Mişcarea, iunie 1920 (Anul 14, nr. 114-137)

1920-06-11 / nr. 121

ANUL M­ No. 121 50 Bani : la .«•••«•..... © râs fri tau.1 .......................4® 4e te­ ten­..............................23 cte tei Redacţia ţi Administraţia fe& Pîaţa Utaswi Hi». 'S. Otvfe fe Mona? 8—12 a. «. şi 3-6 p. «n. Se imIbkhk la cmdxţiimi araptejoase direct la Athusi­­»Mtaţi», stare?«, Saşi Piaţa Unirei 6. Deasemeaea prin toate agenţiile de publicitate. Mk I *# Amihchiri şi Reclame | Apare zilnic î VINERI II IUNIE 1920 Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie 50 Bani mmaa»- »imíspsíwwwsíSw^^ »Si^mSSSsSääSim%^ Situaţia Politică Surul ?i cilakoraru — DIN BUCUREŞTI, TELEFONATA — Bucureşti.— Chestiunea remanierei cabinetului a fost obiectul prin­cipal în discuţiunea celor două consilii de miniştri. In consiliul de astăzi problema remanierei trebuia să se rezolve în mod definitiv. Prin aceasta se înţelege pronunţarea favorabilă a d-lui C. Argetoianu, care s’a arătat ostil unei colaborări cu d. Take Ionescu, pe când şeful grupărei „democrate“, dimpotrivă“, a anunţat acordul înche­iat cu d-nii Averescu şi Matei Cantacuzino, ca fapt consumat. In faţa acestei situaţiani, d. C. Argetoianu a fost silit să bată în retragere, fără însă a abandona atitudinea-i ostilă. Astfel d. Argetoianu a desminţit azi prin „Adevărul“ că ar fi de­misionat din guvern,adăugând totodată că se declară de acord cu tra­tativele duse de primul ministru pentru realizarea colaborărei. In consecinţă d. Argetoianu va trece la ministerul de Interne, spre a face loc d-lui Titulescu la departamentul finanţelor. * Este însă, în realitate, d. Argetoianu mulţumit de acest acord şi de modul cum se face remanierea cabinetului?! Răspunsul ni-l va da însuşi d. Argetoianu prin atitudinea ce o va a­­dopta în viitor. Nota caracteristică a situaţiunei actuale o prezintă următorul fapt: Un număr de aproape trei­zeci de prefecţi din ţară, infor­maţi de tratativele guvernului cu d. Take Ionescu, au sosit la Bucureşti şi s’aui prezintat, cui? — Domnului Argetoianu, căruia au cerut lămuriri. Dl. Argetoianu a aratat prefecţilor cum au decurs tratati­vele şi care a fost punctul d-sale de vedere în această privinţă. Prefecţii, însă, au fost rugaţi de d. Argetoianu să-şi păs­treze disciplina de pănă acuma, urmând ca atitudinea în viitor să decurgă conform evenimentelor. * După­ cum vă comunic mai sus, d. Take Ionescu consideră colabo-, rarea ca și înfăptuită. In această privință vă pot transmite și următorul fapt important: D. Take Ionescu a telegrafist d-lui I. Titulescu la Paris, învitându-i să vie la Bucureşti. Aceasta Intru cât d. Take Ionescu est hotărât a pleca la Paris ca prim delegat la Conferinţă. In legătură cu aceasta se mai afirmă din cercurile tachiste că d. Take Ionescu va izbuti să-l convingă pe d. luliu Maniu ca să-l înso­ţească în această misiune. . Coresio. Cine guvernează Rusia Henri Styasberg, unul din cei mai mari jurişti ai Rusiei, a trăit în Rusia­ sovietică, până mai dăunăzi. El vorbeşte de bol­­şevism în plina cunoştinţă de cauză. „Statul, zice el, n’are nici o autoritate în Rusia, numai puterea arbitrară a par­tidului comunist subsistă. Rusia actuală este condusă de­ cinci sau șase sute per­soane. Nu există putere centrală sau un sistem oarecare de guvernământ de stat. O adevarată reprezentare a proletaria­tului în numele căruia didactura este e­­xercitată. In adevăr, puterea nu este în mâinele „comisarului poporului ci co­mitetul central al partidului comunist con­duce totul. In provincii guvernul se gă­seşte de asemenea în mâinele comitete­lor comuniste provinciale. Viaţa locală depinde de arbitrarul acestor comitete şi decretele date de comisarii poporului nu sunt executate. Lenin şi camarazii lui nu pot face nimic contra deciziunilor comitete­lor locale. Aceasta arată că maşina sta­tului este paralizată complect. Comitetele comuniste care singure deţin armele, sînt a­tot­puternice. Acolo, însă, tinde ar­mele se găsesc în posesiunea poporului, situaţiunea este mai rea, căci orice formă de guvernământ este sdrobită în aceste regiuni. Armata roşie este menţinută prin teroare. Trotzky n’a putut preveni de­zertarea trupelor sale. Un alt mijloc pen­tru a menţine trupele roşii este conrup­­ţiunea practicată sub forma distribuirea de porţii de hrană suplimentară. Mulţimea­­nu poseda nici zahăr, nici sere, astfel că soldaţii sunt sensibili la alocaţiunilor de zahar, de pâine sau de sare.­­Ofiţerii sunt mult mai severi cu sol­daţii decât vechii ofiţeri ţarişti. Epuizarea economică este complectă. N’a mai ramas nimic de distrus şi ad­ministraţia este incapabilă de a produce ceva. Nu mai e nici un mijloc de a con­vinge masa ca sa rede lucrul, căci toată lumea speculează, ţaranii, şi lucrătorii ia un loc. Materialul rulant este în stare defec­tuoasă. Se înţelege dlar, pentru de Le­­nin şi camarazii săi umblă după pace. Sânt convins, încheie Henri Styasberg, că străinătatea nu va putea scapa pe bolcevişti şi că ei îşi vor găsi sfârşitul în Rusia. Tezaurul de la Moscova Ştirile pe cari le-am publicat zi­lele trecute cu privire la tezaurul nostru de la Moscova, se confirmă. Ziarele din Capitală ne aduc as­­­­tăzi vestea că guvernul nostru a­­ primit informaţiuni ca­re arată că­­ aurul nostru de la Moscova nu mai­­ este în siguranţă. Cantităţi mari de aur românesc au fost găsite în circulaţiune la Co­penhaga şi la Stockholm—localităţi cari au fost frequentate de către mulţi bolşevici ruşi. Aşteptând o comunicare oficială în privinţa tezaurului nostru de la Moscova, avem şi de astă dată pri­lejul a constata ce înseamnă cinstea bolșevicilor ruși cari de nenumărate ori au dat asigurări că tezaurul nostru este intact. CITITI IN PAGINA : H-- ULTIMILE STIRI TELE­FONICE ­ Cooperativele — Constatările d-lui Vintilă Brătianu — La Bucureşti s’a ţinut Congri­ul Co­­operativelor ’ orăşeneşti, din toată Ro­mânia mare. Au ’ participat delegaţiuni din toate centrele ţărei, din vechiul re­gat şi din noile provincii realipite. Cu acest prilej d. Vintilă Brătianu a făcut următoarea expunere sumară a­­supra mişcărei cooperatiste de la oraşe: La noi lipseşte organizarea cooperati­velor orăşeneşti! Dar şi băncile popula­re de la sate au întâmpinat dificultaţi la începutul activităţei lor. Arată că nu vorbeşte ca să fie în a­­cord cu atmosfera acestui congres. Băncile Populare în 1904 erau mai puţine ca dv. şi în urma intervenţiei u­­nui om de inimă de atunci s’a făcut le­gea Băncilor Populare. Asociaţiunei Cooperativelor orăşeneşti le trebuesc Federale în felul celor de la sate. Nu trebue să depindă de stat, ci să aibă libertatea de acţiune. Evenimentele ne au adus România­ Mare, aceasta trebue să fie o întărire Naţională. Oricare ar fi piedicele trebue să le înlăturăm.­­Părerea d-lui Magearu este puţin greşită. Eu cred că activita­tea dv. într’un singur an a dat rezultate destul de bune. Insă nu trebue să vă izolaţi nici de stat, sprijinul lui vă va fi necesar în multe direcţii. In primul rând va fi chestiunea transporturilor care cred că nu va fi pe deplin rezolvită în mai puţin de 4-5 ani. Cooperaţia orăşenească s’a născut la noi atunci când lipsa de alimente era foarte acută şi deci înfiinţarea lor era o necesitate. Aprovizionările în acel timp nu se puteau face fără controlul statului. La sate însă, cooperativele aveau această atribuţie, pe câtă vreme la oraşe se în­cerca aprovizionarea prin primării şi alte in­stituţii cari însă nu puteau fi la înălţimea cerinţelor. Odată înfiinţate co­operativele orăşeneşti trebuia să se facă in fiecare suburbie căte o bancă popu­lară, ca astfel să se înlăture nevoia de a recurge numai de la stat. Avem fericirea ca azi să avem în ţară o industrie mai intensă, avem fabrici de postav în Banat, Basarabia şi vechiul Regat, dar ar trebui să se impue acestor fabrici, ca produsele lor să fie de o ca­litate aproape egală pentru toţi. Minis­terul de Industrie şi Comerţ are datoria ca să impue ca aceste fabricate să fie de cel mult 2—3 feluri, ca ast­fel să se poată folosi de ele întreaga clasă so­cială. In chestiunea creditului cooperaţia va avea nevoe de sute de milioane şi cred că aceşti bani vor fi acordaţi de Banca Naţională. Acest credit va depinde de organiza­rea temeinică a dv. Pentru un­­moment Banca Naţională a fost cam încărcată, căci a trebuit să a­­vanseze statului 4 şi firm. miliarde lei. Dar în tot cazul ea vă va ajuta. Trebue să ajungeţi la cooperativele de consum şi de producţie întemeind fabrici. Să nu aveţi numai creditul statului şi al Băncei Naţionale dar să aveţi creditul general al ţarei. Nu admit modul de până acum de dis­tribuire de vagoane şi de locomotive pe cari nu ie puteau obţine de­cât numai samsarii cari speculează lumea întreagă. Trebue să existe o colaborare cât mai largă hitre dv. şi cooperativele săteşti în mâna carora stă toate materiile prime. Arată congresului necesitatea ca gu­vernul să legifereze organizarea coope­rativelor orășenești în România Mare. ­Ecouri O aniversare naţională. Alaltăeri, 7 iunie, s-au împlinit 99 de ani de când a fost ucis marele luptător Tudor Vladimirescu. La anul,se împlineşte deci primul veac de la moartea lui Vladimirescu — dată care fi­gurează în Istorie şi care ar trebui comemo­rată. Anul acesta se împlinesc o sută de ani de când au apărut pentru prima oară „Medita­­țiile“ lui Lamartine. Cronica literară franceză semnalează fap­tul ca un eveniment de ordin istoric pentru poezia franceză. Mina tâmpi­O importantă problemă edilitară g gj II III­­I m ^ j — Primăria oferă 13­ milioane societăţei­ germane din Nürnberg —­ Plecarea la Bucureşti a d-lui M. Nigruţ­, preşedictele comisiei interimare, este în legătură—cum ne anunţă ziarele oficioase—cu rezolvarea mai multor pro­bleme de ordin edilitar. Intre­­acestea figurează şi chestiunea ră-icumpărârd Uzinei de electricitate delot societatea germană din Nürnberg, avere care astăzi aparţine statului nostru ca gaj, până la figurarea definitivă a despăgubirilor de război pe cari avem a le primi din partea Germaniei. Chestiunea răscumpărării Uzinii electrice au deci şi o lăture juridică, în afară de partea pur gospodărească. Fără a cunoaşte în detaliu condiţiunele îi cam­ d. M. Negruţi crede a face această răscumpărare—ca preţul după noi exorbitant, de 13.000.000 lei (cetiţi: trei­­spre­zece milioane !) vom discuta numai principiile esenţiale ale acestei probleme ❖ D. Negruţi, în ce priveşte chestiunea de drept, a consultat pe d. Matei Can­­tacuzino, ministrul justiţiei şi protectorul d-sale la Primărie. După informaţiunile noastre, d. Mată Cantamzino şi-a exprimat părerea că Primăria poate cere Statului să-i treacă în posesiuni Instalaţiuntele uzinei, întru­cât după contractul de concesiune,—la expirarea termenului de exploatare de către societatea din Nürnberg—clădirea şi întreaga instalaţiune urmează a trece în pro­prietatea comunei Iaşi. Deci Primăria cere Statului­­să-i asigure acest fond ce-i aparţine după con­tract şi să­­ treacă de pe acum întreaga instalaţiune. Aceasta nu insamnă că Sta­tul ar înstrăina o avere a unei societăţi germane pe care o deţine în gaj în comp­­tul despăgubirilor de război,­ci ca măsură de prevedere trece fondul care apar­ţine Primăriei de Iaşi, în proprietatea şi administrarea ei, răscumpără uda­ să de cătră aceasta numai dreptul t­rimităt de exploatare ce-l mai are societatea din Nürnberg. Cu acest aviz juridic al d-lui Matti Cantacuzino, preşedintele comisiunei in­terimare, d. M. Negruţi, tratează răscumpărarea uzinii electrice. Hi In ce priveşte actuala stare de lucruri de la uzina electrică din Iaşi, vom face o constatare. „ Suma de 13 milioane pe care vrea s’o ofere d. Negruţi societăţei din Nü­rnberg ..este o extraordinară,chiar dacă numita societate se oferă să procure un alt motor „Diessel“. Noi nu ştim cine a hotărât-o şi cine a făcut evaluarea uzinei în sta­rea de defectuositate generală­ în care se află şi care a expus şi va mai expune oraşul să ramâie fără lumină, întreaga clădire şi insulaţiune, (cu maşini şi motoare) au costat 4 000.000 lei. Dacă avâna în vedere a efectuositatea m­strlaţiunelor, lipsa cu desăvârşire a motoarelor „Dhse.“ precum şi întregul stadiu de as­tăzi al uzinei, ne întrebăm: cât ar face astăzi uzitia electrică ? Şi întrebarea aceasta trebuie sa şi-o puie mai cu seamă membrii comisiunei interimare-*-sail numără şi ingineri specialişti -pentru a cer­ceta de unde a favorât fantastica sumă «ie 13 milioane (nu 11 milioane cum din eroare* s’a anunţat). Chestiunea se prestată deci astfel: . . ... . Administrisţîa comunală având in vedere starea de astăzi a Uzinei, să numtascâ o comisiune de specialişti de autoritate cari sft examineze toate instalaţiuîjek şi să facă evaluarea exactă. In acelaş timp aceiaşi com­­siune să se pronunţa dacă în condiţiunele în cari se află Instala­­ţîuneSe, face sau nu ca Primăria să o răscumpere, pentru a nşi-şi greva budgetul cu o anuitate cui ar apăsa greş?. Cu acest­­prilej această comisiiune da specialişti ar putea găsi Şi mijloacele practice ce urmează a se lua pentru ca la iarnă oraşul să nu rămâi© lipsit de lumină. In aşteptarea unor lămuriri oficiale, promitem a reveni asupra a­­cestei importante probleme edilitare. Informaţii — Comandamentul Trupelor de Est are trebuinţă de un traducător din limba rusă în limba română. Doritorii se vor adresa Blumu­lui de informaţiuni al Comanda­mentului Trupelor de Est. — Astăzi a sosit numirea d-lui Pom­­pilian ca inspector financiar. In locul d-sale ca administrator finan­ciar a fost transferat d. Chîrilă admi­nistrator financiar de la Roman, iar în locul d-sale la Roman a fost minut d. Scripcă actual şef de serviciu în adiţîa financiară locală. — Băile Comunală şi cea Populară funcţionează zilnic dela orele 9-12 a. m. şi dela 3-6 p. m. Reparaţiunile se fac pe secţiuni aşa că funcţionarea nu este întreruptă. Preţurile pentru Baia Comunală au rămas cele vechi, pănă după complecta restaurare. In ceia ce priveşte însă baia popula­ră, preţurile din nou fixate au intrat în vigoare de la 1 iunie.­­ La Podul lipae a avut loc o şe­dinţă a cercului cultural al preoţilor din tărguşor şi din împrejurimi. S’ar discutat mai multe chestiuni cu privire la activitatea preoţească. — Examenele de admitere în Li­ceu­­ MiHist Ieşi. — Se face cunoscut ca examenele de admitere în liceul mili­tar Iaşi vor avea loc in ziua de 9 Au­gust ’st. n. ora 8 dimineaţa în localul acestui liceu, iar la 16 August st. nou în localul Cercului Ofiţerilor din Cernă­uţi la aceiaşi oră. » La acest liceu sunt locuri vacante de bursieri şi solvenţi pentru clasa V-a şi un număr de 10 locuri pentru cl. 7-a, înscrierile însoţite de actele complete se primesc numai pănă la 1 August şt. nou c. Actele necom­piecte se vor îna­poia şi petiţionarii nu vor fi înscrişi la concurs. Informaţiuni asupra actelor cerute şi formelor de îndeplinit se pot lua de la Direcţiunea acestui liceu. S’a făcut cunoscut condiţiunile de ad­mitere la toate Garnizoanele şi liceele civile din ţară unde candidaţii se pot adresa. — La administraţia Comunală a înce­put azi achitarea pensiilor pe luna cu­rentă. — Mâine se ţine la Primărie licitaţia pentru aprovizionarea băilor comunale cu cearceafuri şi prosoape.­­ Neputându-se întruni numărul de membri, şedinţa senatului universitar ce urma să aibă Ioc aseară, s’a amânat pentru o dată ulteriroarâ, ce se va a­­nunţa la timp.

Next