Mişcarea, iunie 1918 (Anul 12, nr. 125-149)

1918-06-11 / nr. 134

ANUL X No. 134 •iiíaSá*.. lp: UN NUAW. 10 MMi Redacţia şî Admistraţia IAŞI—Piaţa Unird No. 6 bt tocatul clubului N«ti«*aM.­fcw*l |S|. Jli l^p M I ZIAR NOŢIONAL-LIBERAL COTIDIAN »5® LUNI 11 IUNIE1 1018 UN NUMRR 10 MS In Rusia 01 Copeici Sub dt^ecliunea unui comitet % justituii de. Clubul Naţîonal-Liberal Spicuiri « din Presă Dr. GAROFLID. „Steagul" de erî scrie următoarele despre noul mi­nistru de agricultură : „Prin chemarea în guvern a­latti Garoflid, d-l Marghiloman pildueşte îndenmător pentru toate meritele cins­tite; prin aceasta partidul conserva­tor arată că ştie preţul şi chema la jocul lui pe ori­cine, care chiar In afară de politică s’arată prin muncă şi pricepere folositor ţării". O fi şi aşa, dar d-l Garofiid e mai conservator de cât toţi conservatorii, deci e „din afară de“ etc. etc. SITUAŢIE GREA. Sub acest titlu dl. N. N. Botez scrie în „Lumina“­ următoarele: „Mai mult încă, Pute­rile Centrale ocupă ţara şi veghiază ca Hniştea să nu fie vătămată prin bănuit tărie noastre interne. Crea vrebie pentru o aşezare­­urnă". QSTATECII. „Lumina anunţă : ţiOstatecii români cari au fost in­ternaţi in diferite localităţi din ţară iar parte din ei deportaţi la Trojan in Bulgaria, au fost primiţi prin de­legaţie ori de către dl. secretar ge­neral a! ministerului de intere. Noi ştira că aceşti ostateci de mult trebuiau să fie schimbaţi. PRESA „REGENERA­TA". Cîteva modele din „Steagul“ : Partidul cri­mei—Camera brătienistă - In taine­­tele sale murdare—La Ocnă este verdictul., etc. etc. PINEA LA BUCUREȘTI. Dam­izi „frazeta Bucureștilor" dădea asigu­rarea : „Vom avea pine". Acum „Steagul" în aceiași chestie scrie: „Chestiunea pinei a fost rezolvită pe jumătate. Plîngeri întemeiate au venit in a­­ceastă privinţă din toate părţile ora­lului. Cerem tuturora linişte şi răb­­dire. Toate cantităţile disponibile vor fi date nevoei publicului. Aceas­­ta e osirdia autorităţilor germane şi lantîne". Şi în acelaşi număr un cititor al „Steagului“ sub titlul o­ propunere scrie următoarele.­ „Zilnic vezi inain­tea brutăriilor şiruri întregi de femei şi copii cari aşteaptă să le vie rin­gul ca să obţie pine­, bine înţeles cu bani şi cu cartelă. Şi foarte adesea o mare parte râ­­mtr firi pîne căci s' a oprăvit ­sor ASPECTE D-1 Comăreanu a protestat la Senat că Banca Națională nu schiabă bancnotele din teritorul ocupat. Este vorba de bancnotele Sáncei Presa „regenerată,, nu-i puteam spune cuvântul adevărat pentru că ni-l taie cenzura—a început o cam­panie pe tema articolelor D-lui ge­neral Frezan. Cu o rea credință vădită „Steagul" cu pretenție de a comenta, falsifică par fi simplu cuprinsul acestor ar­ticole. 4 E un procedeu împotriva căruia socetim inutil să mai protestăm. Situaţia îs® ii® Si­lin Situaţia politică şi militară, după aproape patru­ ani de război, se pre­zintă sub aspectul care schimbă de­sigur multe din calculele ca şi din­ prognosticurile ce se puteau face asupra desfăşurărei viitoare a eve­nimentelor. Sforţările militare sunt concentrate astăzi p­e două fronturi, frontul apu­sean rămânând factorul determinant în gigantica ciocnire de forţe. La acest front germanii au făcut din nou cele mai formidabile sforţări, reuşind să câştige oare­care teren, dar fără a putea atinge obiectivul ur­mărit cu atâta îndârjire şi de atâta vreme. „Deciziva" atât de mult do­rită, e încă departe; ultimile eveni­mente de pe frontul apusean ne-au dovedit-o. Pe acest front, de abea deja toamnă înainte, dacă vom pu­tea înregistra evenimente care să de­note o schimbare în echilibrul for­ţelor în joc. Pe frontul italian sa produs o nouă ofensivă austriacă. De astă dată însă, suntem­­departe de succesele ofensivei trecute. Frontul italian re­prezintă o structură de o vigoare pe care forțele ce atacă n’au putut-o face să cedeze. Paralel cu evenimentele de pe fron­turi, care în esență nu pot fi consi­derate de­cât tot ca simple episoade, în orientarea politică s'au produs ma­­nifestaţiuni mult mai interesante. In Bu­lgaria a căzut guvernul Ita­­doslavof. Ce înseamnă această schimbare de guvern în Bulgaria, în împrejurările actule, e lesne de văzut. Fostul pre­şedinte de consiliu a legat­­Bulgaria în angrenajul unei combinaţii politice pe care opinia publică bulgară nu o mai poate suporta. Problema alimen­tară pe de o parte, amestecul prea adânc simţit al aliatului în mecanis­mul vieţei interne a Bulgariei pe de altă parte, a determinat curentul care fatal trebuia să conducă la căderea guvernului Radoslavof. Ceea ce este însă şi mai simptomatic, e faptul că succesorul lui Radoslavov e Malinof care fusese dat judecăţii de Radosla­vof pentru încheierea unui contract pentru furniruri de cereale cu împă­trita Înţelegere. Din noul minister fac parte şi Da­­neff şi Radeff, a căror atitudine po­­litică faţă de problema dobrogeană e îndestul de cunoscută. Ziarele germane şi austriace, deşi îşi exprimă credinţa că­­politica ex­ternă a Bulgariei nu va fi influenţată de aceste schimbări, dar tot trădează oare­care îngrijorare în privinţa si­tuaţiei din Bulgaria. In Austria situaţia internă se pre­zintă de asemeni in condiţiuni deo­sebite. Cehii şi slovacii sunt împo­triva actualului regim. Iugoslavii cer idependenţa complectă. Polonezii— singurul element pe care se sprijină guvernul—au declarat la Cracau că nu mai urmează guvernul. Din aceste cauze parlamentul austriac nu poate fi convocat. Turcia, în împrejurările de astăzi, întrevede posibilitatea de a-şi recă­păta teritoriile pierdute în 1913. Aceasta ar fi, în liniamente gene­rale, situaţia militară şi politică aşa cum se degajează din u li iunie eve­­aimeak, ce s'au’ produs. O invetiţiune ştiinţifică in Iaşi ii mi ■ • Invetiţiunea d-lui Ad. Sviecinski.— Aparatul instalator.—Vapori me­dicamentoşi dozaţi. — Inhalaţii pentru plămâni, nas gât şi u­­rechi.—Are amănunte. In toiul războiului, şi în noianul evenimentelor cari se succedau febril, un om pasionat de ştiinţă spre a o pune cu zel şi devotament în ser­viciul celor suferinzi, a găsit răgazul necesar să dea fiinţă unei ingenioase şi extrem de utile invenţiuni,pre care o descriem în rândurile ce urmează. Este vorba de aparatele de inha­lare inventate şi lucrate de însuşi d-na Ad. Sviecinski, cunoscutul far­macist ieşan, cunoscut în lumea me­dicală şi farmaceutică, prin alte in­­­venţiuni ingenioase despre care presa noastră s’a ocupat la timp­. Am avut prilejul de a vizita mo­destul laborator al d-lui Sviecinski ca să putem descrie noua d-sale in­venţie. Este o adevărată inovaţie în ştiinţa terapeutică, după constatările făcute nu de autorul acestei profane desenezi, ci după apreciarea făcută de reprezentanţii autorizaţi ai ştiinţei medicale. Aparatul-Inhalator, elegant şi so­lid construit de către inventator, le Swiecinski, are facultatea de a intro­duce, fără nici o dificultate, medica­mentele prescrise de medici, direct în plămâni, nas, gât sau urechi. Am asistat la o şedinţă de inha­­laţie astfel că putem descrie forma şi modul de funcţiune a noului apa­rat inventat de d-na Sviecinski: ■ Aparatul de instalaţie se numeşte Roli-Dozo-Inhalator. Este un aparat de clinică cu o producţie de vapori din 5 diferite caziere în care se pot plasa diferite medicamente, simple sau compuse, după diferite prescripţiuni medicale. Vaporii produşi au 3—4 tempera­turi, după comandă. Producţiunea va­porilor resultă în­ 4 forţe. Pacienţii pot primi inhalaţiunele de aproape sau de la distanţă, căci aparatul expulsează vaporii sub formă de rondele, astfel că pacienţii le pot vedea şi număra. Partea esenţială a acestui aparat e că fie­care pacient poate şti în mod precis dozarea va­porilor medicamentoşi pe care îi in­halează. Ingeniositatea aparatului-inhalator inventat de d-na farmacist Ad. Svie­cinski este apreciată în mod elogios de savantul nostru bacteriolog d-nu prof. dr. I. Cantacuzino precum şi de către medicii savanţi ai diferitelor misiuni, franceze şi engleze cari au fost prin Iaşi, în timpul răsboiului. Deasemenea d-nii profesor dr. Cos­­tiniu specialist in ce priveşte ori­ganele respiratoare, şi d-nii profesor, doctori Bacaloglu, Riegler şi Meţianu­­cunoscând valoarea aparatului au tri­mis d-lui Sviecinski diverşi pacienţi pentru a-şi urma tratamentul, astfel că inventatorul ingenios şi-a tran­sformat locuinţa într-o adevărată cli­nică. Scriind aceste rânduri, intenţionăm a atrage atenţiunea bine-voitoare a medicilor asupra invenţiunei d-lui Svie­censki, ca s’o utilizeze pentru cei su­ferinzi. Vizându-i clinica instalată în Iaşi, (Str. Lăpugneanu 3, intrarea prin str. Vasile Conta 25, la etaj) vor fi surprinşi, ca şi noi, de ingenioasa invenţiune pe care o vor utiliza pen­tru alinarea celor suferinzi. Cu acest prilej vor putea cunoaşte şi alte a­­parate­ inhalatoare,—cum e aparatul inhalator de voiagîa—pe care le-a inventat şi construit d-na Swiecinski şi asupra cărora atragem încă odată c­urioasa atenţiune. un Respons / ___________ Adevăml asupra celor petrecute în Consiliul de război care a avut Ioc, după evenimentele de la Turtucaia, la 2 Septembrie 1916 iv. Dăt să dificut ptăsul d-lui general Averescu și să descriu evenimentele petrecute cu [prile­­jul desfășurării lui, pentru ca acei ce vor voi, să tragă din ar­gumente şi fapte conclusia drea­ptă şi adevărată, iar nu din vor­be şi insulte. Ofensiva la sud este concepţia, d-lui general Averescu. Atât despre această concepţie cât şi despre memoriul ce ar fi întocmit i. general Averescu pentru a o susţinea, a­u aflat, pentru fprîma oară, din ziarul „îndreptarea* care a apărut la 25 Maia 1918. Nu am văzut acest atenit*riu şi nie]­au am auzit ce conţine. Iar In Consiliu! de la 2 Sep­­tembre d. genera) Averescu «a a arătat—cel puţin cât ata fost kt* —necesitatea de „a sm reor­­ganisa armata şi a porni­t a ma­ximum posibil de fcr,e o acţi­une ofensivă hotărâtoarea spre Sud“ (11). La cele ce am arătat mai sus c& a’a petrecut In Consiliu nu am altceva de adăugat decât că înainte de a ne despărţi, când Consiliul, propriu-zis, se termi­nase, d-sa a­­spus: „Şau ce-ar trebui, ar fi bine să trecem Du­nărea In spatele inimfoului". La care am obiectat că „«» se poate fiindeft hu ave» mijloace sufieiente" (I ItJ'ar d-sa mi a răs­puns: „aceaata este părerea ta, dar nu și a mea“. Atât. După M&si ultim schimb de idei sm pic­at la postul de ce­de GENERALUL PREZAN manda și nu am aflat de hotă­rârea luată de a se trece şi Dunărea decât la 19 Septembre, când M. C. G. a anunţat oficial că „trupele noapte, care au tre­cut Dunărea la Flămânda înnain­­tează cu succes“. Totuşi, trec peste a­­ste con­­sideraţiuni şi admit că d. gene­ral Averescu ar fi arătat în Con­siliu necesitatea de a se renunţa la ofensiva în Transilvania şi ar fi cerut „să se reorganiseze ră­­pede armata ,,pentru a porni cu maximum­ posibil de forţe o acţiune ofensivă hotărâtoare la ţ.Sud“. Eram­ în a 17-a zi de la in­trarea în campanie­­şi se cerea reorganisarea armatei­­şi schim­barea proiectului de operaţie. Mai întăiu nu văd de ce, la acea dată, armata avea nevoie de a fi reorganisată Cel mult era necesar să se restabilească ordinea­ normală da bătaie în unele mari unităţi iar pentru a executa „ofensiva la Sud“ trebuia să lăsăm mini­mum de forţe pe frontul de Nord şi să concentrăm pe frontul de Sud maximum posibil. îi) Vezi ziarul „Îndreptarea“ din 25 Mai 1918, articolul de fond, co­loana 2-a. 12) In Consiliu se hotărâse con­tinuarea ofensivei în Transilvania şi stăpânirea Dobrogii, astfel că în a­­ceste condiţiuni, era natural că nu aveam m­jloace suficiente pentru a întreprinde în acelaşi timp şi „o ac­ţiune ofensivă hotărâtoare la Sud“. (Va urma) Din „Neamul Românesc" IM FORMA­ŢIU­NI Dl. G. Strat care a venit din teritoriul ocupat şi a cărui aitualie­r este cunoscută, a cumpărat mo­şia Heleşteni din judeţul Ro-. man, în întindere de HCD Sol­i, cu preţ de de 4 mi­lioane jumătate. Citim în „Neamul Romînesc ‘: Ce nu e o vinovăţie.— Căpitanul de rezervă mobi­lizat Fortunescu, pe care boala l-a oprit în teritoriul ocupat, a binevoit să fie profeet de Dîmboviţa, de­şi era gălăţean curat. Aceasta a afirmat o fără contrazicere un alt deputat al Galaţilor. Asupra primirei parlamentarilor con­fratele „L’Independance Roumaine“ dă în numărul de aseară următoare­le amănunte : „La recepţiunea dela gară asistau: d-l C. Arion, d. prefect Stroja, d «L Brandestein, dl. prezident al Com­i­­siunei tetefHitîre etc". Pe lângă ministerul de răz­boi s’a înfinţat un servieta sub denumirea de Serviciul Contro­lului special al socotelilor răz­boiului şi al Contenciosului în legătură cu răsboiul. Cu conducerea acestui servi­ciu a fost, însărcinat de Intenda­nt general în rezervă Stanciovi­­ci Ştefan consilier la lualri certe de conturi. Mai mulţi deputaţi au in­­tenţiunea să protesteze în­ cameră împotriva procedeu­lui insolit, ca în ajunul des­­chiderei parlamentului, gu­vernul să elaboreze două de­crete cu caracter de lege, de importanţa decretelor privi­toare la muncile silnice şi la instituirea consiliului econo­­nomic. D-nu Fortunescu s’a apărat la ca­meră împotriva acuzaţiunei de dezer­tare. In apărarea sa d-nu Fortunescu spunea­: „Există vre-o condamnaţiune, există cel puţin vre-o plângere con­tra mea din partea autorităţilor mi­litare ?“ D-nu Fortunescu pentru a-şi dovedi alegaţiunea de boală invoacă certifi­catul unui medic, care s’a nimerit să fie tocmai d-na dr. Bardescu. Ori de la cine ar emana certifica­tele, pentru scutirea de serviciul mi­­litar și, prevăd alte­ forme legale de­cât acele invocate de d-nu Fortu­nescu, iar ca argument suprem de con­vingere d-nu Fortunescu „conchide că şi-a făcut datoria către ţară". MINCIUNI.--„Steagul" reproduce după „Arena" vechea minciună ca d. I. I. Brăthanu pleacă—de astă dată cu trenul pe Elveţia !

Next