Mişcarea, septembrie 1917 (Anul 11, nr. 197-222)
1917-09-19 / nr. 210
ANUL 11 No. 210 UN NUMĂR 10 Redacţia şi Administraţia IAŞI —Piaţa Unirea No. 6 In localul clubului Naţional-Liberal ZIAR M ATI 0ITAL LIDERAL COTI DI ATI MARTI 19 SEPTEMBRIE 1917 UN NUMĂR 10BANII în Rusia 10 Copeici sub direcţiunea unui corniţei instituit de clubul Naţional-Liberal SITUAŢIA Stare tLtoiară pe toate fronturi!*. In aceideoi activitate de artilerie pe frontul francez. Inctsrs’u rsile duşmane la St.. Q^eutlis au fost respinse. Pe frontul englez nici o acţiune ni?*! deosebită. Italienii şi-au rect fcat o poziţian» ps Hula Sella d. Idol Ei eu îhsI capturii 1630 oameni şi 49 ofiţeri. Celelalte atecuri ale duşmanilui pe r®8ful fontuluî itanaa au fost respinse. Peoflul din Mesopotamia eng’elîi au înregistrat un mare succes la Baraidi, unde a bătut pe turci capturând 1000 prizonieri, împreună cu comandantul aimitelor turce Ahmed Bey. •• Pa frontul oriental și pe frontul nostru nici o schimbare. §1 Un picat ce nu se iartă Lumina“ d-lui C. Stere la directiva politicei naţionale a unui Stat se pot ivi multe diverginţi, dar întotdeauna şi pretutindeni de tinele popoarelor şi-au urmat cursul lor firesc împotriva tututuror piedicilor artificiale ce se puteau ridica şi împotriva tuturor tendinţelor ce nu erau conforme cu substratul sufletesc al naţîunei şi cu aspiraţiunele ei legitime. In faza atitudinei noastre de expectativa armată, curentele cele mai bizare şi mai nenorocite se Întâlneau într'un vârtej care n’a putut, totuşi, tulbura liniştea şi seninătatea deliberarei celui mai mare ceas din viaţa României. Odată cu primul foc de tun a amuţit ultimul cuvânt de propagandă a acelora cari încercau să impună ţarei o atitudine contrară voinţei, intereselor şi aspiraţiunilor ei. Dar fatalitatea oarbă a Împrejurărilor a făcut ca o parte din teritorii naţional să cadă în minele duşmanului. Ce se petrece acolo nu ştim decât din veştile din sorginte inamică şi din rarele ec®uri ale durerii ce miştie sutitele românilor de sub vremelnica stăpânire a duşmanului. Intre veştile sosite din teritoriul ocupat, este şi ziarul „Lumina* apârut în Bucureşti sub directa d-lui C. Stere, fost rector al Universitatei din Iaşi. II ştim pe d. Stere şi-i cunoaştem părerile* Credeam că totul fusese posibil înainte de război şi că totul se terminase odată cu intrarea noastră în război. Dar nu ne-am închipuit că se poate găsi un om politic, care în timp ce armata sângerează pe frontul de luptă, nesocotească cea mai elementara disciplină morală ce se impune oricărei conştiinţi omeneşti: aceea de a respecta sfinţenia sângelui care curge încă şi puritatea idealului pentru care se jertfesc şi lupta acei cari stau îmghemuiţi în acest colţ de refrigii şi de suferinţă, dar de absolută integritate morală şi de nealterată demnitate naţională. Această disciplina morala nu l-a oprit pe d. Stere de a pactiza eu cu inamicul. bâtâctrele sufleteşti pot avea şi ele reativitatea lor şi la nevoia şi circumstanţei lor uşurătoare. D. Stere nu are nici una. Este un păcat care nu se poate ierta şi care nu se poate uita; este păcatul care curmă şi pecetlueşte existenţa morală a unui om. „Lumina'1 d lui Stere vm Va lumina pe nimeni şi nu va înşela p© nimeni, pentru că este o altă lumina la care ochii d-lui Stere au rămas pururi închişi, şi înainte de război şi după declararea războiului: este lumina ci trăeşte ascunsă, dar permanenta, curată şi puternică în sufletele celor mulţi care cred şi sufer în tăcere şi pentru cari vremelnicia stăpânirii duşmane este un calvar şi reîntoarcerea noastră acolo o salvare. In lumina asta credem noi; în ea cred acei care luptă, cari sufăr şi cari nădăjduiesc Intr’o Românie sporită în hotare şi In prestigiu, iar nu într’o anexă hibridă şi umilită a „Mittel-Europei* visată de amicii d-lui Stere dela Berlin. Cât despre »Lumina* d lui Stere, ea poate fi cel mult o făclie trista la căpătâiul unui ideal ce a murit, dar nici Intr’un caz o stea către un ideal ce ar putea veni. Relaţiile economice româno-americane Au salutat venirea în ţari a misiunii americane cu entuziasmul sincer pe care ni-l poate deştepta în suflet simpatia, interesul şi ajutorul de fapt al unui mare popor, conftaat de partea noastră de contribuţii şi jertfe la opera de distrugere a inamicului comun. Am dori Insă ca din această trecere prin ţara noastră, a unei misiuni speciale de război, să rămână mai mult decât o apropiere momentană, oricât de importantă ar fi ea pentru noi acum. Am dori ca legături mai statornice şi mai profunde să se stabilească pentru viitor între cele două popoare şi cele două state, care s’au dovedit vrednice să stea alături şi s’au legat prin comunitatea de idealuri, în momentul cel mai grav al dezvoltării civilisaţiei umane. Din asemenea raporturi mai strânse şi mai urmate ambele State nu ar avea de cât de folosit. Căci dacă prin bogăţia lor agricolă şi cea petroliferă legături de schimb nu se pot stabili între România şi Statele Unite, există domeniul atât de vast al producţiei industriale pe care se pot creia cele mai interesante şi mai trainice legături latre nei şi Republica de dincolo de ocean. România, după acest război în care hotarelei se vor întinde şi resursele sale se vor înmulţi, va avea de săvârşit opera uriaşă a refacerii şi completării sistemului său econontic. ea va trebui să devină o ţară industrială, cel puţin lucru atâta întru cât să poată transforma toată materia primă pe care i-o pun la dispoziţie solul şi subsolul său, şi să poată satisface nevoile cele mai importante de produse manufacturate ale consumului său intern. La această operă România are nevoie de concursul statornic al puternicilor săi aliaţi de astăzi, care sunt acum ereditarii ei mai mai importanţi şi care vor trebui să fie mâne faraj sorii ei cei mai binevoitori. Iar desveltarea uriaşă a industriei arericas® ţi enorma bogăţie de capitaluri a vieţii americane, fac ca Statele Unite să fie între cei mai puternici factori din afară, care vor avea să contribuie la refacerea şi ex*plotarea aşezământului eessemic al domins. Maşini pentru intensificarea culturii • noastre agricole — intensificare pentru care cele isbutite în America pe acest teren sunt un model de invidiat pentru orice ţară agricolă—vor trebui importate şi pieaţa noastră va fi unul din cel mai bune debuşeuri, după ce s-a eliminat, prin brutala lovitură a războiului Germania, furnizorul nostru aproape exclusiv de pănă acum. Maşini pentru instalaţiile de transformare a produselor noastre agricole, destul de puţin şi de rudimentar desvoltate pănă acum; maşini pentru o industrie metalurgică pe care nouile zăcăminte şi exploatarea celor vechi vor încuraja-o foarte mult; maşini pentru o industrializare mai activă şi mai completă a producţiunii petrolului, a exploataţilor noastre silvice, a sării şi a altor bogăţii naturale,de toate aceste produse ale manufacturii străine, şi a celei americane în deosebi, va fi nevoie în vieaţa economică a României de mâne. Iar dacă se mai ţine seamă cât de ridicat este şi importul nostru de produse ale industriei textile, şi ea destul de desvoltată în America dar prea puternic concurată pănă acum pe continent de uriaşa desvoltare a industriei germane, se poate înţelege întinderea şi valoarea legăturilor economice ce se vor creia între noi şi aliaţii noştri de astăzi. De aceia, dorind ca din trecerea misiunii americane să rămână şi legături statornice de viitor între Statele Unite şi România, ne exprimăm convingerea că conştiinţa intereselor comune ale celor doua ţări va fi din ce în ce mai clară şi mai activă, că ea va rămâne drept temelia actuală a unei mari opere de viitor, la care vor fi contribuit ca nişte generoşi şi bravi pionieri membrii misiunii care ne vizitează acum. *• »F L I BOLBBBK ISi UN LOB PEDEVPSE I De pretutindeni ni se vesteşte de cruzimea bulgarilor faţă de soldaţii noştri, atât pe câmpul de luptă, după ce atacul furios s’a potolit şi e clipa când celor căzuţi cu răni glorioase li se cuvin îngrijiri dictate de legile umanităţii, cât şi faţă de cei pe cari un destin crud i~a blestemat să rămână prizonieri In mâinule lor barbare. Din luptele de tristă pomină de la Tur tu ca a, când hoardele bulgare, ajutate de germani, au Iovt cu sălbătăcie pe fii celor ce și-au vărsat sângele ca sâ creeze Bulgaria de astăzi, schingiuindu-i, maltratându-i şi mutilând pe cei ce zăceau cu răni glorioase pe câmpul de luptă, de atunci ne am deprins să cunoaştem procedeurile sălbatice ale acestui neam pripăşit alături de noi în colţul acela de pământ. Şi de atunci, fie din isprăvile ce am aflat că le-au săvârşit la Bucureşti, unde chiar fraţii lor germani au fost nevoiţi să restroneze setea de ură sălbatică, fie din purtarea lor faţă de prizonierii noştri, care au fost ursiţi să li cadă în stăpânire,—ne am dat seamă că nu ne-au fost ei vecini , prieteni vreodată, ci vrăjmaşi neîntrecuţi, fiare sălbatice cuprinse alta dată ţi acum de o turbare năprasnică împotriva binefăcătoriior lor. Căci toate rasele barbare au rămas sub stăpânirea caracteristică a originei lor, oricâte veacuri s’au scurs ce la descălicătoarea lor in Europa, şi oricâtă prefacere ar fi operat asupră-ie Influenţa ţârilor unde a au strămutat ele. E ceva atavic la rasele barbare ce nu se poate stânge cu mersul vremurilor şi instinctele lor revin la pornirde sălbatice ce le au impărit de originea lor primă. Acest fenomen caracteristic s’a produs şi cu Bulgarii cari, aşezaţi pe vremuri pe poatte munţilor Bricani de strămoşii lor Turans» ci’filiaţia ce s’a scurs pes, ei n’a avut nici o linăurire asupra lor. Din veacuri s’au distins ei prin Ingustimea minţii, In vremurile normale şi prin privirele lor sanguinare în toate împrejurările. Aşa e bulgarul cult, cel ce şi-a lustruit suprafaţa la şcoala civilizaţiei; tot aşa sunt cei ce mulţi, cari i s’au cunoscut binefacerilie culturii. Venind In contact cu ei, simţiţi din clipita cea d’total ră aveţi a face cu un neam sălbatic transplantat în Europa unde nu s’a putut aclimatiza, rămânând aetiş neam de mongoli refugiaţi din stepele lor şi rămaşi cu apucăturile rasei din care se trag. De aceea indrinicirea cea mai de seamă a bulgarului e crima. Şi nu crima pasională, ci crima cea mai josnică, pornită din dorinţa de furtişag şi făptuită In chip laş, mişalesc. Nu vorbim cu patimă, ci cu cugetul împăcat că spunem purul adevăr. Două neamuri au luptat şi şi-au vărsat sângele, ca Bulgara să scape de jugul Turciei şi să fie un stat de sine stătător, scăpând-o de iobăgia sub care zăcea de vremuri uitate. Aceste două state erau Rusia şi România, cari şi atunci şi-au unit armatele ca să lupte pentru ceea ce credeau că e un act de dreptate, de echitate. Şi Împotriva ambelor acestor state dânsa s’a arătat ingrată, asigurându-le mai viâi de intenţiile ei bune, ca sâ se urmeze din îngăduinţa lor şi în ziua când s’a crezut bine pregătită pentru crima ce o premedita, să nâvâlească prin surprindere împotriva celor două ţări căror le datora însăşi existenţa ei. Fiindcă România a refuzat altă dată propunerile statelor euopene, de a stăpâni teritoriile bulgăreşti, şi fiindcă a făcut-o tocmai pentru a-şi creta o vecină prietină şi recunoscătoarele, viperile bulgăreşti au aşteptat clipa în care ea îşi reclama cu arma în mână un drept mi-gunar, ca, după ce ne-au făcut jurăminte de credinţă şi au ridicat la ei steagul alb al păcei, să năvălească Împotriva ostaşilor români, prin surprindere, prin cea mai odioasă trădare. Dacă vremelnic Bulgaria se adăpos- I teşte la spatele Germaniei, nu se poa ee ca Într’o zi ca sâ nu’şi aducă aminte cu lacrimi de pocăinţă de ceasul acesta ide pretins triumf, atunci când, recol- tându-şi isprăvile, va vedea că o ţară nu poate trăi in necinste şi perfidie printre celelalte ţări, fără să nu fie amarnic pedepsită deprinderile ei strămoşeşti. O, vai ! va veni ziua aceea,—şi nupoate fi departe,—când istoria va înscrie la capitolul din urmă a existenţei statikui bulgar . Bulgaria, statul Ktut a nărbitte t/t perfid, a dispărut din *-■*»»» % ingmtitudimi faţă de Rmia fi Romă- Sinii un«»!»*! I si Print/o scrisoare primită ain teritoriul ocupat un proprietar din Craiova comunică că germanii ar ridicat recolta fără a plăti vreun ban şi fără a da bonuri de rechiziţie. Această frază din scrisoarea pro’prietarului craiovean a fost suprimată de cenzura germană, dar nu a fost destul de bine ștearsă p n tru a nu fi putut citită. mi numirul nostru ât mă m vom publica la *■«»*» 31 discursurile ă-lor Kaemei §i a ministrului d$ ivceboi al Restei, roșiile la congresul democratic di Petrograsd. La Telegrame sosite din America anunţa ca întreaga presă americană se ocupă de comunicarea făcută de cătră Ministrul de externe Lanssing în chestiunea fiolelor otrăvitoare care s’au găsit îngropate în curtea Legaţiei germane din Bucureşti. Ministrul de externe american anunţând presei protestarea de atunci a ministrului român Porumbaru, a adăugat ca d-l Andrews, secretarul legaţiei americane dela Bucureşti, ar fi anunţat încă de atunci guvernul de la Waschington că păzitorul legaţiei germane i-a mărturisit că In afară de fiorite descoperite se mai găseau în pivniţele regaţiunei bombe şi maşini infernale. Faptul a produs în America foarte mare indignare şi face obiectul celor mai energice protestări ale presei americane. Dintr’o scrisoare primită de la un prizonier român din Germania reese că mai mulţi fruntaşi români din Craiova au fost luaţi ostateci şi închişi în mănăstirea Tismana. 11 Dl D-l N. Racoviţa, primarul oraşului, însoţit de d-l I. Difin, şeful serviciului de aprovizionare, a inspectat astăzi depozitele comunale de alimente. La Dl Ciocârlan şeful depozitelor comunale a plecat eri In provincie pentru cumpărare de verdeţuri necesare oraşului nostru. 91 Ministerul de Săsboiu (Directii?, a şcolilor militare) a nice la cunoştin.a celor interesaţi, că, Incorporarea tineriior dia conting. 1919 a fost amânată p&nâ la o nouă datâ hotărâtă de Marele Stat Major. Această amânare Insă nu priveşte pe tinerii din acelaş cont agent I care intră In prevederile ord. circ. No. 3 dia 18 I VIII 1917. Prin urmare tinerii din coni. 1919 care se află în condiţiuniie art. 52 din legea de recrutare sau care au cel puţin 6 clase secundare, precum şi acei din celelalte contingente prevăzute în ordinul circ. No. 6 din 18 VIII 1917, se vor prezenta în mod obligatoriu pe ziua de 1 (jeton.ora a. c îa şcolile pregătitoare de ofiţeri. MWMENTELE WM OrälBsl pfläsff« avMiaraa lai L .mu PETROG1AD, 14 Septembrie.—Avlnd în vedere inormaţunile primite despre sosirea lui Lenin la Petrograd, ministrul de interne Nichita a dat ordin ca de îndată să fie arestat sau să su ia toate măsurile pentru a fi arestat Înainte de deschiderea consfăturei democratice. Reconstruirea cttblsgiului Kerenski s-a adresat pe cale tdefonxa la Moscova la câţiva fostbap politici, invitându-i să vie pentru tratative în ches■ tiunea constituirea unui cabinet prov zo». Au fost invitaţi: Burischia, Rirkn Konovalov, MaLantovici, Smirnov, Tetva-1 cov. Toţi au prim t invitarea şi su pi cat la Petr.''grad. După părerea lor Keresski vrea să aibă la îndamâaă pentru că dacă după consfătuirea democratică se va stabili formarea unui cabinet de coaliție să poată avea oameni din cari să aleagă pentru minister. A SE CITI ULTIMELE ȘTIRI TELEGRAFICE ÎN PAGINA II-a INFORMAŢIUNI ! 81 Svonnurik care s’au râspândit sihle acesta în Iaşi că întn Puteri ar fi început tratative di pace, afirmându-se între altele, că aceste tratative s’ar urma indirect în Elveţia între reprezentanţii socialismului internaţional, sunt svonuri cari pornesc de sigur din oficine germane suspecte. E suficient să se ia cunoştinţă de cuprinsul discursului rostit de Asquith la Leedes, ca şi de declaraţiile cele mai recente ale guvernului american pentru ca oricine să şi poată da imediat seamă despre adevărata stare de spirit a aliaţilor noştri şi să se vada că singura lor preocupare este războiul pănă la capăt, iar nici de cum satisfacerea pacei cerşită de germani. Dl Ioan I. C. Brătianu preşedintele consiliului fiind suferind este reţinut de cîteva zile în casă. iE Dl ministru I. G. Duca, împreună cu D-nii Glaskov şi Frexner din misiunea americană, au vizitat Colonia de cercetaşi de la şcoala „ Vasile Lupu” şi localul acestei şcoli.