Mişcarea, noiembrie 1918 (Anul 12, nr. 246-268)

1918-11-25 / nr. 264

ÄNÜL X m. 2Ö4 ÄNUNCIOHl Se primesc Is: AGENTIA DE PUBl ’Cn'ATE I- 5RAni?^EArf7 r'fc ADMINISTRA ziarul*1 BWUUal No. 0 a mm mm §wn f m 0 VE2E&* «^;aä*f ^tafcAs» ZIAR NAȚIONAL-LIBERRb COTIDIAN •• • •••» UN NUMĂR HU aw*»'-«-* Sub direcțiunea unui effort restituit de Clubul NatfaaaHi^.ito ? Aspectul pe care îl prezintă viaţa noastră publică pentru cercetătorul obiectiv de siliaţiuni şi de oameni este fără îndoială dintre cele sud bizare. Războiul cu toate consecinţele lui, a determinat un puternic şi irezistibil curent spre stânga. Necesitatea unei largi şi reale democratizări a viitoarei noastre organizaţuni de stat, nu mai este tăgăduită de nimeni. Prin însăşi înfăptuirea unei asemenea opere, viaţa României de mâine nu va mai putea fi viaţa României de om. Statul român, cuprînzînd totalitatea forţelor neamului nostru, fatal va lua o nouă înfăţişare în organizarea lui şi o nouă direcţiune, mai largă şi mai sănătoasă, în desvoltarea lui istorică. In faţa problemelor mari pe care le ridcă această situaţiune nouă, forţele politice sunt într'o frământare febrilă, unele năzuind să se închega, altele luptându-se să nu moară. Asistăm la un proces de transformare care e de abia in faza dibuirilor nebuloase. S'ar putea insă, după manifestan*urile de până acum, că nici războiul cu toate învăţămintele şi durerile Im, nu a redat tuturora acel simţima i al realitaţei fără de care cela mai bune intenţiunii şi cea mai cinstită dorinţă de bine se sfarmă în svîrcoliri inutile şi poate chiar dăunătoare intereselor obşteşti. Viaţa jLinui neam nu se poate organiza a'\ îndrepta pe drumul des* voltura ei fireşti, prin critici negative şi prin formule magice. Este o operă constructivă ce nu se poate realiza d cât prin munci organizata şi această muncă nu pot da decât forţele organizate. Şi asemenea forţe nu se pot crea la comandă şi sub presiunea unei ambiţiuni, oricât de nobile ar fi ele; aceste forţe sunt realităţi ce nu se pot improviza, sunt necesităţi ce se impun pe deasupra oricăror duşmănii şi împotriva oricăror încercări de distrugere sau de slăbire. Acţiunea războiului nostru nu a putut fi începută şi susţinută decît de o forţă organizată care în ceasul deciziv a avut şi energia hoiarnei şi răspunderea acestei hotărîri. Când oscilaţiile luptei păreau că întrmna în altă parte cumpăna victorie , întreaga răspundere era aruncată asilu partidului care făcuse războiul şi a cărui soartă ar fi fost hotărâta de urmările unei eventuale înfrângăi. Astăzi victoria întreagă e de partea noastră. Nimeni nu mai «hotărăşte» astăzi soarta partidului naţionalliberal, dar unii sunt nemulţumiţi de oamenii tv , reftuesc acest partid. Partidul Iiv, ?! liberal a aruncat ţara într’un roz la glorios care a dus la înfăptuirea idealului unităţei naţionale; partidul nţional-liberal formulează astăzi un program de revendicări democratice, fără a cărui imedită şi integrală realizare toată opera războiului se poate prăbuşi. Toata lumea e de acord, dar, fracţiuni vechi şi fracţiuni noi, îşi exprimă o singură rezervă şi o unică nemulţumire- „oamenii" cari alcotuos, partidul acesta nu le inspiră încredere. Este o concepţie a cărei explicaţie u se poate găsi decit la excesul de. B&mi ce se par« It fie! în disc»celor mai v tale probleme. Partidul nu este o abstracţiune: « e o forţă reală; ca forţă reală el e compus din oameni. Sunt „partide“ care »fi închipue că-şi pot da un asemenea nume, chiar dud forţa lor se reduce pe acea a unui om sau la forţei* a trei oameni. Partidul naţional liberal cu osmanii pe care i-a avut a dus acţiunea pe care a dus o şi a realizat opera pe care a re« 1 »zat-o. Aceşti oameni sunt pentru viitor garanţie mai sigură de cât toate programele şi de cât toate forţele care se frământa dezorientate în căutarea unui drum pe om »u găsesc, că opera de «oncolidant şi de democratzare a stătuiei se va înfăptui. Nicăeri şi niciodată fetind« popoarelor n'au putut fi conduse da cât de forţele politice organizate şi adaptate necesit^tor vremei Când s’a incr.nd altfel, s’a Întâmplat ceea ce vukmed sc parsec adiat In Rusi». Forţe organizate in pungu! României noui fALPfTHfflt FLONDOR «■a!—» —»fi Un nure Remin* O figură /*• ten ica. Ein straji neclintită a cauzei moţionale, astă ai ’ferme al muni, in Jurai ful s’an s r&ns toate nădejdile şi credinţele şi. prin el da ajuns la biruinfi. Prin firea sa dreaptă şi hr Urali, prin voinţa şi aspiraţii e si le nmtrămatie, era o# ui nerfit ttâ t»impeg» Intr'un mas mare o idie uriaşă, Kvest Fiondor, prezidentul Sfatului Naţional al Bucovinei trece în rindul vrednicilor făuritori ai noilor hotare şi numele nu rămâne neşters in hriiQ'ivele românismului. Cu te te cd p imîse o culturi austriacă şi că avut puternice legături cu Viena kabakarg lor. Pneu Fiondor nu a putut fi ademenit de nici o mărire sau distincţie. In sufletul său a rămas veşnic român, reprezentant al năzuinţelor de totdeauna al peparmiei de pîăcşi şi paznicul idealului naponal. Nici o ispită nu l’a abătut din calea spinoasă a luptei pentru izbândă. Astăzi, când ţelul a fost atins, când marea operă a uniei a luat fiinţă, când apostolul a văzut înfiripat gândul pe care la propovăduit In toate unghiurile şi toate ceasurie, lancu Fiondor ştie tins că marea sa misiune nu e sfârşită şi că-l aşteaptă o nori şi îndoită muncă p nirs. âmândrşirm operei consfinţite. Va trebui dmmî&m solid legăturia indie di bite ale celor două ţări, şi prin stiiduinţi osmane şi sforţări obşteşti, să ne îndreptăm ţara şi poporul cifră marile lor destine de civilizaţie şi propăşire. Dacă Jeni Holder nu aşteaptă nici o răsplată pentru mergi* desfăşurată pămă tn sima triumfului, suntem siguri tusi c& va pnmi cu bucurie partea mie muncă la România Mare. c m Cititi In pagina ila ultimite stiri telegrafice. R Wien 25 NOEMBRy luiOfin Pavilionul Bucovinei şi Basarabiei.—La Palatul Regal. Discursurile M. S. Regelui. — La Ministerul de Externe.—Semnarea Actului Unirei Bucovinei. Convorbi cu dimitrie Buczvsrfji ill s a Delăgafana* b«cftvir?##;la car» a dus dels Csriuţi la laşi ţi «ie acea la Bucureşti actul istoric a realipirat Bucovinei la patriamumă, şi care a Întirapinat pa iubiţii noştri Suvsraiii la triumfala i.itrata in Bucureşti, 3*a înapoiat ori la Iaşi, chifii * ** reîntoarce la Carnăuţi. Cu unul din delegaţii bucovineni, d. banurie Bucevski, am avut aseară o lungă convorbire în care d-sa ne-a comunicat, cu caldă «moţi«ie, frumoasele impresiuni pe care le-a avut fa sele petrecuta la Bucureşti. — «Deiegaţiunea noastră, ne-a spus luptătorul naţionalist din Bucovina—a aşteptat Intrarea Suveranilor trtr’un pavilion spada «distruit în stânga ststwei tul Mihai Vita. * mi unde am salutat pă MM. LI. Regele s Regina, acaman cu atâta entuziasm de popor. Duminici seara am fost la Palatul Regal, ti*Hr«w!.ă nu toji invita ii. Aicea ara ascultat sa totii isimoast cuvântare rostită ic limba ro«â»â ie M. S. Regele Care cu drept cuvânt a sptecă este şi rămâne un bun româniţi Care a închinat cuvinte frumoase pentru vitejia arientei noastre. Apoi in limba franceză M. S. Regele a salutat pa marii noştri aliaţi ai căror represantariţi sa aflat de faţă, în timp ce muzica diata suceaţiv imnul naţional francez, apoi sirgiez, american şi italian. Momentele cu fost şi mai sublime ci d /l-l S. hcgde a făcut cuflr*cx4 asisttnţei ci ere nespusa fc icire de a anunţa pe lângă alipirea noastră”şi a Basarabei şi »felul măreţ al unirei Ardealului kat&rit ta Alba-Juna‘\ fatOri peenifflMia »paţiunul restrâns de cat« dispriRim nn v»ss decrie emoţiunea cu cand. Esaevschi ne făcea acesta relaţiuni teroii»^ el vom comunica numai faptele. Deiegaţiunea bucovineană a fost invitată a doua zi Luni, la un ceai oferit în palatul ministerului de externe. Aicea de general Connoil primul ministru. A rugat de locjiţiunea bucovineană să semneze votul Unirei Bucovinei care era semnat numai de către d-l dr. Iancu Fiondor preşedintele consiliului naţional. Acest act a fost semnat apoi de d-nii prof. I. Nestor, Mitropolitul Repta, Baronul Eudosie Hurmuzaki, primarul oraşului Cernăuţi, d* G. Şindru, d-l dr. N. Bodnărescu, d-l dr. prof. Radu Şuier, dr. Octavian Georgian, Dimitrie Bucevski, dr. V. Marcu, George Voitcu vice-primarul Cernăuţului, consilierul Tar-ngul, ar. Barbu Grigoroviţa, r. Kwiatkowski delegatul Folonilor de Bucovine Dionisie de Bejancoos Ier consistorial, d-l Caodrei primarul Câmpulungulm şi a-l Albei- Sanda primarul Dorei. Aceasta este întreaga delegaţiune bucovinicnă, oficială, care a semnat actul Unirei Bucovinei. La ministerul de externe dl. general Coanda primul-ministrat a discutat cu delegaţii bucovineni chestiunea viitoarei organizaţion aurainistrative din Bucovina. Delegaţii bucovineni au sosit ieri în Iaşi împreună cu degaţiunea basarabeană şi cu d-nii miniştri Vârtoianui şi P Enescu La ora 2 p. m. a avut loc la Tufl un dejun în onoarea basarabenilor iar seara, la ora 7, un dineu în onoarea bucovinenilor. In cursul zilei ambele delegaţiuni au avut mai multe întrevederi cu diferite persoane. Bucovinenii, la ora 10 noaptea, au plecat la Cernăuţi. ^ Rep decretul de taţi se socotesc pe «I!« .TVr» Când termenul va extira mnir'o t\ da Duuiini ă sau de sărb-Hoare sa va prelungi p«atru cea dintâi zi lucrătoare. Art. 109.—Toate cererii șl actele în materie electorali sunt sc bite de tigaia da timbru și înrtgs rare. Art. 110. — Legile sl regulam**««», contrare dsiSfstuldl de taţi '«at şi ilsaâa airo» gste. Art. îl.—Miniştrii Noştri, secretarii!b ^*«4 la departamentele de in urue şi iustiţi*, sunt Însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a dia* pozîţ uniior acestui decet. Dat ia L^şi, la U Nismvrie 1918-FERDINAND Ministru de ' »terne, general de corp de ara.an Vaitoianu. No. £.m Ministru justiţiei D, Bundugazi (Vaturna) Ari. M.—Ori »'ne, prin ultraj sau vieti»*tt Kfltwa bîurou ui electoral sau asupra uiui membru va fi întârziat sau împiedecat »(•wat auile electrale, se va pedepsi cu in«kisozre de la o luni la o tani șl cu eaieadi «le ia tQO până la ICOO lei. Dacă scrutinul a fost violat, pe:'98pm va a 4 i Is 6 luni până la un an şi amendă de la 10 §8 l«i până la 5000 lei. Art. 87.—Răpirea sau luarea arse», cară confine voturi nedespoiate, se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 3 ani şi cu amendă de la 1000 la itoO lei. Art. 98.—Violarea scrutinului de către membrii bisroului sau de către agenţii i rţei publce însărcinaţi cu paza urnei, se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 10 ani şi cu totema de la 1000 la 5000 lei. Art. 99.—In toate cazurile prevăzute în decretul de faţă, se va putea aplica şi pierderea dreptului de a fi alegător şi eligibil piui la maximum de 5 ani. Art. 100 —Acţunea pubiici si cea privata se prescrie in termen de o lună da la pro- Emttii rezultatului alegere!. Art. 181.—In caz când Ministerul public »’ar lua iniţiativă, 20 alegători au dreptul de a intenta şi susţinea acţiunea publică pentru pedepsirea doliu diot recsise in timpul aiftgeriter. Art. 102 —Delictele prevăzute prin legea 18* fjtl se vor judece de către jurstt. pr.?ve«tiv este toleraia ta privințe »tai.«««. CAF» VIU. Dlspesipunt finele Art. 103.—Alegerea de senator prevăzută la art. 6 va fi prezidată de rectorul univer»itei respective, asistat de un secretar, ce s® va »lege dian« pseiasalii sau agregaţii mm. Declaraţiunea candîdeturilor în acest ca nţ«gîu se poate face până în preziua albirilor. Votarea se face prin buletine scrise de mâni. Mandatul se atribue la prezidentul colegiului, cand'datului care a obţinut cele mai multe voturi. In caz de paritate de votări, se procede prin tragere la sorţi. Votarea va încep cel mai târziu la ora 9 dimineaţa şi va dura până la ora 5 dup amiază. Rezratul se comunică biuroului electoral central Art. 104 —Deportatul sau senatorul, ales în două circumscripţii, este dator a declara obţiunea sa adunarei din care faca parte, pănă in 10 zile de la verificarea titurilor ce nu va fi declarat obţiuma sa in acest tarmen, adunarea decide in vot. Locurile de deputat rimase astfel tacante, se atiibae de preşedintele adunărei supleanţilor in drept Art. 105.—Pentru locul de senator rămas vacant prin opțiune, moarte, dimisiune sau altă cauză, corpul electoral a! circumscripției respective va fi convocat în termen de 2 luni cel mai târziu. Art. 106.—Dimisiunea membrilor Corpurilor legiuitoare sa va da numai către corpurile respective. Art. 107. încetează de a mai avea exerciţiul mandatului lor deputaţi sau senatorii sari vor pierde vreuna din condiţii cerute petru a fi eligibil, la Basarabia, atât pentru electorat, cât şi pentru eligibilitatea, se cere îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 1, 4, 8 şi 9. Adunarea spuaţilor, sau Senatul se rosteşte asupra pierderi calităţei de deputat sau senator. A& teanfiot» pttvasam m Al eger?!e viitoare arţiVersal Textul Decretului Regal N0TI Odissea unui fotoliu Mâ «drasee D-voastrâ D-suîe Pfa fr» ,mnîe al fo^atei can ere aleusa P' ia voiiţa Raţiunii și de fiinţr tă impr«unâ cu toală oper« ei, oroar , p intr'un sionjiu dec« I. M'ds adresa d*)ui l.asca" Autoniu, tars a »ii mai au; ârii d iz .mâgita Ll-voa-tra trân^tă, d știu ctî-lui atât de adânc î i studiile j »ridice, ca si'purul om de regl al psicuiului Co'iaervato'- fi «vândută ea procese (numai cu statul vre 20 mi)ioaae, nu pm dă pels Teat'*—, c* tot ca * asistai cândva la «Die Räuber" al «emu i'o u)ui Schine« și I» ule câ eva pe»e ce nu rai le mai amintesc—şi di cele Cr. Vrţi vedet mu jos tocmai de Tatra • vot «a şi iacă de cel româli&SC. Ca a’« «au ab iniţia vâ voiarp«*a D-Ie Preşedinte, că ara fost la Te«t a. Îmi veţi spune dragur. « aceasta nu priveşte pe un fost preredmte a celei mai autorizati reprezeit soţ - naţionale. Dar vâ inslaţi. Asta ţi priveşte csi puţin tot «tât de mult ca s»î raci tand mă eva«uau janda’mii du» gherlile sci-iuiaş teatru, pe Tur:â ani suâni tal rând se adresa cin-t tei Acu ări merao abd le cuvinte: «Mai bine t i ca şi apa decât eâ îi. Io slujba cui sunteţi Dv.!“ Dar, reveni a non mo^tons, «« deci ia tei tu , s« repeze .ta Viforul. Sâ n« credit' ca vreau sâ fac critica lacră* iu. M’am ruiresat D voasîri tocmai pentru că o turioaşieţi cact allfei raâ a• Naşa m si d• iui Tufe»;« atât de tare îa •* pi raţii d« canîed ti de a pe ii*«Iai BabotMjce si tot de «i ,ta Iii a la de * te talpan« și tn cea dramatic*. Se jjca deci Viforul st, p* etnâ stsnetu-tii răsvialit sl indignai de perversitatea cr minata a bietul«) Ştefâaiţâ privea i igrozt ie ide oii avei trnftle, văzui pro fi, văzut că tronul lui Ştrf«n cel Mare pe i are se chinuia acum ■ederanul Ştef ni â nu era alt«l decât tevul Dt, fotoliu prtzidenţal Şi atunci zâdaric încercai sâ arme« spasmurile mini iodului Domn, plusai ro! al fooliului «ră tas vna şi un glas puţin omenise îmi dădu un interwrit» a«ce, rut. Pen’ru aceasta vă stric liniştea Dv, arumpi', pen ru a vâ spune ceia ce acest sărman ’doitu.—cu noscând bunătîte* Dv. nemă'gi i ă « are a ascuUat pănS şi rugâciu ele * adason or şi dezertorilor prezidâ d am istia, m’a însărcinat să vi iOir. Şi spuna nfBorocitul: „ ~ Destul em rabdat I Paharul e plin I Sunt tronul lui Strfac cel Marcat In braţele mele se întinde Ştef mţă nen^tsicul, am foci fccauQ prezidenţial fntr’o Cam^râ şi tine nu sta mai tolănit pe catifeaua mea răbdătoare !... Aceslta le-a spus fostul D-voastrâ fotoliu. Şi vi ie-am transmis spre a interveni «Sci altfel veţi vedea toasta bancă rai* nlsteriaiâ In ,AiIuI de Noapte" şi paharul cu care a băut d-l Tufescu cu ocazia memorabilelor D-sale discursuri, servind lui Nae Caţavencu în „berisoarea perdutâ" Primiţi vâ rog, expresiunea sedimentelor luatului D-voastrâ fotoliu prezidentul. 1 R. P. C.