Mişcarea, aprilie 1918 (Anul 12, nr. 75-98)
1918-04-03 / nr. 76
• AHUL Xir W». IS itabui fi MafbmsHLflmcta fs r* *5« a A'«*•** 19Î1 I BANI k Husk §1 C#*«d sub direcțiunea unui comitet hotiftsJt io Qufcal N*tl«wti"Lia»«fai m IPWft lAhn xtj^magi'di!. »]-i ■■ 1- -. 0 : fit nfh.■lüOlntAikiiV'iim ;.........-■ UH NUMftR SP X Unirea Basarabiei s Teait sft are g*. a nedreptate a trecutului fi st însenineze caiet seata 'vii' tnr. Ia rasa de limai pe ®»re aeesstă. unire o aduce tn sufletele kdureraie ale tuturor românilor, o a .g.*rn teamf ne tngr^a, aceea ca sa nu se facă greşri* d® a se lega aet național raăirst de I» a? Martie, da acel cu tatăl dom nit caraetor . .. ' * .. va iscăli la București, f Declarat ile jpinistrnlui de afaceri streine am lM|-râ.stî.at această grijă. Suntem fericiţi că și 4 m este os părere ca In marele fapt al nai* rei Basarabiei poporul acesta nu trebue să vadă, nici in forntâ aid In lead, o somponsaţk, ci as maio restabilire a drepturitor facultăte ale Statului neamului român. Basarabia readuse la sinul ţârei Anume o populaţie de aproape trei milioane de locuitori, împingă botorul Rmâniei la cei vechi şi ««Aural al Moldovei. Mt* avem ut voie sft insistăm a* SKipra desvoltftrei pe care acest frumos terits iu naţional o poate taa atunci cflad .lt va i dat sa trăiască In libertate si In conformitate cu Însușirile fi aspirațmnile poporului său, când nu va mai i o gubernie iadapfirtatft a• »«ti SUI strein Alterat si centralizat Re.KUpirea Bassikbiei tuift, vu uflciaistrul afacerilor streine că nu vea ai la rattrire »«la pratmtregei sipoate fi legătatFăî»îre setat le la tin 40a Moldovei,astfel en m • k«7 Marts© și situați« ©r**t& Ani sase !rftjcirea fids 18.19 ;; em mi vupr ra prelioara ăriie: de p&ee pam mfi fă na strâmtă cuprinsă intre munţi şi Prut, ci o ţară mai lată de cât Muntenia, tn care Prut'jl s Nistrul navigabile la viitor, vor scurge spre mare bogăţiile holdelor sale. suire» cu Bas arab*a ani apar şi mai limpede condiţiile esenţiale de trai ale Stata ui romât. Poporul şi statul român nu au putut trăi tn **let Dunărei, în fâşia strimtă şi arată care forma statul român, de cât prin apărarea naturală ce o făceau munţii Carpaţi la nord şi la apus, şi Dunărea k sud. Carpaţii au fost şi zid de apărare şi cetate în care poporul român i*n retras la vremuri de greutate, iar Dunărea a fost şanţul U care se opreau năvălirile de- miază-ei* Dar statul romi» redeşteptat la viaţă prin unirea dela 59, «fi putea trăi fiiia'şi asigura prin libertatea Dunărei scurgerea la marea liberă. iată de ce, odată m consolidatoi lui ca stat naţional îa 1856, se d£ și Basarabia, iar k 1878 congresul dels B rî n încredințez* Romlniei gorile Dunăre» fi li asigură prin Dobrogea putința de a le »părt. Dunărea de jos deveni» astfel, prin ambele f&tmurî la aeels și țară, dinr*«n ■ *t de *pâ* rare, un CAnai iavisl - j aJLfabl» pe car* să putem d’-^mîla tn Mniste po.firile noastre Brtila, •»ki* s* pentru timp -I fit tar&â €#istaifa. Q rile Dunării et.« «BfcH puse to Situationen de a 1 a a viitor rolui.ee le r* veac* de * ^trepozite ale 'întregului bea a ai acestui mare si frumos fluviu. aceea cu drept a spue re recificările de S n tara des.khă la risk Ca romás Parlamentul rorrîn Si unirea cu Basarabia D ‘'Ii Km. P# niBbrra președintele Sraatntai i ? G' Morfen pres fimtele »Camom, au armfttoaraa tol gra mă d ini Jon lealtlz ora«* fistele f » taluj f&rai Rupwblieei Moldav n și: P&rlm ntui român afiliind d* s his tn «iu* când jr mte ntaații Basarabiei au venit k Iaşi şi comuni hotaraba Udrei votată de Sfatul Ţâră, colegi noştri nu au avut prilej daâ vă arate la chip solemn bucurii şi frâţeasca lor dragoste. Ca reprezentanţi ai statului şi Adunilrei Deputaţilor, un ragănt In numele lor şi al întregului popor român**« sa primiţi prinosul nistru de recunoftnţa pentru, patristicul set săvârşit tn piua memorabiifi do 27 . Martie. Afirmarea dreptului isteric şi de neam pe care Sfatul Ţârei îşi In toméiss* hotârârea de a rtaduce Basarabia la zânal patriei mame, dupfi ua Tt*e de siiniefi d spfirţire, »Infi mult din iufsricfcele pria •ai» tro^em si Inttrtft* la sufetele noastre credinți m statornicia fi chmirra ns^mului românesc— Trăeasca România. {B$) £JU FoRUMBaM Pr$TM4wmk Aimatolfțî m V. % MOStM, 4âmănt ffajcimuian'.Si iu /ici ®* ledlat o« sa ■ - Vr ’ rîstt nani, •m it stiați sijafe î«a*cA i*aw««i, închin«-’ tfi toata ti umiciui fină» «a ai iluiaas« clipe ale vi«t«i sal* Fnpt-j-t’îeî, *upâ «e a tarialsit scosla it »gricultara Asia Hareatrla, s'a du» k Bttlîn und* a lutt doctoratul !i ««ronoaste şi chimia. Mentors 2» prri, acum 30 de ani, a muncit aacontenit pe terenul eco&oaiei naţionale. Timp de 2® 4« eM a fost în senviciul statului, unde a muncit eui pricepere şi eu «nare rival ca profesor dechimie şi de agronomie şi ca funcţionar au periols« rejia monopolurilor Bj«în:ui. f« a«.:e«t interval « ÎO'.t tri* mia îa Boiuia și Hers«.govlni, unde a'a ocupat cu metoda ws-|i«i trudelor și In epacial a prunelor, metoda care a io&i in urmă aplicată și la noi. D#sece ani era subdirector al Casei Rurale, cade muncea ea aceeași prl epere și cu • *,r* ihnegațiKfe, pentru a putea fi cât ■ai mnit de folos ţărăninui pe tiare o iubia aşa de mult. Piia 1P12 Msxiniiian Pop* 3d a teat trimis de Casa .Rural â îa Ruar , unde a studiat chesiK-aea îwproprietăriîor, colonixDtlisf fi parcerilor, despre care, reîntors in ţară, a Mris o lucrare de mare ioos . Economist distins şi publicist as obosit, MaximUisa Popovici a scris mai multe lucrări ştiinţifice dîn domeniul chimiei şi a granosofei, între cari „Msaua de airicultori“ In colabo«ra cu d. C. .Cipăianu „Cure de chimie“, „Traut de cultura tutunului“ etc. Maxiusilisa Popovici «la uaul din «*î ®«i:de encamă cunoscători ai chestiunei ţârâneftl fşi In vremurile a este« mai aleii, tr ti foate unul din cei mai in ficnţi să lucrsae la rezolvarea ei. Moartea însă l’a răpus precurând fapte paguba economiei noastre naţ tesale şi spre marea durere a tuturor acelora cari l'au cunoscut. mmita mltimmlm stiri. mmswm ua • g?*m ai ps :t«ste O'i* és*e d-lM* dr ,Ati i blenm . #'» f i Űítív ®r aii'4^s Dur, priQ Şt ! traftt ii «feteva nagmi ai» riiof Literara din 1§07 4 »« M. !» fr&ds’â v kaercur« »»apr« iaitifttfâ. Neg^s^t es Umtâioidâ i m fuÎBraî *frmati unslar et*' I acele »legis; na paata !■ â aa mi ia articole ea ua sil «»• i§ feti, vei ntilu's totisî, ess ■k a lati ag adav& al amor. ebit, pap trier» da siti al «î ta jr uurfata, splica'a «ta!»îa» mîtaaaiai fi S'Sfi*f#t»i aadera«. 0 fa mat* acela ob*fin»»ti«*» f*tM vtlaias*g«li«a3 tir es.ra s« arh și fc rieții aoştri reforais«firerael*. «Ut la •• e&inui i* a*l practic, a* p*t asna k s» tos, Josii. nea reeditări? ma sifaetaial—ura Padtau u II..Ji-OU a sa stera 3 nia «nj-nini -.tdca-a a pertilal ta t »riaat t asupra p Ht»-ai ce trehue s4api.»‘ft la 1 ■ ceari- II Tribun», gt^rwii Partida af et* an«sk iestii* di» partida I. C fae^x-pe eitios : 1 ara. p« fatl ii pra• !tisti tut« «tu va uva drept uit ie mi pa iidwi firii («aisat la cttau C«ugra*s*tui «* ta ties;®3 ca »«* afirma scessk r««re* p»hsj .*iai tn para ae vari a no ieufia*itMtaa mi «nstâ f*rm*i»a si aesha cnaghură a cel ««a» Han das aia» «ti de f«a»apii a* a **« și al pHactp a a* r aț a el tdț lor, i*r« fie «ars sa se »cate a tabui • paea ficrabilă*. Atitudicas pur ifi.iloi er», «cwsa* na fii” a stă întră cât .^artifi *1* ca mai avea scala .u i a-»ifi rația.J ia eeapart-a -',« n*ies-alai Lv ra «îrdset Că i fie altfel, ee i a - *i iar aia st st» arg* acest paj edui tie» , a*tidal na ara fieaai tivai g«ais»t* a ci „Coasteaal* a» s’a t *tb*. si ai i seine«) i nkve* fireptal aă fixrZ: poblema p l-Jcei * xsat na de «ftt jsm.- ufiui dafin ti» M gautxAt ? ProSaaii că «Ua ont darâții i na f isat pe «ai Ați va fioaiai — art fial na a o gaainat să introfiucă a^a nndid.ara. fiaipra *a e fii ir ba si a o mc. fic.i , .Ai a.f ac e» peak fi fi acuți * saapra aliuiakiui ai doile*1 —ttsmat «al Ia sim*Le, s a» justifică : ,Ca fieno r« i «paskerfttu și azi și vrent ci9o-*ii*r a tatfiea^ae ori e« ,«3iU t isca eri e* imperialism si «ri ea eprii?a , a a«.»* a.-e’er de nistm fiusata* ai o epirai sa» ■■« î**r«,—li# aci uuuita rifru g mm fi# as at), ari eag*z (uota fie ruabsi mai m». fie *ăî tioiola reamb a luik* fi a stat ), fii acel itao*sr«afiSiii ger «ao, e g er *»i ta r»*c fit « ri arca nap*-©» ităiikr îa Aac.r# ui f «fis,. Macis, Argua ari aiurch*. Fo.s tula”. Ga firnasrați trebac #4 «« si fiara.. * t i. Desigur. Da a a» si sos a« ii passj. UU«\ «And ați -%*.mast, ai» • at« deiu Mi at ? S fi&ea «rat, de cu aţi eapriat. dini pria «'«a t* s a cț Xi uBor »fiaoei eoav-Bf r, uaei cos * ții naslwmuiate ? Aa dai Aorahil» sennificație a o hfior, și,~~ț»#4ts, to* akt fi» olo^bkți .lo ac . las um.fi iateroitok mano. isiwa a^anaaisnalai :© trebuia si l Mioa*riU. La simt o «as, ar • si a«*«#U slir, —nai feric Iu tara ra^iatas ă Iar— totrebere#: rftufi »tirufiiuaA »a» Mulai t«|A fi: PobSma polit cei i»tarat m va »vmfifrpt «'o ftzexa fia At par. Udai fi-Jnit V vrg'aixst J«j a ia« s»Bgrasalai I »• oțet iu msaik^t*. îa urma «erei iu»ir«fi‘ revelatoar* aţi fiecretat ştergerea aselui pasaj, şi—aa simplu motiv d* pravedt»,—fie* uafiu «ți sunt «?• «a vi veţi Ink*”sa iar la McoțtiDți t4*’ja ui ia cheat» ?—Cad ijpm«»ai#as#le m&ro *a*5#«».. Ori v’»ț ,A fiii uite ier o #»ealaki a* fian ae «. Ia Ltd p»b!i klui o sft trimit' m nai, mrăfi, d legați. .Pentru a v fie« *» ac sast iaanici • ste« »xd «firii i ,Tob î««î,—și a * jua g ia • lămufir» pmkncaccă, »care puiCâ m i* manii, .£# fia a »xpfi«sra s naplâ pria ziar, fl». fie tipărirea ăia Ba« a m«nfe-'.it».lm «a pzsagial diaraat «a t® *Natural, ca pzs lui «timinat ca tct. S * »kr 1 pwtut ujangc si ia a limarir* e?sri*t»s»«a*aa‘ ae-i fi «1 4—fi A «aa-j. N^snai să, atua i, chk stăm ce marea R k mă, ca a Spiritul acu* ec-1 praf«ssti ? As sara ac tornai astfel fi« sku* ts ewfTOgsra# ale v«.- tii paoriee I« ear zx lfit»rate «xtim kfiai'sratak ao-iitr® axpiri ate ? O i, eânfi e’vorba da veneratiaara. fia a ua aiitufi aîkr wn faai ifipml 4 Sima rit as« otm vă b kți t* piept si mm fis fapt, VA cats ««tegcHe impar fi* rea ' pectul cc I 4atsriti a ®st.d peper, a «fi • rai saați* v*c !B«*fitit «a «» atâtea *n, —aa drept**!’ fie ««nfiascra «p*-« ® tiată mai bwa* —B Vestri fa «»ti afesirs«^® fis—D Toastră la bkoßofi ai muralei laa «an „făaici ab»tra*j|k fi*» «re® atei# nenstre ( fi »«A aE- Pari«»ki Mafii# î* ioli'tiea •. mersa», ve m »fi tiaem psrtiial Muncii p* tcraual prablamafor iatiamesi (*.®V mas*»*): ,fi»aa*«ta Protopaprara. Mezc'Bka 9* M Card. . . . pratesteaz» a.tra tatarwr m'-IUrizmotar, impdmîiemtto fi apraar«ver sarccal»* Y*:a&a «sta .««mei paliti «t, inkrni*—si r*r#t#st«ssi ta sent # imp* rknHKcl*?, minkdamder fi «prrâSAiîcv aatiaawia*. Pria armura, vafikti Asi mem iutwwt —fi’ccă «am I -lă*fiafi pelitirfi ia temă. Așa --i to ni ta.bateri.!« fi-lai M. Aatcaie fie, p k »ink t» L.m ck« A talberat primevAratcccfi cancrrt, fi-**! na m» tafirausu prieten«! ©»« fr-*j si 1 tatev£răf*8« ta firamu i: fierip d • *e va !atrt«a» la arts fi amatică ta Eeektl. R 'fi Tj preşediar' D3a îsprivire ceaxar«i sau «Sitelul Consiliului de miniştri. Textul toastului d-lui laculeţ, preşedintele Sistului ţării, au corespuade cu toastul ţluat ie dejutiul de la P^lat D. luralsta ţiauî si «rate înrâurirea pe aare reforma sgravă şi electorali, votati de Constituant! tn ieuto trecut, a »rufo saapra decision®! Sfatului Tire» d« la 27 Martie. Preşedintele Coasitiului sau cei de la ceasuri fiind contra !»Uumh fireşte au fost fi coama teastui *s9$ . Pireeterul xfarului «Lnmka* devfaedfreeterni „Momeetului11. Numai Se ar fi directorul m*i „lumtaat* sl »Memutul* mal fmricS Ineheslale aajisasue. e O convorbire cu colonelul Boyle Cfitofifilmlni foqiă.— Îmtărv«ați îi# ît Rusim.-TratttMl dia Odfiffifi.— Conft ctAl ^uio-^.omâft.— Ua da.:og ga AÎttkD*. — AH« ffimim* «ceaţă. Oa nume «reală azi pe husele tuturor acelora cari i- au putut afla și aprecia jtctele și aimțitniaîele, fâra prenaoţat ca recuaoştinţft şi admiraţi«!© fie toată suflarea rsmtaeaaeă, dafi esc. rar â cunoscute fie taţi. Kate bârnele bravului achae! caaadiaa fiofle care a participat ca aa capitel aparte, extrem fie importaat, la cea mai tneemaatA lasă a rftzbeiului apetra. P ia bana-veința fi-lui locoteaeat Sto» faa V. Lascar, ataşat de efttră m«rtle earner general pe ltagă Coloaelul Boyle, am obțiaat cesaverbira ca acest «are ftle-rcoiăa, car* a afina fărei i«ea*e*ervicii, şi care,—cam ae va vedea dia ceavarbirea ce nrmeaaă,—a făcut totul no pentru a obţine aa titlu fie glorie ci fiintr'ua aeatimeat de la altA datorie morală, ca represeataat al anei ţări aliate ea aci la rdshoiul europeas. Aa fost primit de cătră celoaelul Beyle, ea care am stat mai biaa de * *tă şi care, prin asistenţa şi interpretarea d-lor leat. Stelaa Y. Laacar, mi- a relatat, coaeis, precis şi sobru, activitatea ce a fieefftşarat o pentru ţară. Colonelul Boyle pare surprins fie laterenul cu care il chestionez. Vorbeşte cumpătat, măturat, sebru. S’ar părea că ezită de a răepuade — dar răepuade şi fiia această esitare simţi negreşit că Colonelul caută a preciza la mod materistic faptele pe cari le comunică, la fraze cât mei reduse. Nici o înfrumuseţare, aici au decor Totul rece, limpede dar precis. Vorbeşte omul care constată logic, imparţial. Vorbeşte diplomatul şi la acelaş timp psichologul. Să ascultăm naraţiunea, aşa cum a decurs dia chestios în, ca aăl cunoaştem mai deaproape. Misiunea BolOAălulttî Joylt — la vara trecută, pria Mai 1917 ne comunică Golondal Boyle, sn. venit la Rusia fiiad latsArdaal ca transporturile militare la zona fie operaţiuni, trimis al guvernului canadian la aceet acoperia guvernul englez. Aveam a* «aşi misiune pentru militari,.du-fi cum o avea miaioaea canadiană 9Si «tns* pentru civili. Am luat parte pe frontal francez şi canadian din Angli® tb alte organizaţiuni consacrate războiului mondial. Aaui trecut fiiad vorba de evacuarea României şi de alimentarea ei cu cereale şi alte articole din Rusia, am fost trimis în România pentru organizarea căiilor ferate, pentru dublarea liniilor ferate existente (Zorieni, Ungheai) şi pentru îmbunătăţirea transporturilor pe apă, pe Dunărea şi Marea Neagră. Am fast parte la reorg»aizarea secator transporturi, pe lacul lalpu pe Marea Neagră. Jmi®fv«ntk fi« lâagft ^asU Lx »1 privktn A»osalf* cîvrViati» pe Rtafâ g^varsal ras, (RelatUul fiojl« «a(cază: Am Ieși fii «tto fi i Dteaa« fi. mi* u ral R salaiei lz P«lrog’vfi și d 1 general Coardă ea eă inter »ia şi ea pe lafflxl guvernai ra* spre * abila» fia U el tr m krea la ţara a aa*t r *a tităţi fii aţele un H altar artist» «e lipseaa Rîiaia ei. Iu Dsrambri», anal trasat, m’»m nea* sat ;a Mo «ou va «u «»ga «izi.e« tr uia ar tarilor ru«eşti Atiuesa «os ca ui gorral ruaeâ » si represe t«nti Râme» N-tkaai« Romă m'au tu*âriz at eu r • d .«serva basauiUl lor romanesti si a soar a hive «se «o aflau acolo si tu» ears fasm zfias ta țară, oa te ta tă pa liniile rurale arau lupte. I« trai vagoane a® a fi ut porcosat acest m «terîal. Tratatul din Odassn I» #■ rrivari« cai-are^ -o.;i!|»^or dia «Aioile b ilsc «cilor loi Rak wski fila 0 «as : — Mă tfiem In Wk ia fi.» Sud to tiespal «.ftud Roci«, de .la*ran rczoot Romă niei. Comuaiestiiia e» au întrerupta. Am luat hotărârea d i a nte veci pasira spia'i«rea patiiităț lor ruso romă e. Ia a«act aus »m tr t t e do» R k w k Muraviov Iui vr ky Yr««t ky s B asoveaoa eu ea , *m *» t smu u t *t»t de pace. Gu» r.ui raauăi sl d ui gc erai Av*rtz«a, arma «m pr s~a *t t arata), w fa at «ost a-trapuAiri pe c ri bol^ovi ii u admis, dupâ e«r( , I« I m, e'a « m i»at eonvenț au a,—In care ti mp românii se afl»u * este k Od ›en. Rtk ~w k Insă a fi fpărut, iflal t› ‚ boi» si "*%› m *»ă ztk mbul, la Ba d iuti R *›ft” ii da ţinut la Od asa ei iuşii d t› u^i la • mân ia. 4tunica Bujor Di^t ac , N*» olan, şi exilaţi tovarara i ai lui fhk iViki, au t'îbarzt pe român, pe vapoarele »împăratul Traien* şi „Dasia* spre i t, fiucc k Bebastot oL ' Aa preta t* b k autoritâțik răcești si am cerut un ordin ca si mi «c pr*d a mia «mea.», nn ramâni, pe baza conveatiuari. L;c«': a a recunoaeut a cat ord.a semnat fia Br sov««ou $i a d mi ra Românii «A tk debarcați pe dopur, K* Ir * butan sa Imb t co apoi pa v ; o*u ,J jm*, an vas italian, apr« a se kd.^ysa k Ak-iruissn Aa vea t ta*â B jar și Neci‘ka fiele le: *i kb rovo st p nici, t cgâad tocuri fio orm* «i I nbsrciad din »na y români p „Inp raiul Traka*. Am pl»£*t și ea cu r mâ in. Comitcfdl rfcf-ji toaar romta aia O Otcsa ua vti «A t liber»«« pe ikxnâ'îi* a r akii piuă ea guveroul român nu va fiecrata o am ctsfia ge- crai. pentru taţi erim aaLi paiiue* $i d zarta il. Aa refuzat, să m« ‘stau de vorbă ea tevurtsri im lui R*kt»w«ki şi am abţinut szistea a Sperieturi la a ears aa s«cs r.msm fim misnek b ari ţilsr l«i Ra avskî. La T* do* a am abţinut e garda rare ne-a «umfixa «n toţi plai k S»b»stopok, iar fio aera. e»si vraafi ra „Cvuiraii oi* (baia «rsticfi) am pusat pe vasai „Cmsa^ar«*' sp a Sa^osGslzIt’