime va arăta generaţiu­­nilor viitoare tot ce a putut inventa ge­niul teuton, înainte şi în timpul răsbo­­iului mondial, pentru a’şi întinde cu­ mai mult opera de distrugere, pe care au denumit un „spirit de organizare*. * In luptele pe cari teutonii le-au dat la Lens, unde n’au putut rezista armatelor aliate, ei au găsit un mijloc ingenios . Văzându-şi forţele sleite, nemţii s’au găsit în primejdie de a fi luaţi cu toţii prizonieri de către trupele aliate, cari o­­perau la Lens. Oraşul presinta însă un interes deosebit pentru ei şi pierderea lui ar fi însemnat acum şi însamnă de fapt pentru populaţiile disperate din Austria şi Germania--o demascare­ a silinţelor su­­pra­naturale la care sunt expuse trupele Kaiserului de a mai rezista pe frontul occidental. Lens-ul nu trebue abandonat. Cuceri­rea lui ar fi aratat situaţiunea reală a tru­pelor care 11 apărau. Este Lensul căzut sau nu în stăpîni­­rea armatelor engleze?. Comunicatele oficiale ne-au arătat că da. Lensul a fost golit de nemţi. Adică, nemţii, bătuţi de armatele engleze, au părăsit oraşul. Cu toate acestea în Lens se mei află trupe nemţeşti. S’ar părea ciudat, dar faptul e perfect adevărat. Telegramele engleze nu l’au comunicat pe ziua de eri. Nemţii,—ne spun aceste telegrame—au opus o îndrăzneaţă rezis­tenţa ca să s­ăpănească oraşul, dar n’au isbutit. Când n'au mai avut încotro, ei l’au abandonat, dar au remas totuşi în Lena : — „Pierderile lor sunt foarte mari, —ne­mnmuită telegramei* englezişti— din cmnea îmăi­dţi­­nării comandantu­lui german de a menţine oraşul Lem, undă un regimmt canadian se află în mijlocul oraşului. Germanii stau as­cunşi prin pivniţele caselor*. Se înţelege de la sine că trupele en­gleze desfăşură o acţiune vie pentru cu­răţirea sensului de trupe nemţeşti. In acest scop s’a pus în funcţiune artileria şi avioanele, din cari cauză nemţii—acei cari n'au mai putut fugi­­—s’au ascuns prin pivniţe. Cu drept cuvlnt deci se poate spune că in faţa forţelor armatelor aliate, şi a­­colo unde nemţii nu mai pot opera dia­bolic, ei se ascund ca în gaură de şarpe ! •La Lens nemţii au descoperit că şi pivniţile vor fi un adăpost temporar— dacă aceia împotriva cărora vor să mai lupte n ar fi făcut şi ei interesanta des­coperire a acestei manopere. Cum vor ieşi nemţii din pivniţele de la Lens, este o chestiune asupra căreia nu mai e nevoe să înzistăm. Interesant remiune însă faptul că în a­­ceastă oribilă situaţiune nemţii mai afir­mă că Lensul e în... mâinele lor ! Comitetul s’a îngrijit şi de educaţia orfanilor, astfel o­­maică profesoară va preda cursurile primare, iar orfanii dela 2­7 ani vor primi educaţia după sis­temele grădinilor de copii. Fetele mai mari de 12 ani vor fi în­trebuinţate în atelierile mănăstirilor unde se lucrează ciorapi, ţeseturi, tors lână şi la gospodărie. Primul transport de orfani va pleca luni seara. După cum vedem, organizaţia dată primelor orfelinate, cu mijloacele de care se poate dispune în împrejurările actuale, corespunde tuturor cerinţelor asistenţei de care au nevoie copiii rămaşi pe urma eroilor căzuţi pentru patrie. D-l Brânzeu, prefectul judeţului Neamţ, a fost eri în localitate, având o între­vedere cu Principesa Olga Sturdza şi d-na Zoe O. Mârzescu, în privinţa or­­ganizărei şi funcţionarei orfelinatelor de la mînăstirea Agapia şi Văralee. mm d­Fuoă DIN RĂZBOI Principesa Olga Sturdza, prezidenta comitetului pentru asistenţa orfanilor din război, continuă a se ocupa cu organi­zareari acestei faimoase opere umanitare şi­­otice. n­ ultimele şedinţe ale Comitetului s’a hotărât înfiinţarea a două orfelinate: unul la mănăstirea Agapia şi altul la mănăs­tirea Varatee, in care se vor putea în­griji o mie de orfani. Copii vor fi încredinţaţi maicilor pen­tru a fi îngrijiţi. Pentru alimentarea ambelor orfelinate s-a creat un depozit de aprovizionare la mănăstirea Agapia. Ministerul Agriculturei şi Domeniilor a acordat pentru trebuinţele acestor or­felinate zece hectare de pădure şi patru vaci cu lapte pentru hrana copiilor. Administrator general onorific al orfe­linatelor e d . C. Boroianu, profesor uni­­versiar, care va avea ca ajutoare pe maicele stareţe de la cele două mănă­stiri. ECOURI Se ştie că Marele Cartier General a lu­at mai de mult hotărârea de a aduce pe front pe pictorii şi sculptorii noştri, cari in mijlocul trupelor, să retie, de pe natură, însemnate episoade războinice, momente de eroism militar romînesc, ce vor alcătui mai târziu un muzeu national al războiului nostru. La acest apel a răspuns un număr de peste trei­zeci de artişti cari în cursul ac­ţiunilor noastre militare din anul acesta, au executat — la Oituz, Caţin, Mărăştii şi în alte sectoare unde luptele au fost mai îndârjite şi vitejia mai simbolică — diferite lucrări artistice. Aceste opere — picturi, desenări, bus­­turi, reliefuri, etc — au fost aduse la Iaşi, la şcoala de Rele-Arte, unde urmează să fie în curînd aranjate şi expuse. In cazul când exposiţiunea ar deveni publică, vom reveni cu amănunte mai precise.• La Roman a încetat din viaţă cunoscu­tul profesor ieşen Calistrat Hogaş. Defunctul era apreciat şi ca un distins povestitor, având la activul său o serie de povestiri şi schiţe dintre care unele au fost reunite In volum Sub titlul „Pe dru­muri de munte’1. Calistrat Hogaş a colaborat la multe reviste literare din ţără și din Ardeal, proza sa fiind foarte gustată de cercurile noastre literare. Transmitem familiei îndurerată ax­presi­une a condoleanțelor noastre. VEGIMENTDIL 9 YANTORI Armata noastră, refăcută după lungi şi grele încercări, şi-a cucerit pentru a doua oară lauri de vitejie. In războiul acesta pentru dreptate şi libertate, ea a înscris cea mai glorioasă pagină în Is­toria omenirei. Dragostea şi admiraţia de care se bu­cură eroica noastră armată, atât în ţară cât şi în străinătate, sunt fără margini. Cu drept cuvânt, ea este nădejdea şi mândria ţărei şi a neamului. De altfel, iubirea adâncă pentru ar­mată se manifestă din partea publicului de câte ori apare pe străzi vre­unul din regimentele noastre. Aşa s-a întâmplat şi eri când s’a reîntors de pe front re­gimentul 9 vânători, care a luat o parte glorioasă în apri­lie lupte din Iulie şi August. Vitejia şi avântul extraordinar cu care a luptat acest regiment, ca toate celelalte de pe front, a stârnit admiraţia generală. La apariţia pe străzile Iaşului a eroi­cului regiment, în frunte cu bravul lui comandant, d. colonel Rasoviceanu, au isbucnit uraie nesfârşite din piepturile tuturor cetăţenilor. În piaţa Unirei, publicul adunat în ju­rul statuei Domnitorului Cuza, a făcut vitejilor ofiţeri şi soldaţi una din cele mai entuziaste manifestaţie de dragoste. Uralele şi ovaţiunile publicului au ţinut tot timpul cât a durat trecerea viteazu­lui regiment. Mulţi aveau ochii plini de lacrimi de bucurie şi de duioşie, când au revăzut pe aceşti eroi, cari prin avân­tul şi vitejia lor au înfrânt puternica o­­fensivă a duşmanului. Regimentul 9 vânători a înălţat încă odată sufletele şi a întărit credinţa ne­strămutată în isbânda neamului nostru. Trăiască eroicul regiment 9 de vâ­nători ! cmvi uluim «tvh mraRAMi M mmmfc **« Din presa străină Petrograd.—Din declaraţia făcută pre­sei de către D-nul Savinkov : Rămân la conducerea departamentului războiului şi sunt fericit să continui de a lucra în unire complectă cu D-nul Kerenski. Printre măsurile ce vor fi aplicate în curând de ministerul de războiu este şi organizarea serviciilor din urma frontului. ** Guvernul Provizor a însărcinat pe pro­curorul de pe lângă Curtea de Apel din Petrograd să conducă Instrucţia afacere­ m­ateloţilor din Kronstadt. * * * Tribunalul Diviziei..., a condamnat pe asasinii Generalului Poniganov, Batov şi Giinkin la 12 ani de muncä­ silnica, Sataulin-Khamidulakh la moarte. Verdic­tul a fost aprobat de comisarul armatei. * * * Doi dezertori au fost linşaţi de mulţi­me la Strm­ensk (Siberia). * * * Londra.—Conferinţa socialistă aliată n’a dat nici un rezultat definitiv. Dele­gaţii n’au putut să se puie de acord re­lativ la participarea la conferinţa de la Stockholm, nici asupra scopurilor răz­boiului. O comisiune a fost numită pentru a studia chestiunile în litigiu şi pentru a prepara un proiect de convenţiune. Această comisiune este formată din doi delegaţi de fiecare ţară. Se prevede posibilitatea unei noi conferinţe. Conferinţa a protestat contra refuzului de a se elibera paşapoarte şi a acceptat în­ unanimitate moţiunea salutând Rusia revoluţionară. ♦ * # Petrograd.—In guvernământul Pskov se formează, sub auspiciile marilor pro­prietari „ligi“ ale proprietarilor de pă­mânt. Numeroşi ţărani se înscriu. Aceasta este o forţă care se măreşte şi pe care va trebui să se sprijine democraţia ţă­rănească.* * * S’a remarcat că din toate naţionalită­ţile din Rusia, numai Germano-Ruşii n’au fost reprezentaţi la conferinţa de la Mos­cova. Deputatul din Dumă Lotz a de­clarat că Germano-Ruşii n’au fost Invi­taţi de G. P.* * # Epanimetele din Finlanda.—Spre a se executa decretul G. P. de disolvare a Dietei Finlandei, un detaşament a o­cupat clădirea unde se ţineau şedinţele. Oraşul e calm. Echipagiile nu părăsesc vasele, conform ordinelor Comitetelor executive. Ordinul de disolvare a Dietei a fost dat colonelului de stat major Hulenhe­­gel, dar acesta a refuzat să execute or­dinul şi a dat demisia. Preşedintele Dietei a vizitat pe Guver­natorul general protestând contra Inter­dicţiei de redeschidere a Dietei, consi­derând măsura ca ilegală. Deputaţii s’au adunat într’un local spe­cial, unde s’a comunicat rezultatul vizi­tei la Guvernator. Apoi s’a protestat con­tra reacţionarilor din G. P. Spre seară garda militară a părăsit edificiul Dietei. Ordinea a fost complectă în oraș. Ofiţer­ noi decoraţi M. S. Regele a binevoit a conferi ofiţerilor generali din armata rusă, urmă­toarele distincţiuni: Ordinul militar „Mihai Viteazul“ cl. III d lui general de brigadă Leonard Alexiev- Pogoski. Ordinul „Steaua României“ cu spade, în gradul de Mare Cruce, d lui general de artilerie Princepele Vladimir Masalsky. Acelaşi ordin în gradul de Mare Ofiţer d-lor general major Eugen Mihail Kosa­­kievici, generali de brigadă, Vladimir Ceremissinoff, Subotin Vladimir Feodo­­vici, Satin,Mihail Baleasin şi Winogratzky. Ordinul „Coroana României* cu spade în gradul de Mare Ofiţer, d-lor general de brigadă Sokolov, general Kronikoî şi general Patscenko. S-au conferit deasemenea ordine în grade mai mici, mai multor ofiţeri su­periori şi inferiori din armata rusă şi franceză.

Next