Mişcarea, aprilie 1918 (Anul 12, nr. 75-98)

1918-04-03 / nr. 76

• AHUL Xir W». IS itabui fi MafbmsHLflmcta fs r* *5« a A'«*•** 19Î1 I BANI k Husk §1 C#*«d sub direcțiunea unui comitet hotiftsJt io Qufcal N*tl«wti"Lia»«fai m IPWft lAhn xtj^magi'di!. »]-i ■■ 1- -. 0 : fit nfh.■lüOlntAikiiV'iim ;.........-■ UH NUMftR SP X­ Unirea Basarabiei s Teait sft are g*. a nedreptate a trecutului fi st însenineze caiet seat­a 'vii' tnr. Ia rasa de limai pe ®»re a­­eesstă. unire o aduce tn sufletele kdureraie ale­­ tuturor românilor, o a .­g.*rn teamf ne tngr^a, aceea ca sa nu se facă greşri* d® a se lega aet­­ național raăirst de I» a? Martie, da acel cu tatăl do­m­ nit caraetor . .­. ' * .. va iscăli la București, f Declarat ile jpinistrnlui de afa­­ceri streine am lM|-râ.stî.at această grijă. Suntem fericiţi că și 4 m este os părere ca In marele fapt al nai* rei Basarabiei poporul acesta nu trebue să vadă, nici in forntâ aid In lead, o somponsaţk, ci as mai­­o restabilire a drepturitor facultă­­te ale Statului neamului român. Basarabia readuse la sinul ţârei Anume o populaţie de aproape trei milioane­ de locuitori, împingă bo­torul R­mâniei la cei vechi şi ««­­Aural al Moldovei. Mt* avem ut voie sft insistăm a* SKipra desvoltftrei pe care acest fru­mos terits iu naţional o poate taa atunci cflad .lt va i dat sa trăiască In libertate si In conformitate cu Însușirile fi aspirațmnile poporului său, când nu va mai i o guber­nie iadapfirtatft a­­• »«ti SUI strein Alterat si centralizat Re.KUpirea Bassikbiei tuift, vu u­flciaistrul afacerilor streine că nu vea ai la rattrire »«la pratmtregei si­poate fi legătatFăî»îre setat le la tin 40a Moldovei,astfel en m • k­«7 Marts© și situați« ©r**t& Ani sase !rftjcirea fids 18.19 ;; em mi vupr ra prelioara ăriie: de p&ee pam m­fi fă na strâmtă cuprinsă intre munţi şi Prut, ci o ţară mai lată de cât Muntenia, tn care Prut'jl s Nistrul navigabile la viitor, vor scurge spre mare bogăţiile holdelor sale. suire» cu Bas arab*a ani apar şi mai limpede condiţiile esen­ţiale de trai ale Stata ui romât. Poporul şi statul român nu au pu­­tut trăi tn **let Dunărei, în fâşia strimtă şi ara­tă care form­a statul român, de cât prin apărarea natu­rală ce o făceau munţii Carpaţi la nord şi la apus, şi Dunărea k sud. Carpaţii au fost şi zid de apărare şi cetate în care poporul român i*n retras la vremuri de greutate, iar Dunărea a fost şanţul U care se opreau năvălirile de- miază-ei* Dar statul romi» redeşteptat la viaţă prin unirea dela 59, «fi pu­tea trăi fiii­a'şi asigura prin liber­tatea Dunărei scurgerea la marea liberă. iată de ce, odată m consolida­­toi lui ca stat naţional îa 1856, se d£ și Basarabia, iar k 1878 congresul dels B rî n încredințe­z* Romlniei gorile Dunăre» fi li asi­­gură prin Dobrogea putința de a le »părt. Dunărea de jos deveni» astfel, prin ambele f&tmurî la a­­eels și țară, di­nr*«n ■ *t de *pâ* rare,­ un CAnai iavisl - j­ aJLfabl» pe car* să putem d­’-^mîla tn Mniste po.firile noastre Brtila, •»ki* s* pentru timp -I fit tar&â €#istaifa. Q rile Dunării et.« «BfcH puse to Situationen de a 1 a a viitor rolui.ee le r* veac* de * ^trepozite ale 'întregului bea a ai acestui mare si frumos fluviu. aceea cu drept a spue re rec­ificările de S­ n tara des.­khă la risk Ca romás Parlamentul rorr­în Si unirea cu Basarabia D ‘'Ii Km. P# niBbrra președintele Sraatntai i ? G' Morfen pres fimtele »Camom, au armfttoaraa tol gra mă d ini Jon l­ealtlz ora«*­ fistele f » taluj f&rai Ru­pwblieei Moldav n și: P&rlm ntui român afiliind d* s his tn «iu* când jr mte ntaații Basa­rabiei au venit k Iaşi şi comuni hotaraba Ud­rei votată de Sfatul Ţâră, coleg­i noştri nu au avut prilej d­aâ vă arate la chip solemn bucurii şi frâţeasca lor dragoste. Ca reprezentanţi ai­­ statului şi Adunilrei Deputaţilor, un ragănt In numele lor şi al întregului popor român**« sa primiţi prinosul nis­tru de recunoftnţa pentru, patris­ticul set săvârşit tn piua memo­­rabiifi do 27 . Martie. Afirmarea dreptului isteric şi de neam pe care Sfatul Ţârei îşi In toméiss* hotârârea de a rtaduce Basara­bia la zânal patriei mame, dupfi ua Tt*e de siiniefi d spfir­­ţire, »Infi mult din iufsricfcele pria •ai» tro^em si Inttrtft* la suf­e­­tele noastre credinți m statornicia fi chmirra ns^mului românesc— Trăeasca România. {B$) £JU FoRUMBaM Pr$TM4wmk Aimatolfțî m V. % MOStM­, 4âmănt ffajcimuian'.Si iu /ici ®* ledlat o« sa ■ - Vr ’ rîstt nani, •m it stiați sij­afe î«a*cA i*aw««i, închin«-’ tfi toata ti um­iciui fină» «a ai iluiaas« clipe ale vi«t«i sal* Fnpt-j-t’îeî, *upâ «e a tarialsit scosla it »gricultara Asia Hareatrla, s'a du» k Bttlîn und* a lutt doctoratul !i ««ronoaste şi chimia. Me­ntors 2» prri, acum 30 de ani, a muncit aacontenit pe terenul eco&oaiei naţionale. Timp de 2® 4« eM a fost în senviciul sta­tului, unde a muncit eui pricepere şi eu «nare rival ca profesor de­­chimie şi de agrono­mie şi ca funcţionar au periol­s« rejia mono­polurilor Bj«în:ui. f« a«.:e«t interval « ÎO'.t tri* mia îa Boiuia și Hers«.govlni, unde a'a ocu­pat cu metoda ws-|i«i trudelor și In epacial a prunelor, metoda care a io&i in urmă apli­cată și la noi. D#­sece ani era subdirector al Casei Ru­rale, cade muncea ea aceeași prl epere și cu • *,r* ihnegațiKf­e, pentru a putea fi cât ■ai mnit de folos ţărăninui pe tiare o iubia aşa de mult. Piia 1P12 Msxi­niiian Pop* 3d a teat tri­mis de Casa .Rural â îa Ruar , unde a studiat chesiK-aea îwproprietăriîor, colonixDtlisf fi parce­­rilor, despre care, reîntors in ţară, a Mris o lucrare de mare io­os . Economist distins şi publicist as obosit, MaximUisa Popovici a scris mai multe lucrări ştiinţifice dîn domeniul chimiei şi a gr­an­osofei, între cari „Msaua­ de a­iricultori“ In cola­­b­o«ra cu d. C. .Cipăianu „Cure de chimie“­, „Traut de cultura tutunului“ etc. Maxiusilisa Popovici «la uaul din «*î ®«i­­:de encamă cunoscători ai chestiunei ţârâneftl fşi In vremurile a este« mai aleii, tr ti foat­e unul din cei mai in ficnţi să lucrsae la rezol­varea ei. Moartea însă l’a răpus pre­­­curând f­apte paguba economiei noastre naţ tesale şi spre marea durere a tuturor acelora cari l'au cunoscut. m­mita mltimmlm stiri. mmsw­m ua • g?*m ai ps :t«ste O'i* és*e d-lM* dr ,Ati i blenm . #'» f i Űítív ®r aii'4^s Dur, priQ Şt ! tra­ftt ii «feteva nagmi ai» riiof Literara din 1§07 4 »«­ M. !» fr&ds’â v kaercur« »»apr« iaitifttfâ. Neg^s^t es Umtâioidâ i m fuÎBraî *frmati unslar et*' I acele »legis; na paata !■ â a­­a mi ia articole ea ua sil «»­• i§ feti, vei ntilu's totisî, ess ■k a lati ag adav&­ al amor. eb­it, pap trier» da siti al «î ta jr uurfata, splica'a «ta­!»îa» mî­­taaaiai fi S'Sfi*f#t»i aad­era«. 0 fa m­at* acela ob*fin»»ti«*» f*tM vtlaias*g«li«a3 tir es.ra s« arh și fc­ rieții aoştri reforais­­«firer­­ael*. «Ut la •• e&inui i* a*l practic, a* p*t asna k s» tos, Josii. nea reeditări? ma sifaetaial—ura Padtau u II..Ji-OU a sa stera 3 nia «nj-nini -.tdca-a a pertilal ta t »riaat t asupra p Ht»-ai ce trehue s4api.»‘ft la 1 ■ ceari- II Tribun», gt^rwii Partida af et* an«sk iestii* di» partid­a I. C fae^x-pe eitios : 1 ara. p« fatl ii pra­• !tisti tut« «tu va uv­a drept uit ie mi pa iidwi firii («aisat la cttau C«ugra*s*tui «* ta ties­­;®3 ca »«* afirma scessk r««re* p»hsj .*iai tn para ae vari a no ieufia*itMtaa m­­i «nstâ f*rm*i»a si aesh­a cnaghură a cel ««a» Han das aia» «ti de f«a»apii a­* a **« și al pHa­­ctp a a* r aț a el tdț lor, i*r« fie «ars sa se »cate a tabui • paea ficrabilă*. Atitudicas pur ifi.iloi er», «cwsa* na fii” a stă întră cât .^artifi *1* ca mai avea scala .u i­ a-»ifi rația.J ia eeapart-a -',« n*ies-alai Lv ra «îrdset Că i fie altfel, ee i a - *i ia­r aia st st» arg* acest pa­­j edui tie» , a*tidal na ara fieaai tiv­ai g«ais»t* a ci „Coasteaal* a» s’a t *tb*. si ai i seine«) i nkve* fireptal aă fixrZ: p­oblem­a p l-Jcei * xsat na de «ftt jsm.- ufiui dafin ti» M gautxAt ? ProSaaii că «Ua ont darâții i na f isat pe «ai Ați va fioaiai — art fial na a o gaainat să introfiucă a^a nndid.ara. fiaipra *a­ e fii ir ba si a o mc. fic.i , .­Ai a.f ac e» peak fi fi­ acuți * saapra aliuiakiui ai doile*1 —ttsmat «al Ia sim*­­Le, s a» justifică : ,Ca fieno r« i «paskerfttu și azi și vrent ci9o-*ii*r a tatfiea^ae ori e« ,«3iU­ t isca eri e* imperialism si «ri ea epri­­i?a , a a«.»* a.-e’er de nistm fiusata* ai o epirai­ sa» ■■« î**r«,—li# aci uuuita rifru g mm fi# as at), ari ea­g*z (uota fie ruabsi mai m».­­ fie *ăî tioiola reamb a l­uik* fi a stat ), fii acel itao*sr«afiSiii ger «ao, e g er *»i ta r»*c fit « ri arca nap*-©» ităiikr îa Aac.r# ui f «fis,. Macis, Argua ari a­­iurch*. Fo.s tu­la”. Ga firnasrați trebac #4 «« si fiara.. * t i. Desigur. Da a a» si sos a« ii passj. UU«\ «And ați -%*.mast, ai» • at« deiu Mi at ? S fi&ea «rat, de cu aţi eapriat. dini pria «'«a t* s a cț Xi uBor »fiaoei eoav-Bf r, uaei cos * ții naslwmuiate ? Aa dai A­­ora­­hil» sennificație a o hfior, și,~~ț»#4ts, to* akt fi» o­lo^bk­ți .lo ac . las um.fi iateroitok mano. isiw­­a a^anaaisna­­lai :© trebuia si l Mioa*riU. La simt o «as, ar • si a«*«#U slir, —nai feric Iu tara ra^iatas ă Iar— totrebere#: rftufi »tirufiiuaA »a» Mulai t«|A fi­: PobS­ma polit cei i»tar­at m va »vmfif­rpt «'o ftzexa fia At par. Udai fi-Jnit V vrg'aixst J«j a ia« s»Bgra­­salai I »• oțet iu msaik^t*. îa urma «erei iu»ir«fi‘ revelatoar* aţi fiecretat ştergerea aselui pasaj, şi—aa simplu motiv d* praved­t»,—fie* uafiu «ți sunt «?• «a vi veţi Ink*”sa iar la McoțtiDți t­4*’ja ui ia cheat» ?—Cad ijpm«»ai#as#l­e m&ro *a*5#«».­. Ori v’»ț ,A fiii uite ier o #»ealaki a* fian ae «. Ia Ltd p»b!i klui o sft trimit' m nai, mrăfi, d legați. .Pentru a v fie« *» ac sast iaanici • ste« »xd «firii i ,Tob î««î­,—și a * jua g ia • lămufir» pmkncaccă, »care pu­­iCâ m i* manii, .£# fia a »xpfi«sra s naplâ pria ziar, fl». fie tipărirea ăia Ba« a m«nfe-'.it».lm «a pzsagial diaraat «a t® *­Natural, ca pzs lui «timinat ca tct. S * »kr 1 pwtut ujangc si ia a lima­­rir* e?sri*t»s»«a*aa‘ ae-i fi «1 4—fi A «aa-j. N^snai să, atua i, chk stăm ce marea R k mă, ca a Spiritul acu* ec-1 praf«­­ssti ? As sara ac tornai astfel fi« sku* ts ewfTOgsra# ale v«.- tii paoriee I« ear zx lfit»rate «xtim kfiai'sratak ao-iitr® ax­pi­ri ate ? O i, eânfi e’vorba da veneratiaara. fia a ua aiitufi aîkr wn faai ifipml 4 Sima rit as« otm vă b­ kți t* piept si mm fis fapt, VA cats ««tegcHe impar fi* rea ' pectul cc I 4atsriti a ®st.d peper, a «fi • rai saați* v*c !B«*fitit «a «» atâtea *n, —aa drept**!’ fie ««nfiascra «p*-« ® tiată mai bwa* —B Ve­stri fa «»ti afesirs«^® fis—D Toastră la bkoßofi ai muralei laa «an „făaici ab»tra*j|k fi*» «re® atei# nenstre ( fi »«A aE- Pari«»ki Mafii# î* i­oli'tiea •. mersa», ve m »fi tiaem psrtiial Muncii p* tcraual prablamafor iatiame­­si (*.®V­ mas*»*): ,fi»aa*«ta Protopa­­prara. Mezc'Bka 9* M Card. . . . pra­­testeaz» a.tra tatarwr m'-IUrizmotar, impdmîiemtto fi apraar«ver sarccal»* Y*:a&a «sta­­ .««mei paliti «t, inkrni*­­—si r*r#t#st«ssi ta sent # imp* rknHKcl*?, minkdamd­er fi «prrâSAiîcv aatiaawia*. Pria armura, vafikti As­i mem iutwwt —fi’ccă «am I -lă*fiafi pelitirfi ia temă. Așa --i to ni ta.­bateri.!« fi-lai M. Aatcaie fie, p k »ink t» L.m ck« A talberat primevAratcccfi cancrrt, fi-**! na m» tafirausu prieten«! ©»« fr-*j si 1 tatev£răf*8« ta firamu i: fierip d • *e va !atrt«a» la arts fi amatică ta Eeektl. R 'fi Tj preşedia­r' D3a îsprivire ceaxar«i sau «Si­telul Consiliului de miniştri. Textul toastului d-lui laculeţ, preşedintele Sistului ţării, au corespuade cu toastul ţluat ie dejutiul de la P^lat D. luralst­a ţiauî si «rate înrâurirea pe aare reforma sgravă şi electorali, votati de Constituant! tn ieuto trecut, a »rufo saapra decision®! Sfatului Ti­re» d« la 27 Martie. Preşedintele Coasitiului sau cei de la cea­suri fiind contra !»Uumh fireşte au fost fi coama teast­ui *s9$ . Pireeterul xfarului «Lnmka* devfaedfree­­terni „Momeetului11. Numai Se ar fi directo­rul m*i „lumtaat* sl »Memutul* mal fmricS Ineheslale aajisasue. e O convorbire cu colonelul Boyle Cfitofifilmlni foqiă.— Îmtărv«ați îi# ît Rusim.-TratttMl dia Odfiffifi.— Conft ctAl ^uio-^.omâft.— Ua d­a.:og ga AÎttkD*. — AH« ffimim* «ceaţă. Oa nume «reală azi pe husele tuturor acelora cari i- au putut afla și aprecia jtctele și aimțitniaîele, fâ­ra­­ prenaoţat ca recuaoştinţft şi admiraţi«!© fie toată suflarea rsmtaeaaeă, dafi esc. rar â cu­noscute fie taţi. Kate bârnele bravului ach­ae! caaadiaa fiofle care a participat ca aa capitel aparte, extrem fie importaat, la cea mai tneemaatA lasă a rftzbeiului apetra. P ia bana-veința fi-lui locoteaeat Sto» faa V. Lascar, ataşat de efttră m«rtle ear­ner general pe ltagă Coloaelul Boyle, am obțiaat c­esaverbira ca acest «are ftle-rcoiăa, car* a afina fărei i«ea*e*er­­vicii, şi care,—cam ae va vedea dia cea­­varbirea ce nrmeaaă,—a făcut totul no pentru a obţine aa titlu fie glorie ci fiintr'ua aeatimeat de la altA datorie mo­rală, ca represeataat al anei ţări aliate ea aci la rdshoiul europeas. Aa fost primit de cătră celoaelul Beyle, ea care am stat mai biaa de * *tă şi care, prin asistenţa şi interpretarea d-lor le­at. Stelaa Y. Laacar, mi- a relatat, coa­­eis, precis şi sobru, activitatea ce a fiee­­fftşarat o pentru ţară. Colonelul Boyle pare surprins fie la­­terenul cu care il chestionez. Vorbeşte cumpătat, măturat, sebru. S’ar părea că ezită de a răepuade — dar răepuade şi fiia această esitare simţi negreşit că Co­lonelul caută a­ preciza la mod mate­­ristic faptele pe cari le comunică, la fraze cât mei reduse. Nici o înfrumuse­ţare, aici au decor Totul rece, limpede dar precis. Vorbeşte omul care cons­tată logic, imparţial. Vorbeşte diploma­tul şi la acelaş timp psichologul. Să­­ ascultăm naraţiunea, aşa cum a decurs dia chestios în, ca aăl cunoaştem mai deaproape.­ Misiunea BolOAălulttî Joylt — la vara trecută, pria Mai 1917 ne comunică Golond­al Boyle, sn. venit la Rusia fiiad latsArd­aal ca transporturile militare la zona fie operaţiuni, trimis al guvernului canadian la aceet acop­eria guvernul englez. Aveam a* «aşi misiune pentru militari,.du-fi cum o avea miaio­­aea canadiană 9Si «tns* pentru civili. Am luat parte pe frontal francez şi ca­nadian din Angli® tb alte organizaţiuni consacrate războiului mondial. Aaui trecut fiiad vorba de evacuarea României şi de alimentarea ei cu cereale şi alte articole din Rusia, am fost trimis în România pentru organizarea căiilor fe­rate, pentru dublarea liniilor ferate exis­tente (Zorieni, Ungheai) şi pentru îmbu­nătăţirea transporturilor pe apă, pe Du­nărea şi Marea Neagră. Am fast parte la reorg»aizarea secator transporturi, pe la­cul lalpu pe Marea Neagră. Jmi®fv«ntk fi« lâagft ^asU Lx »1 privktn A»osalf* cîvrViati» pe Rtafâ g^varsal ras, (RelatUul fiojl« «a­­(cază: Am Ieși fii «tto fi i Dteaa« fi. mi* u ral R salaiei lz P«lrog’vfi și d 1 general Coardă ea eă inter »ia şi ea pe lafflxl guvernai ra* spre * abila» fia U el tr m krea la ţara a aa*t r *a tităţi fii aţele un H altar artist» «e lipseaa R­îiaia ei. Iu Dsrambri», anal trasat, m’»m nea* sat ;a Mo «ou va «u «»ga «izi.e« tr uia ar tarilor ru«eşti Atiuesa «os ca ui g­­orral ruaeâ » si represe t«nt­i Râme» N-tkaai« Romă m'au tu*âr­iz at eu r • d .«serva basauiUl lor romanesti si a soar a hi­ve «se «o aflau acolo si tu» ears fa­sm zfias ta țară, oa te ta tă pa liniile ru­rale arau lupte. I« trai vagoane a® a fi ut porcosat acest m «terîal. Tratatul din Odassn I» #■ rrivari« cai-are^ -o.;i!|»^or dia «Aioile b ilsc «cilor loi Rak wski fila 0 «as : — Mă tfiem In Wk ia fi.» Sud to ties­­pal «.ftud Roci«, de .la*ran rczoot Romă niei. Comuaiestiiia e» au întrerupta. Am luat hotărârea d i a nte veci pasira s­­pia'i«rea patiiităț lor ruso romă e. Ia a­­«act aus »m tr t t e­ do» R k w k Muraviov Iui vr ky Yr««t ky s B aso­­veaoa eu ea , *m *» t smu u t *t»t de pace. Gu» r.ui raauăi sl d ui gc erai Av*rtz«a, arma «m pr s~a *t t­ arata), w fa at «ost a-trapuAiri pe c ri bol^ovi ii­­ u admis, dupâ e«r( , I« I m, e'a « m i»at eonvenț au a,—In care ti mp românii se afl»u * est­e k Od ›en. Rtk ~w k Insă a fi fpărut, iflal t› ‚ boi» si "*%› m *»ă ztk mbul, la Ba d­ iuti R *›ft” ii da ţinut la Od asa ei iuşii d t› u^i la • mâ­n ia. 4tunica Bujor Di^t ac , N*» olan, şi exila­ţi tovarara i ai lui fhk iViki, au t'îbarzt pe român, pe vapoarele »împăratul Traien* şi „Dasia* spre i­ t, fiucc k Bebastot oL ' Aa preta t* b k autoritâțik răcești si am cerut un ordin ca si mi «c pr*d a mia «mea.», nn r­amâni, pe baza convea­­tiuari. L;c«': a a recunoaeut a cat ord.a semnat fia Br sov««ou $i a d mi ra Românii «A tk debarcați pe dopur, K* Ir * butan sa Imb t co apoi pa v ; o*u ,J j­m*, an vas italian, apr« a se kd.^ysa k Ak-iruissn Aa vea t ta*â B jar și Neci‘ka fiele le: *i kb rovo st p nici, t­ cgâad tocuri fio orm* «i I nbsrciad din »na y­ români p „Inp raiul Traka*. Am pl»£*t și ea cu r mâ in. Comitcfdl rfcf-ji toaar romta aia O Otcsa ua vti «A t liber»«« pe ikxnâ'îi* a r akii piuă ea guveroul român nu va fiecrata o am ctsfia ge- crai. pentru taţi erim aaLi paiiue* $i d zarta il. Aa refuzat, să m« ‘stau de vorbă ea tevurtsri im lui R*kt»w«ki şi am abţinut szistea a Sperieturi la a ears aa s«cs r.msm fim misnek b ari ţilsr l«i Ra avskî. La T* do* a am ab­ţinut e garda rare ne-a «umfixa «n toţ­i plai k S»b»stopok, iar fio aera. e»si vraafi ra „Cvuiraii oi* (baia «rsticfi) am pu­s­at pe vasai „Cmsa^ar«*' sp a Sa^osGslzIt’

Next