Mişcarea, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 1-21)

1922-01-14 / nr. 10

ANUL XVI No. 10 — „Mişcarea" apare mâine în patru pagini cu o bogată și variată ma­terie redacţională. ___ D. TAKE IONESGU Si IMPOZITELE Care a fost ş! care este atitudi­nea d-lui Tache lonescu In chestiu­nea impozitelor — In fostul guvern şi actuala formaţiune ministerială ? In «c««stă privinţă nu s’a produs nici o lămurire. « După căderea guvernului Ave­resen, d. Argetoianu a denunţat In public,—printr'o declaraţiune cate­gorici,—că la guvernul «vereaean singurul care s’a opus ori-cărei modificări a impozitelor d lul Titu­­lescu, a fost d. Tache lonescu. Dl. Tasche lonescu n’a desminţit faptul. Singur ziarul „Epoc&* a in­cercat o «tare desminţire, fără a angaja însă pe actualu! prim ministru, ci afirmând că noul gu­vern va modifica impozitele. In ce sens se va face această mod­­icăre—n’a spus’o nici „Epo­ca*, pentru simplul motiv că n’a ştiut şi nu ştie pănă azi. lată insă că pe stau de ieri zia­rele din Capitală au adus ştirea că ministerul de finanţe a întocmit un­ ante-proect prin care se modifică unele din impovorătoarele biruri ale d-lui Tîtules­cu. Ştirea n’a putut dura de­cât o zi,­­ căci astăzi aceleaşi ziare anunţă că d. Tache lonescu „a refuzat" să deie curs acestui proect. Prin urmare d. Tache lonescu cel puţin până azi -șl demonstrează atitudinea față de noade impozite, de c*rl s’a servit — prin „Epos”* și „Universul" ca de o simplă csitt­­panie împotriva guvernului Ave­resen, dusă la scop personal șl nu în interesul țării. De altfel chipul în care d. Tache lonescu s’a manifestat pfinft azi in chestiunea impozitelor, greutatea cu care a acordat termenul atât de scurt pentru depunerea declaraţi­ilor, şi acum refuzul de a aproba modificările propuse de personalul competent în materie al ministem­lui de finanţe, sunt fapte înţelese de toată lumea. d. Tache Ionescu este pentru menţinerea actualelor impozite ţări nici o rezervă. Confistii noştri din Bucureşti ar trebui să ceară lămuriri ziarelor „Epoca" şi „Universul“ care au combătut cu atâta înverşunare ce­lulele d-lui Titulescu şi care azi, oficioasele d lui Tache Ionescu, păstrează un mutism semnificativ n această chestiune. Bani â!S« «»«•*»• Sf 65S 1 /«Să«* IBM! .»*»»» 1® »88 fiSS j jjiftW Ml. IHM 1 SAMBATA 14 IANUARIE 1942 SS íMttwmssr SS emMßmt itomt im MtuâB&ftntfSs xftswM» M&fu Sßsssm s. Seâ &reeŞmm mm c&ssltet 8—f fa m. prin tis pummels Bani Redacția & Ad#Mairati$ Bmm$m fi Rtd&me Up are Ellnfc Mao & 7Sf .wJw 'Sfe ftdl és Wtorm z 8­’& s. m m snipi un mm Intre curiozităţile epocei acesteia de frământări şi de cotraste profe­sorul de Istoria Universală de la Uni­­versitatea din Bucureşti, marele nos­tru cărturar, reprezintă desigur cel mai original capitol. D­ l Iorga este astăzi sprijinitorul şi tovarăşul politic a d-lui Tache lonescu. D-sa cere ca actualul Parlament să fie dizolvat numai dacă Regele ar fi dispus să-i dea d lui Tache lo­nescu sau chiar domniei sale decre­tul de dizolvare şi, prin urmare, pre­­zidarea nouilor alegeri. Cum însă această eventualitate, este exclusă, d-l Iorga este gata să conlucreze cu actualul Parlament, deşi l-a declarat de atâtea ori inca­pabil şi conrupt. Pentru concepţiile sale politice nu există gravitatea, de toată lumea re­cunoscută, a situaţiei în care se gă­seşte ţara.­­ D-l Iorga este preocupat de un singur lucru: să împiedice venirea la guvern a partidului I­beral. De ace­a se ag­­ă, încearcă toate diversiunile posibile, consimte chiar să urmeze politica d lui Marghilomn iar când este vorba de a i se smul­ge o părere precisă și definitivă a­­supra vreunu­i chestiuni la ordinea zi­lei, d-sa semnează în „Neamul Ro­mânesc" articole confuze, impenetra­bile şi mistice. D. Iorga nu este, de altfel, la în­ceputul unor asemenea manife­sta­ţiuni. Ce n’a fost d-sa în cei treizeci de ani de întinsă activitate? Socialist în prima tinereţă, con­servator carpist în pragul maturităţei, antisemit şi naţionalist dela 1907—­ 1912, prieten cu d. Ta­ke Ionescu dela 1912--1914, quasi liberal dela 1914 — 1918, ţărănist de-al d-lui Mhalache din 1918 şi până în 1921, socialist sui generis de al d-luliui Lupu în a­­celaş interval, sprijinitor şi apărător al deţinuţilor comunişti de la Jilava, naţionalist de la Iulie 1921 şi până in Octombrie în acelaş an, partizan al colaborărei cu partidul liberal şi al unui guvern Brătianu până la în­ceputul lul Decembrie, prietenul d-lui Take Ionescu de la 13 Decembrie încoace un adevărat mo­dic de o­­poniuni şi de atitudini pe care ma­rele istoric îl lasă generaţiilor viitoare drept moştenire poltică. D. Iorga insă după 15 ani de a­­gitaţiuni n'a izbutit să facă altă do­vadă decât a unei incoherenţe epo­cale şi a unei lipse complecte de însuşiri şi de om politic şi de orga­nizator. La ce se reduce partidul său de astăzi ? Pe cine se sprijină d-sa ? Cei zece, cinsprezece partizani, toţi exemplare tipice a mediocritaţei — Scraba, Băluţă, Suc­u, Cosâmbescu, Tâmpeanu, Irim Ateneu, Buţureanu şi alţii de aceiaşi treaptă — ce sunt altceva decât tm material de cea mai proastă calitate căruia d. Iorga nu-i poate da nicio întrebuinţare ? Dacă d­na a izbuti în cele două alegeri gemen­­e din Urmă să-şi in­troducă în Parlament câţiva parti­zani necuvântători, aceasta se dato­­reşte numai faptului că a putut be­neficia de aportul electoral al dem­a­­gogi­i ţărăniste a cărei acţiune a fost pusă la dispoziţia sa. Fără acest sprijin d. Iorga n’ar fi avut posibilitatea să pătrundă în Parlament nici chiar a sa. De alt­fel partidul său, la Împre­jurările actuale, nu reprezintă nici un interes social sau politic, nu înfăţi­şează nici o forţă serioasă, pentru că programul său este lipsit de ori­ginalitate şi nu mai corespunde de fapt, nici unei necesităţi. Pe vremuri , sa a putut avea un partid care înainte de a fi naţiona­list era antisemit, dar astăzi această direcţiune fiindu-i definitiv închisă, savantul nostru istoric nu poate fi de­cât cel mult directorul celor cinci coloane ale „Neamului Românesc“, care zilnic sunt acoperite de proza tuturor sub-mediocrităţilor colectate de d-sa din cuprinsul României Mari. Atunci de unde dreptul de a de­cide, în cea mai grea situaţiune, a­­supra guvernărei acestei ţâri ? Pe ce Îşi întemeiază d-l Iorga a­­titudinile sale sfidătoare pe care le manifestă atât de abondent împo­triva intereselor vitale ale Statului? Dacă opinia publică poate, cu drept cuvânt, să aprecieze opera culturală a d­lui Iorga — ea, nici intr'un caz nu se poate lăsa tiranizată de inca­pacitatea politică a acestui profesor. Să se sfârşească odată această stare de haos şi dezorientare gene­rală a vieţei politice pe care o pa­tronează în primul rând d-l Iorga. Savantul nostru istoric trebuie să reintre în bibliotecă pentru a-şi ve­rifica operile trecute şi pentru a con­tribui mai departe la înavuţirea pa­trimoniului nostru cultural, singurul unde poate avea un rol important. Istoricii n’au fost niciodată oameni politici şi d-l Iorga ar trebui să-şi a­­ducă aminte că Mommsen după ce s’a convins că este incapabil să în­făptuiască ceva pe tărâmul politic s’a mulţumit să descifreze mai departe inscripţiile latine. £€00Mi Azi se împlinesc treizeci fi ana de ani de la moartea marelui povesti­or Moldovan Ion Creangă. ♦ Colecfiunea de poesii „Ostaşii Noştri“ a lui Vasi­l Aiecsanari a apărut Intro vaslune ge­mană datorita d­lui a. A Iman din Cer­­n­urt, Intr’o broşură editată de „Cartea Ro­mânească“. a Peste câteva zile se va deschide în Piaţa Unirei expozif­unea de pictură a pictorului, ie­şan N. Alexandrescu întors din Milano— unde a stat căpva ani. m Sub presă în editura „Viaţa Românească* din Iaşi: .Spiritul Critic", o nouă ediţie revăzută, a d-lui C­­ibrăd­eanu, uAur Sterp, primul volum de versuri al d-lui Al. G. Philippide. „Originele Cai v­o narilor1­ stadia de Vasi- Uu-Barnoski. „ Tratatul de obstretica“ al d lui prof. Dr. Bejan, cu SO ilustraţii. „Curs de desemn geometric cu aplica­ţiatii industr­ant" de G. Stănilescu, profesor la scoala da arte. Un volum cu 080 figuri in text.* Se ştie că la Paris în cursul săptămânii viitoare cu ocaziunea aniversării a­trice ate­na­rului naşterei ilustrului Moliére, teatrele subvenţionate de stat, vor juca piesele nemu­­r­tului dramaturg urmate de mari Serbări festive. La aceste serbări au mare număr din sta­tele veni­te au trimes reprezentanţi profesori universitari. Concetăţeanul nostru d­l Profesor D-l George Bogdan a propus d-lui Director al Teatrului Naţional din Iaşi, să se serbeze şi la noi aniversarea ilustrului­­ Mailère, jucăn­­du-se unu sau două din piesele lui, prece­date de o conferință ad hoc pe care este dis­pus să o facă, d-l Profesor Bogdan. O desminţire DL Victor lamandl a adresat as- lăzi, ziarului „Opinia“ următoarea scrisoare : Domnule Director, Scrisoarea pe care aţi publicat-o în nu­mărat de ieri al ziarului dvs., sub semnă­tura unui prepus al d-lui N. Costăchescu, conducătorul farsei ţărăniste din judeţul Iaşi, este o ridicolă Încercare de a se as­cunde adevărul asupra situaţiunii pe care demagogia profesorului de chimie de la Universitatea locală, o are în comuna Şi­­po­e, odinioară, considerată drept o cita­delă a politicei sale. Cele relatate in scrisoarea aceasta — semnată de un vechi client al parchetului şi un calificat al codului penal—spnt pure invenţiuni care, cu tot spiritul de farsă ce capreterizează manifestările d-lnt N. Costăchescu—­autorul de fapt al rânduri­lor apărute în „Opinia*-nu au măcar me­ritat de a fi inteligent aranjate. Dar nu avem intenţiunea de a polemiza cu d. Costăchescu—ci voim numai sa­­ punem in faţa faptelor precise pe care îi desfidem să ie poată contesta. istă cum au decurs lucrurile la Chişcă­­reni—Şipote în ziua de 29 Decembrie 1921, întrunirea convocată de partidul naţio­nal liberal in această localitate s’a ţinut în casele prietenului postra I. Răileanu, an fruntaş al satului Chişcăretii. Au participat exact 180 (una sută opt zeci) de locuitori, fiind complect ocupate o cameră mare, antreu! şi cerdacul casei. Pentru ca să se poată as­zi ceia ce se vorbiau s'au* deschis geamurile. Printre as­cultători au fost primiţi, ci condiţia de a fi liniştiţi­, trei agenţi ţărănişti, intre care Victor Iamandl Situaţia Politică Parlamentarii averescani contra Guvernului (Bucureşti Telefonat­ă) Parlamentarii averescani au dat un comunicat prin care arată că rămân bloc în jurul d-lui Ave­resenu. Ei mai arată că la consfătuirea majorităţilor ce va avea loc Luni, se va decide atitudinea de­finitivă în Parlament faţă de guvern. * O delegaţie a parlamentarilor bucovineni şi-a anunţat sosirea în Ca­pitală a conferi cu d-nii Averescu şi Argetoianu în chestiunea atitudnel lor faţă de guvern.* Ziarul „ Viitorul“ ocupânduse de situaţiunea politică, arată că toa­te combinaţiunile anunţate nu au nici un temei serios şi că ele izvoresc dintr’o combinaţiune personală a membrilor guvernului. Ori­ce reabilitare în actuala situaţie,atât a Parlamentului cât şi a conducătorilor ţarei, este o imposibilitate. Soluţia aşteptată de întreaga ţară va urma curând, şi semnatarei scrisorei d-lui Costăchescu din „Opinia“ de ieri. Este adevărat că prepusul d-lui Costă­­chesc­u, care era în complectă stare de e­­brietate, a întrerupt o singură dată şi nu­mai datorită intervenţiei subsemnatului n’a fost scos afară de ceilalţi săteni, întreaga asistenţă a manifestat călduros pentru partida­ naţi­oal Hrstat, Iar cuvân­tările ce s’au ţinut au fost Întrerupte de aplauze fcrtunoase. Nu s’a dat nimănui, sub nici o formă, vre-o recompensă pentru că a participat la întrunire. Singurii cari au fost plătiţi e­­rau agenţii ţărănişti ai d-lui Costăchescu, care însă n’au dovedit decât un singur fapt : că n’au nici o încredere in faţa con­sătenilor lor. Situaţiunea partidului naţional-liberal atât în Şipote cât şi in Chişcăreni este exce­lenţi?, iar ţărănismul de bocitor a d-lui Chism­ăchescu, e in plină­­ soluţie. Ţinem la dispoziţ­a d-lui Costăchescu şi a ori­cărui curios, numele tuturor partici­panţilor la întrunirea liberală de la Chiş­­căreni şi desfidem să ni se facă, in pri­vinţa tuturor afirmaţienlor noastre din a­­ceastă scrisoare, o singură obiecţiune se­rioasă. Până la alegerile generale când la ternă vom­ arata la ce se reduce acţiunea clan­destină a d-ld Costăchescu in judeţ.—in­vităm pe profesoral care îşi îneacă con-, vingerile în lacrimi, să meargă la Spate şi ori-unde aiurea In judeţ, pentru ca, în contradictoriu să valorificăm în faţa săte­nilor, cele două politici pe care le repre­­zintăm.­­Primiţi, vă rog, Domnule Director, asi­gurarea cocard, raţiune! mele deosebite. Infrânarea speculei. In ultimul timp—adică de luai de zile—controlul acesta nici nu se mai făcea, iar speculaţii daţi judecăţii —la cea mai mare parte—n’au fost aceia cari au realizat averi fantastice pe urma speculaţiunei, ci nişte nenorociţi care îşi agoniseau traiul anevoios şi pe care co­­m­isiunile de judecată îl condamnau din ob­b­igaţiunea legei iar nici de cum din con­vingere profundă, personală. Instituirea controlului speraiei sub gu­vernul averescan a fost o reclamă ameri­cană a d-lui Argetoianu, care a hotărât să... ieftecească traiul. Ce a urmat s’a văzut. Desfiinţarea acestui control, care de multă vreme­ nu se mai face, este aceiaşi rechini a noului guvern. in realitate speculaţiunea există şi ea contribuie în cea mai mare măsură la scumpete® de azi. Se pune deci întrebarea următoare : Guvernul d-lui Take Ionescu suprimând controlul speculei, şi decretând deplina libertate a ori­cărui fel de comerţ,­a luat vre­o sită măsură ca să nu se practice a­­buzuri şi mai mari, sau a găsit alte soluţii pentru ieftenirea traiului. Deocamdată ne-am trezit cu suprimarea ori­cărui control in toiul unei scumpete formidabile şi a unei valute nimicite. Ce a călăuzit deci guvernul actual ca să dea vânt speculatorilor ? O lămurire se impune—pentru că alt­fel sa pot face următoarele logice deducţii: Sau guvernul a înțeles si-şi facă și el o reclamă gratuită prin această decretare a libertății speculei, sau—In cazul al doi­lea care e mai grav, — guvernul tinde să sporească sub ori­ce formă tran­­sacțiunile comerciale, mari sau mici, spre a putea incasa cote mai nu­meroase de pe urma impozitelor pe consum și pe cifra afacerilor. Iacă de ea se cuvine ca revocarea de­­­finitivă a controlului speculei să fie moti­vat în chip oficial. PRIMUL AGI ALL GUVERNULUI — Dîsfilbfarsa controlului specu­lei. Un mic Istoric. Dela recla­mi d-lul Argetoianu la acea a d-lul î£ke lor.eseu. D& ce s’a desfiinţat contr&lu­i? Specia şi ngtulte impozite. Pe ziua de 1 Ianuarie a. c. guvernul d lui Take Ionescu a desfiinţat controls contra speculei. Decretul care poarta numărul 228 a a­­păs­ut in „Monitorul Oficial“ cu data de 6 Ianuarie a. c. şi prin el se arată că „ser­viciu­ de contr­­­a­ abuzărilor, creat p is decretal din 4 Mai 1920, s'a desfiinţat". Pe acelaşi dată au încetat delegaţi rude date ofiţerilor contra ori ai acestui serviciu. Aceasta este cea din ăi măsuri cu ca­racter general, pe care o ia noul guvern. De e­a ns-venitâ sau nu această măsură —se va vedea in curând, întrucât n­ a se cunosc motivele care au deterra­nat’o. Să fi încetat oare speculaţiunea care a îngreuiat cu atât de mait viaţa? Şi mai cu seamă decretul desfiinţat a avut-a ei vre-o înrâurire pentru înfrâcarea speculei? Epenenţa făcută din Mai 1920 şi până în prezent ne a­rtă că controlul speratei —aşa cura i’a înţeles guvernat drnui Ave­­reees—a’s contribuit absolut cu nimic la — Semnalăm d-lor efori ai ca­sei Sf. Spiridon scrisoarea apă­rută in ziarul „Lumea“ de ieri şi semnată de agentul ţărănist Ch. Negrescu funcţion­ar al acestei case* Din textul acestei scrisori d-nii efori pot vedea că cele relatate de noi sunt perfect adevă­rate şi vor constata cazul specif­ic al a­­cestui funcţionar public, care măr­turiseşte, iftcontfteh*, că este un agent ţărănist care propagă la sa­te ideile comunist-repoliţionare ale „ţărăniştilor“ sferişti. Agentul ţărănist Negrescu a semnat această scrisoare care i-a fost dictată de către d-l Costăches­­cu, care, personal, a dus-o la re­dacţia ziarului „Lumea“, întrebăm pe d-nii erori, şi în spe­cial pe d-l Sturdza, dacă o ase­menea manifestare a unui funcţi­onar al Epitropiei poate rămânea fără sancţiuni ?

Next