Mişcarea, septembrie 1917 (Anul 11, nr. 197-222)
1917-09-02 / nr. 198
ANUL XI No. 198 rmmmmmmmmm * «ref 1« J7JL A 5p unit ZWK HITTK^ML—UBDML COTSAHI ITOSats SAMBATA 2 SEPTEMBRIE 1917 wmwmmm id «I m mmm EU ou nvmM&tmpf mşr Äf* üfcfcws **, ű '&»MS®as6»®a SITII ATI A P®romul occidental armatele franceze su mai făcut prizonieri !şi acţiuni de patrule, la Ypres şi St. Quentin. S’au executat cu succes mai multe bombardări aeriene, v In Bfilgis puternice lupte de artilerie în câteva sectoare. Ia Champagne s\au executat câteva Incursiuni reuşite la St. Soupiet. Atacurile dușmane la est de Hargicourt au fost respinse cu pierderi pentru ei. Felroatul itaian s’au respins atacurile inamice de pe platou Ba’nsisza. Sforțările se la nord-est de Gorizia au rămas zadarnice. Lupta cea mai importantă a fost acea de la St. Caterins, unde inamicul a avut perderi rosenrotste. Pe frontul nostru bombardament de artilerie şi acţiuni de patrule. Mai multe avioane Inamice au fost scoase din luptă de către pilotul locotenent Bullard. ardeliei IZOLAREA GERMANII! BIODUL ECONOMIC AL ALIEŢILOR in chiparesc, şi aproape mecanic , alianţa, politică şi militară a popoarelor care luptă împotriva imperialismului german dă naştere unei alianţe economice care va persista ca una dintre cele mai importante consecinţe ale războiului mondial. Procesul de formaţiune al acestei alianţe este destul de simplu. Necesităţile financiare ale războiului au făcut ca, rând pe rând, trei State: Franţa, Anglia şi America, să devină creditorii tuturor celorlalte State care formează bloculantic barbar. După calcule care ne simt trammse de buletinul financiar al agenţiei Radio, Franţa a furnizat aliaţilor săi 11 miliarde în împrumuturi, Anglia 27 miliarde şi jumătate, iar Statele Unite 23 miliarde, socotind cele 13 miliarde acordate Aliaţilor înainte de intrarea în război şi celor 10 miliarde acordate de la intrarea în acţiune şi până acum, din suma creditată de Statele Unite 12 mili-1 şi jurnalate revin asupra Ansi şi Canadei, 0 miliarde şi jumătate asupra Franţei, iar restul asupra Rusiei, Italiei şi celorlalţi aliaţi. Astfel relaţiunile financiare dintre aliaţi au ajuns la o importanţă pe care nu o cunoscuse până acum finanţa internaţionala. Interesele cred doritor vor face ca ei să devină apărătorii economiei fireşti ai debitorilor lor şi astfel se va forma un bloc economic, din care imperiile centrale vor fi în mod fatal excluse. Micile State: România, Grecia, Serbia şi Belgia fiind debitoare marilor lor aliaţi pentru sume foarte importante, vor fi luate sub protecţia economică a Angliei, Franţei şi Statelor Unite, care vor continua să le furnizeze capitaluri şi să le ofere condiţii avantajoase pentru desfacerea produselor lor, ca să-şi asigureoata intereselor şi capitalurilor acordate în decursul râsboiului. Astfel imperiile centrale vor fi eliminate din viaţa economică a acestor mici State şi vor pierde pe unii din cei mai buni clienţi şi furnizori ale lor. Se înţelege lesne ce efect dezastruos va avea această eliminare asupra pieţei austro-germane in general. In acet timp Anglia, Franţa şi America vor rămânea, legate în- tre ele prin enormele datorii contractate, care le vor impune obligaţii statornice de viitor. Atât în privinţa furnizării de marme prima cât şi în privinţa cumpărării de produse manufacturate aceste State vor trebui să se favorize reciproc, excluzând în mod mecanic din relaţiile lor piaţa germană. Astfel America, pentru a-şi asigura plata celor 23 miliarde avansate până acum şi a sumelor imense care vor avea să urmeze în continuarea răsboiului, va trebui să acorde Angliei, Franţei şi Italiei un regim de schimb comercial privilegiat, atât pentru produsele manufacturate cât şi pentru materia primă de export. Prin aceasta Germania se va găsi în inferioritate economică faţa de concurentele sale pe piaţa mondială şi desigur că nu alianţa maghiara, turcă şi bulgară îi va putea remedia zdrobitoarele pierderi cauzate de izolarea sa economică. O boicotare aproape universală a austro-germaniei se va efectua ca urmare a actualelor relaţii financiare dintre aliaţi, boicotare care va complecta ruina splendidei situaţii economice ,pe care o avea Germania înainte de răsboi şi pe care, din lăcomie şi sete de dominaţiune va pierde o pentru totdeauna. MÂMpsmONDRA Pretenţiunea lui Mackensen de a sparge frontul nostru de la sud a căzut în loc. Vina nu este a mareşalului obicinuit cu „sparturi“ de front, ci a plugarului român care nu se Înspăimântă fie faima nimânui, ci ea e, linişit, ceia ce are de făcut, chiar când eforul acesta apare multora ca fiind zadarnic. Şi astfel, plugarul a învins ele două ori pe neamţul semeţ, care credea că ajunge să vrea ca să poată şi scepicismul natural, dragă Doamnei—al ţivilu«lui In mintea lichefiată a căruia se găseşte in totdeauna un : »dar, dacă..“ Astăzi, Europa, care, la început, se uita mirată la prichindeii care atacau pe uriaş, isbucneşte în strigăte de entusiasm, iar presa aliată transcrie pentru viitor sentimentul unanim al aliaţilor faţă cu noi. „Tot atât de meritat este omagii cordial pe care Primul Ministru l-a exprimat in cei ce priveşte veaistmţa Ro° mantei. adevăr Românii au arătat sos om»vi tenace in împrejurări car» ar pute® descuraja şi slabi inimiis cele mai tari. „Acestn nu va fi uitat şi va fi răsplătit când siua victoriei va sosi şi eins a fost intem va fi aşesat lângă noi la masa de Consiliu. Astfel glăsueşte intr'un articol de fond marele confrate englez Times comentînd discursul pronunţat de Lloyd George şi In care prmul-ministru al Marei Britanii face elogiul micei armate române care, pe frontiera Moldovei, apă ându-şî pământul, face Aliaţilor ceie mai însemnate servicii. Ziua răsplătei se anunţă pentru noi luminoasă şi de două ori meritată. Cesar NEMŢII nu gaură de şarpe! Răsboiul european a ucis multă lume, dar a dat naştere, poate în aceiaşi măsură, la o sumă de curiosităţi, pe cari o stare normală de sigur nu le-ar fi putut produce. Nemţii bunăoară au iscodit tot soiul de invenţiuni ca să-şi poată complecta opera criminală, nu pe front, dar în toate localităţile unde au putut pătrunde. Dosarul acestor crime va arăta generaţiunilor viitoare tot ce a putut inventa geniul teuton, înainte şi în timpul răsboiului mondial, pentru a’şi întinde cu mai mult opera de distrugere, pe care au denumit un „spirit de organizare*. * In luptele pe cari teutonii le-au dat la Lens, unde n’au putut rezista armatelor aliate, ei au găsit un mijloc ingenios . Văzându-şi forţele sleite, nemţii s’au găsit în primejdie de a fi luaţi cu toţii prizonieri de către trupele aliate, cari operau la Lens. Oraşul presinta însă un interes deosebit pentru ei şi pierderea lui ar fi însemnat acum şi însamnă de fapt pentru populaţiile disperate din Austria şi Germania--o demascare a silinţelor supranaturale la care sunt expuse trupele Kaiserului de a mai rezista pe frontul occidental. Lens-ul nu trebue abandonat. Cucerirea lui ar fi aratat situaţiunea reală a trupelor care 11 apărau. Este Lensul căzut sau nu în stăpînirea armatelor engleze?. Comunicatele oficiale ne-au arătat că da. Lensul a fost golit de nemţi. Adică, nemţii, bătuţi de armatele engleze, au părăsit oraşul. Cu toate acestea în Lens se mei află trupe nemţeşti. S’ar părea ciudat, dar faptul e perfect adevărat. Telegramele engleze nu l’au comunicat pe ziua de eri. Nemţii,—ne spun aceste telegrame—au opus o îndrăzneaţă rezistenţa ca să săpănească oraşul, dar n’au isbutit. Când n'au mai avut încotro, ei l’au abandonat, dar au remas totuşi în Lena : — „Pierderile lor sunt foarte mari, —nemnmuită telegramei* englezişti— din cmnea îmăidţinării comandantului german de a menţine oraşul Lem, undă un regimmt canadian se află în mijlocul oraşului. Germanii stau ascunşi prin pivniţele caselor*. Se înţelege de la sine că trupele engleze desfăşură o acţiune vie pentru curăţirea sensului de trupe nemţeşti. In acest scop s’a pus în funcţiune artileria şi avioanele, din cari cauză nemţii—acei cari n'au mai putut fugi—s’au ascuns prin pivniţe. Cu drept cuvlnt deci se poate spune că in faţa forţelor armatelor aliate, şi acolo unde nemţii nu mai pot opera diabolic, ei se ascund ca în gaură de şarpe ! •La Lens nemţii au descoperit că şi pivniţile vor fi un adăpost temporar— dacă aceia împotriva cărora vor să mai lupte n ar fi făcut şi ei interesanta descoperire a acestei manopere. Cum vor ieşi nemţii din pivniţele de la Lens, este o chestiune asupra căreia nu mai e nevoe să înzistăm. Interesant remiune însă faptul că în această oribilă situaţiune nemţii mai afirmă că Lensul e în... mâinele lor ! Comitetul s’a îngrijit şi de educaţia orfanilor, astfel omaică profesoară va preda cursurile primare, iar orfanii dela 27 ani vor primi educaţia după sistemele grădinilor de copii. Fetele mai mari de 12 ani vor fi întrebuinţate în atelierile mănăstirilor unde se lucrează ciorapi, ţeseturi, tors lână şi la gospodărie. Primul transport de orfani va pleca luni seara. După cum vedem, organizaţia dată primelor orfelinate, cu mijloacele de care se poate dispune în împrejurările actuale, corespunde tuturor cerinţelor asistenţei de care au nevoie copiii rămaşi pe urma eroilor căzuţi pentru patrie. D-l Brânzeu, prefectul judeţului Neamţ, a fost eri în localitate, având o întrevedere cu Principesa Olga Sturdza şi d-na Zoe O. Mârzescu, în privinţa organizărei şi funcţionarei orfelinatelor de la mînăstirea Agapia şi Văralee. mm dFuoă DIN RĂZBOI Principesa Olga Sturdza, prezidenta comitetului pentru asistenţa orfanilor din război, continuă a se ocupa cu organizareari acestei faimoase opere umanitare şiotice. n ultimele şedinţe ale Comitetului s’a hotărât înfiinţarea a două orfelinate: unul la mănăstirea Agapia şi altul la mănăstirea Varatee, in care se vor putea îngriji o mie de orfani. Copii vor fi încredinţaţi maicilor pentru a fi îngrijiţi. Pentru alimentarea ambelor orfelinate s-a creat un depozit de aprovizionare la mănăstirea Agapia. Ministerul Agriculturei şi Domeniilor a acordat pentru trebuinţele acestor orfelinate zece hectare de pădure şi patru vaci cu lapte pentru hrana copiilor. Administrator general onorific al orfelinatelor e d . C. Boroianu, profesor universiar, care va avea ca ajutoare pe maicele stareţe de la cele două mănăstiri. ECOURI Se ştie că Marele Cartier General a luat mai de mult hotărârea de a aduce pe front pe pictorii şi sculptorii noştri, cari in mijlocul trupelor, să retie, de pe natură, însemnate episoade războinice, momente de eroism militar romînesc, ce vor alcătui mai târziu un muzeu national al războiului nostru. La acest apel a răspuns un număr de peste treizeci de artişti cari în cursul acţiunilor noastre militare din anul acesta, au executat — la Oituz, Caţin, Mărăştii şi în alte sectoare unde luptele au fost mai îndârjite şi vitejia mai simbolică — diferite lucrări artistice. Aceste opere — picturi, desenări, busturi, reliefuri, etc — au fost aduse la Iaşi, la şcoala de Rele-Arte, unde urmează să fie în curînd aranjate şi expuse. In cazul când exposiţiunea ar deveni publică, vom reveni cu amănunte mai precise.• La Roman a încetat din viaţă cunoscutul profesor ieşen Calistrat Hogaş. Defunctul era apreciat şi ca un distins povestitor, având la activul său o serie de povestiri şi schiţe dintre care unele au fost reunite In volum Sub titlul „Pe drumuri de munte’1. Calistrat Hogaş a colaborat la multe reviste literare din ţără și din Ardeal, proza sa fiind foarte gustată de cercurile noastre literare. Transmitem familiei îndurerată axpresiune a condoleanțelor noastre. VEGIMENTDIL 9 YANTORI Armata noastră, refăcută după lungi şi grele încercări, şi-a cucerit pentru a doua oară lauri de vitejie. In războiul acesta pentru dreptate şi libertate, ea a înscris cea mai glorioasă pagină în Istoria omenirei. Dragostea şi admiraţia de care se bucură eroica noastră armată, atât în ţară cât şi în străinătate, sunt fără margini. Cu drept cuvânt, ea este nădejdea şi mândria ţărei şi a neamului. De altfel, iubirea adâncă pentru armată se manifestă din partea publicului de câte ori apare pe străzi vreunul din regimentele noastre. Aşa s-a întâmplat şi eri când s’a reîntors de pe front regimentul 9 vânători, care a luat o parte glorioasă în aprilie lupte din Iulie şi August. Vitejia şi avântul extraordinar cu care a luptat acest regiment, ca toate celelalte de pe front, a stârnit admiraţia generală. La apariţia pe străzile Iaşului a eroicului regiment, în frunte cu bravul lui comandant, d. colonel Rasoviceanu, au isbucnit uraie nesfârşite din piepturile tuturor cetăţenilor. În piaţa Unirei, publicul adunat în jurul statuei Domnitorului Cuza, a făcut vitejilor ofiţeri şi soldaţi una din cele mai entuziaste manifestaţie de dragoste. Uralele şi ovaţiunile publicului au ţinut tot timpul cât a durat trecerea viteazului regiment. Mulţi aveau ochii plini de lacrimi de bucurie şi de duioşie, când au revăzut pe aceşti eroi, cari prin avântul şi vitejia lor au înfrânt puternica ofensivă a duşmanului. Regimentul 9 vânători a înălţat încă odată sufletele şi a întărit credinţa nestrămutată în isbânda neamului nostru. Trăiască eroicul regiment 9 de vânători ! cmvi uluim «tvh mraRAMi M mmmfc **« Din presa străină Petrograd.—Din declaraţia făcută presei de către D-nul Savinkov : Rămân la conducerea departamentului războiului şi sunt fericit să continui de a lucra în unire complectă cu D-nul Kerenski. Printre măsurile ce vor fi aplicate în curând de ministerul de războiu este şi organizarea serviciilor din urma frontului. ** Guvernul Provizor a însărcinat pe procurorul de pe lângă Curtea de Apel din Petrograd să conducă Instrucţia afacere mateloţilor din Kronstadt. * * * Tribunalul Diviziei..., a condamnat pe asasinii Generalului Poniganov, Batov şi Giinkin la 12 ani de muncä silnica, Sataulin-Khamidulakh la moarte. Verdictul a fost aprobat de comisarul armatei. * * * Doi dezertori au fost linşaţi de mulţime la Strmensk (Siberia). * * * Londra.—Conferinţa socialistă aliată n’a dat nici un rezultat definitiv. Delegaţii n’au putut să se puie de acord relativ la participarea la conferinţa de la Stockholm, nici asupra scopurilor războiului. O comisiune a fost numită pentru a studia chestiunile în litigiu şi pentru a prepara un proiect de convenţiune. Această comisiune este formată din doi delegaţi de fiecare ţară. Se prevede posibilitatea unei noi conferinţe. Conferinţa a protestat contra refuzului de a se elibera paşapoarte şi a acceptat în unanimitate moţiunea salutând Rusia revoluţionară. ♦ * # Petrograd.—In guvernământul Pskov se formează, sub auspiciile marilor proprietari „ligi“ ale proprietarilor de pământ. Numeroşi ţărani se înscriu. Aceasta este o forţă care se măreşte şi pe care va trebui să se sprijine democraţia ţărănească.* * * S’a remarcat că din toate naţionalităţile din Rusia, numai Germano-Ruşii n’au fost reprezentaţi la conferinţa de la Moscova. Deputatul din Dumă Lotz a declarat că Germano-Ruşii n’au fost Invitaţi de G. P.* * # Epanimetele din Finlanda.—Spre a se executa decretul G. P. de disolvare a Dietei Finlandei, un detaşament a ocupat clădirea unde se ţineau şedinţele. Oraşul e calm. Echipagiile nu părăsesc vasele, conform ordinelor Comitetelor executive. Ordinul de disolvare a Dietei a fost dat colonelului de stat major Hulenhegel, dar acesta a refuzat să execute ordinul şi a dat demisia. Preşedintele Dietei a vizitat pe Guvernatorul general protestând contra Interdicţiei de redeschidere a Dietei, considerând măsura ca ilegală. Deputaţii s’au adunat într’un local special, unde s’a comunicat rezultatul vizitei la Guvernator. Apoi s’a protestat contra reacţionarilor din G. P. Spre seară garda militară a părăsit edificiul Dietei. Ordinea a fost complectă în oraș. Ofiţer noi decoraţi M. S. Regele a binevoit a conferi ofiţerilor generali din armata rusă, următoarele distincţiuni: Ordinul militar „Mihai Viteazul“ cl. III d lui general de brigadă Leonard Alexiev- Pogoski. Ordinul „Steaua României“ cu spade, în gradul de Mare Cruce, d lui general de artilerie Princepele Vladimir Masalsky. Acelaşi ordin în gradul de Mare Ofiţer d-lor general major Eugen Mihail Kosakievici, generali de brigadă, Vladimir Ceremissinoff, Subotin Vladimir Feodovici, Satin,Mihail Baleasin şi Winogratzky. Ordinul „Coroana României* cu spade în gradul de Mare Ofiţer, d-lor general de brigadă Sokolov, general Kronikoî şi general Patscenko. S-au conferit deasemenea ordine în grade mai mici, mai multor ofiţeri superiori şi inferiori din armata rusă şi franceză.