Mişcarea, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 1-21)
1922-01-02 / nr. 2
ANUL XVI No. 2 FAST® HUME 111 FATA S’ TDT 111 „PABT 1IIIB“ Deşi criza politică—ca toatâ vacanţa, e In toi, totuşi se constată o limpezire a situaţiei in ce priveşte acţiunea derseior paride şi grupări politice in luptă $1 in ce priveşte atitudinea opiniei publice faţă de aceste partide. Frământările şi lapele politice ce au urmat in ultimii doi ani, au dat prilej opiniei publice să verifice şi să aprecieze toate curentele de idei şi toate acţiuneie personale ale unora şi adora dintre persoanele politice. In permanentele ciocniri s’au putut vedeala început nebulos, iar in urmă din ce in ce mai clar—tendinţele politice, vechi şi noul şi felul pe care ele voiau să-l atinntă. S’a vorbit la început de înlăturarea partideior vechi şi de necesitatea celor noui, pentru ca in intervalul unei dureroase experienţe să se facă lumină şi să se constate că nici odată ca acum ţara n’a avut o nevoie atât de impeioasă de oameni politici ca experienţă care en la activul lor un trecut ce aparţine istoriei şi cari strat singuriie elemente capabile de inaltă autoritate moral menite să consolideze noul stat român îe epoca demagogiei deşănţate şi a acţiunior anarhice a fost de scurtă durată, şi astăzi ţara, in urma experienţelor pe care le-a suportat, este convinsă pe deplin de rostul şi acţiunea grupurilor politice cari au eşit la suprafaţă ,în urma războiului. * Spuneam că deşi In plină criză de guvern, situaţiunea politică a acestor partide s-a limpezit, in sensul că opinia publică a putut distinge, din experienţele ce le-a făcut în primele faze ale votului universal pe oamenii politică cu adevărat, de democraţii farsori şi de elementele anarhice duşmane intereselor statului român. Cu Învăţămintele ce le a tras dintr’o realitate ce a fost tristă penru ţară şi pentru popor, opinia publică ştie că: Partid»! Poporelni n’a fost de cât un conglomerat al celor mai dubioase elemente eliminate din rândurile vechilor partide, o rămăşiţă a reacţionarismului conservator reprezentat in chip public prin d-1 Argetoianu, l’a care s’a alăturat un bătrân vanitos şi demagog ca d-1 Averescu G .vfMarea averescanâ a fost o adevărată pacoste pentru ţară şi astăzi nu este cetăţean luminat care să nu privească cu satisfacţie prăbuşirea definitivă a acestui regim nefast. Partidul Ţărănist a venit cu lupta de clasă, cu săparea unei prăpăstii intre sate şi oraşe, şi a terminat prindesiunea la politica demagogică a d-lui Averesen şi prin aderarea la a treia internaţională, adoptând programul d-lui C. Stere, care nu este decât programul sovietic. Partidul Democrat a încetat de muită vreme a mai fi un partd. »Democrat, el n’a fost când îşi zicea încă .Conservator- Democrat şi cu atât mai puţin puteai! democrat când a devenit numai conservator. Formaţiunea de guvern pe care acestparid“ l’a dat acum sub şefia d-lui Take Onescu, este edificatoare în sensul câ partidul s’a evaporat de mult.. Partidul Progresist este mai restrâns ca celdemocrat“. Acţiunea şi programatul se limitează la persoana d-lui Marghiloman, un naufragiat al vieţii politice, care în mijlocul valurilor se sbate înotând în apă tulbure fără speranță de a mai putea răzbi la liman. Partidul socialist, a existat cu decenii In urmă. După război, el a apărut, sub conducerea unor demente primejdioase cari surpau temelia statului sub directiva doctorului R koWiki. S’a văzut curând că el este o grupare comunistă pronunţată, fapt care a deşteptat curând ^muncitorimea Înşelată şi care a determinat micul grup social-democrat al d-lui Gh. Gigorovic să ia atitudie botărâcâ împotriva acestei organizaţiuni comunist-revoluţionare. Partidul Naţionalist s’a fărâmiţat şi ei în două, dând singura acţiune personală a d-ui N. Iorga. Partidul Social-Naţional este un partid despre existenţa caruia nu ştie nimeni, de cât doară aceia care poate zări din când în când câte o foaie cari poartă această emblemă şi aie cărei coloane le umple cei trei membri ai partidului. Am dat nume departid“ tuturor fracţianeior grupate, cu sediul în vechiul regat * La aceste grupări rexiete se mai poate alătura acţiunea personală a d-lor Matei Cantacuzino, I. Fondor şi a altor câţiva cari in ultimele fapte politice au fost parte ecivă — în coloanele ziarelor... Noile provincii desrobite neats dat: Partidul Naţional din Ardeal al cărui regionalism a suferit zilei e acestea câteva uiturătoare lecţiuni de partea profesorului N. Iorga. Partidul Ţărănesc Basarabean de sub conducerea d lui Stere, scufundat şi el în programul comunist. Partidul Averescan Basarabean al d- ni S. Niţă, care lucrează sub influenţa revoluţionarismului sterist. Vor ma fi exitând alte nuanţe cari oscilează între averescanism şi sterism — dar acestea sunt ,partidele“ din noua Românie, cari au luat pane parte vie, în ultimii ani, la viaţa politică a ţarei. V-am dat tuturor grupărilor titulatura de „partide“ aşa cum ele singure s’au întitulat pentru a mistifica şi a deruta. In faţa ictiunei sterile a ’acestor grupări, cari secondează nu un program ci o persoană, «tă singur, mare şi puternic, având încrederea maselor de la oraşe şi de la sate, Partidul Naţional Liberal. Redacfia și AdnMstrația âaă&P&ipa xM&mMs. &®» fc*p*s s I. n. fi I—« 9, m. Ibcsndcal sl R«€Îmr« 3fe peimate ii GmSSSmt tabmt Ut Mmtsmmqßa stmăm, £sg& Ptosf* ítewí & ©«s-sjki«®** á«s3 tom« «äpsra$2$iB <Ä LUNI 2 IA NU ARIL 19:2 'îfţ „M. EM1NESCU“ BMHH!8|6*!WiS*»W^WMaBgAÍ3»ggWl!*SWBggWW«8IWWWil i|ipil|flll Rşar« Eiteic jj ~~ Sol» fBrsepRRs ani eemJtor ij §0PíÍ «te redacțî* 5 ==5==50 BLOCK-NOTES Presentimente Nonei edili al laşului nici nu t’au instalat în ă bunt pi an $1 început a avea presentimeate.. Preşedinţie comisiei Interimare intr’on laterlew-exirea acordat după depunerea jurăm f.itului a declarat că va demisiona, —dacă... De la Matei cetire »Epoca*enntestă şi ea o... retragere, printr'un artcol semnat de d Matei Cantacuzino, cu privire la situatiuma politica. CC. Matei rsmintind toate Interwievnriie şi declaraţiile anterioare, convinge pe d. Olguţă Fripescu că zicele guvernului actual sune tumarate... Formulele :« le preconisează Insă d. M.tel nu pot interesa, căii ele nu sunt decit exprimarea unui moment... ERATA.'— In cuvântarea rostită de d-1 P.tinaru la înmormântarea defuncţii Ana Conta-Kernbach, s'a strecurat o eroare de tipar care denaturează sensul. In loc de: „Opera scrisă a surorei unicului filosof creator al nostru se presintâ cu tate acestea unitară prin o personalitate care o domină prin cugetare“ să se cetească: „prin o particularitate care o domină prin cugetare“. ECOURI S’a pus sub prisb și va apare imr'o nouă edific, rev zutu la iosewa l-crate ,Spiritul critic* a d-lui C. Ibrăneanu. * Comemorarea ui Moliere va dura la Paris patra zile. P ma serbătoire va avea los la 14 Ianuarie la Surborn, sub presidenţia d-lui Millerund. Vor vorbi d-ni Robert de Piers, Fahre, Leon Be> ard ş. a. Unele din frumoasele inspiratiuni ale defuncții Ana Conti-Kembacii au fost puse pe muzică și au devenit foarte popular. Intre acestea Amarcămtumoara romanţă devenită atât de populara .Ochii albaș~tri" atât de minunat armonizaţi de d. FA. Canaella. »învierea* emoţonanta dramă socială a lui Tolstoi, care a obţinut mari succese in un cat.l s agunti va fi reprezentată la teatrul naţional din îşi Marp 3 Ianuarie, cu d-ra Sorina Ţopain rolul principal. * D. Q. Ranetti a fost numit directorul general al presei de pe lângă ministerul de interne. FONICE ciTiTi im w mim a ti** gLUMILE ȘTIRI TELE Situaţia Politică (Bucureşti telefonată) Cu toată aparenţa vacanţei de sărbători, combinaţiunela politice în anumite cercuri continuă cu multă încordare. Situaţiunea este de aşa natură încăt spiritele sunt încordata atât în guvern cât şi în aşa zisele rânduri ale majorităţii. Pe când guvernamentalii socot că vor putea deschide Parlamentul, averescanii duc luptă aprigă împotriva guvernului. Iată buletinul crizei politice pe ziua de azi. RISIPA BUDGET&R misiunile in STRĂINĂTATE Sub titlul acesta ziarul „Universul“ se ocupă de enormele chetivele cari grevează budgetul cu întreţinerea „misiunelor“ în străinătate. In această chestiune partidul national liberal şi-a spus cuvântul atât în Parlament cât şi prin presă iar chestiunea sinecuriştilor cari se lăfăiesc în diverse centre din străinătate a fost examinată minuţios şi de către d. G. O. Mârzescu in întrunirile publice ţinute la Iaşi, acum câteva săptămâni in urmă. Ziarul „Universul“ atacă problema aceasta cu multă precauţiune, pentru a nu atinge de loc pe şeful politic şi de guvern derit care se inspiră. Semioficiosul tachist se ocupa de anumite misiuni cari sunt emanaţiunea regimului averescan, fără a atinge pe toţi succensionaţii... ministerului de externe care au fost expediaţi de însuşi. Tache Ionescu, fostul ministru al afacerilor străine in guvernul d-lui Aoerescu. Ne asociem la propunerea „Unversului“ de a se suprima misiunile inutile, dar cerem ca ele să fie suprimate toate, fără nici o excepţie şi mai ales fără nici un favoritism politic. Ştim bine ca între cei plecaţi in misiune pentru a încasa sine care se află şi mulţi prieteni personali şi politici ai d-lui Tache Ionescu. Acestea nu trebuie sâ facă excepţie. Dacă guvernul actual are intenţiunea de a suprima aceste misiuni, s’o facă neeparat, chiar dacă nu are siguranţa duratei sale. Dar s’o facă imodat și, repetăm, fără nici o excepțiune, în interesul economiilor budgetare. Consfătuirea foştilor miniştri averescani D-l Argetoianu anunţă căderea guvernuulu i Bucureşti telefonată) Ieri după amiază a avut loc o consfătuire a tuturor foştilor miniştri averescani. D-l Argetoianu făcând o expunere a situaţiei politice a anunţat că guvernul d-lui Take Ionescu va scăpa, de termenul fatal ce expiră la 17 Ianuarie—intrucât guvernul actual își va da sfârșitul cu mult mai înainte. . Informaţii — Joi 29 Decembrie a. c. a avut loc în comuna Şpote, satul Chişcâreni din judeţul nostru o întrunire publică convocată de organizaţia naţional liberală din această regiune. Au luat parte un foarte mare număr de săteni. De la Iaşi au participat d-nii Const. Toma, Eduard Lazărescu şi Victor Iamandi. S’au ţinut mai multe cuvântări de către săteni iar de Victor Iamandi a făcut o largă expunere a situaţiurtei politice, aţâţând că faţă de împrejurările actuale singura soluţie posibilă este venirea la cârmă a partidului naţional liberal. D-sa a mulţumit sătenilor că au participat într’un număr atât de mare, ceea ce dovedeşte că Şpofete, centrul ţărănist de altă dată a părăsit calea de mai înainte, îmbrăjişind politica partidului naţional liberal. S’a ţinut deasemenea o consfătuire şi în salut Şipote. ~~ D-l O. G. Mârzescu a plecat astăzi la Cluj, întrunirea de la Cercul Avocaţilor . Avocaţii din localitate s’au întrunit din nou aseară, în localul Cercului. întrunirea a fost prezidată de d. Latris, în lipsa d lui Eugen BRovana, care se sflă suferind. S’a hotărât a se continua greva de la Tribunalul secţia treia, până la complecta soluţionare a conflictului, în scopul one! safisfacţiuni depline pe uni avocaţi. S’a telegrafiatHor Lascar Amoniu şi Osvid Teodoreanu, că li se prelungesc mandatele de reprezentanţi ai Cercului din Iaşi, şi sunt invitaţi a lua parte la întrunirea ce are loc azi la baroul din Capitală. Prin o altă telegramă, baroul din Iaşi, mulţumeşte d-lui Dobrescu, decanul baroului din Capitală, pentm concursul ce-î dă suoicaţlor ieşeni. S’a votat apoi următoarea ! MOŢIUNE Corpul avocaţilor din Iaşi, învinniţi astăzi 30 Decembrie 1921 ora 6 p. m., în localul Cercului, sub ipresidenţia diul 1. Leatris. Luând act de expunerea făcută de d. f . decan Eug. Herovan cu privire la misiunea I ce a avut ca delegat al Corpului pe lângă U ministru al justijie! şi pe lângă baraj! de Ilfov Hotărăşte: „ A se comunica d-lui decan al baroului da ilfov, mulţumirile corpului’ de avocaţi din Uşi, pentru căldura cu care capul de avocaţi din ilfov a imbrăţişat mişcarea noastră demnă, şi-l roagă a continua toate demersurile pentru ca satisfacţia deplină să ce fie da*. Deasemenea a dispnce ca avocaţii din Iaşi să continue s se abţine de la îndeplinire® oficiilor pe lângă Tribunalu Iaşi secţia 3, până Ce vom obţine satisfacţia deplină cerută. Adresează salutul nostru de mulţumire tuturor barouri or §i colegilor care s’art solidarizat cu nr. j Deleagă pe d. decan Eug. Herovasa ca îndeplinirea acestor dispozițiuni“. Cronica Muzicală CONCERTELE SIMFONICE Al zecelea .Concert Simfonic“, dat din seara, de către Societatea „George Enescu“, a fost aşteptat de lumea muzicală ieşană cu multă nerăbdare. Ia capul progremului figura un nume cunosnit ieșenilor, profesorul Alexandru Zora, care ne oferea o Simfonie pe motive muzicale româneşti. De aceia au public numeros şi select a ţinut să asiste la audiţia de aseară Trebue să mărturisesc că am avut oarecare emoţie când orchestra a atacat primele măsuri ale Sifoniei Ţăâneşti. încercarea tânărului compozitor este îndrăzneaţă, cu atât mai mult cu cât d. Zfara are frumoasa preenţie de a face o dovadă lamei muzicale româneşti, acela că e posibil reconstruirea muzicei simfonice cu teme luate din muzica populară românească. Zic reconstruirea, căci ar fi o nedreptate să nu recunoaştem că mulţi compozitori români, ca Vachman, Caudela, Enescu şi alţii, au găsit,dinoase inspiraţii in muzica populară românească, pentru compoziţiile lor. Şi că dacă nu s’au servit de mijlocul Simfoniei pentru realizarea acestor inspiraţii, poate că n’au întrezărit posibilitatea unei orchestre atât de perfect înjghebată şi condusă, ca aceea a societâţei .George Enescu*, care să le înterpete e opera. Creaţile muzicale şi teatrale în special, sânt în funcţie adesea ori de posibilitatea de realizare technică pe care o întrevede autorul.—Menţinerea orchestrei simfonice ca ocesacrificii, este o datorie pentru viitorul literaturei muzicale româneşti. De acela să-mi fie permis să aduc omagiul meu iniţiatorilor şi acelora care işi pun energia şi munca în serviciul unei cauze atât de frumoase. Aşadar, d. Zira a avut fericirea sâ-şi experimenteze lucrarea în care se coprinde ideia exprimată mai sus. Bucata, coprinde patru părţi, urmând în aceasta, tradiţia marelor Simfonii. In ceea ce priveşte technica muzicală s’a puut remarca cunoştinţele bogate de armonie şi contrapunct a tânărului compozitor. Poate nu ar fi stricat o mai multă simplicitate In alegerea mijloacelor de realizare e diferitelor efecte , spun aceasta pentru că muzica populară românească, pe care autorul o întrebuinţează ca leit motiv al compoziciei sale, este aşa de simplă, este atât de inperfectă concordanţă cu sufletul, cu sentimentele simple a ţăranului nostru. O technică prea încărcată, pea savantă, măduişoare, corn, această caracteristică a manicei populare româneşti, şi tendinţa transcompozitor care îşi caută bivonul Inspiraţiei în fociorul românesc este, cred de a face să iese cât mai in evidenţă accastă caracteristică. Dorul şi durerile ţăranului nostru concretizate în doine, leucuri! !e şi speranţa lui, prinse în notele săltăreţe ale .horei“ sau a „brâului* sunt motive admirabile de inspirat!, pentru că această doină şi acestehori* auzite îţi evoacă viaţa, traiul, decora! îa cinc trăieşte acest ţăran. Producţiile populare sânt mijloace de evocaţiune puternic de aceia ele pot fi izvorat netăgăduit, temelia cea mai nediscutată pe care se poate clădi şi crea o şcoală de compoziţie muzicală. Dar technicians are datoria să ajute cu mijloacele lui technicc această evocajiune, iar nu să o întunece. Numai aşa d. Zia ar putea să realizeze opera naţională pe care şi-a propus-o. O ilustraţie a acestui principiu ar fi, poate, compoziţiile lui Smeana şi Grieg, în special, pe care auzindu-l, trăeşti toată viaţa nordului. In „Andante assar ar fi avut ocazia compozitorul să realizeze şi să evoace pe tema unei duioase doine ciobăneşti, toate dorurile şi durerile ce se frământă, colo sus, în creeru munţilor noştri, n’a făcut-o şi nu ştiu de ce, căci „Andantei”* aşa cum a fost scris, putea fi a ori şi cărui compozitor, de orice naţionalitate. Ia tot caza! ap’ăsdăm împreună cu tot publicul de ori seară, munca şi Intenţiile lăudabile a profesoralu! Zirra. D. Vdisu ne a prezentat această simfonie cu toată vigoarea talentului său. O reluare aArtezienei* de Bizet a produs acea satisfacţie pe care o ai când întâlneşti o persoană cunoscută şi iubită. Aceleaşi motive duioase ale neuitatei,Carmen“. Ultima piatră din acest mozaic e întocmit aşa de bine de Direcţia Simfonicaloi, a fost »Capriccio Spaniol a lui Rimsld Korsakov. Vom vorbi despre această primă audiție cu ocazia unei reluări. Ph?n