Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-10 / nr. 122

A ­'". W [ ISEAR IeLMl * ft* $ l.ft|3 ®—«S ^ AB. se m atmmmm msms^Bsms mmi 8» a«l «Uf» «&*sf * iQfcg&l ja|.A^||yt^| SAMBATA 10 IUNIE 1922 UHflU PRIPffl MARIOARA Astăzi, la Belgrad, in mijlocul bucuriei a două popoare înfrățite, se celebrează după datinele vechi, căsătoria Principesei Marioara a Ro­mâniei cu Regele Alexandru al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iată că pentru a doua oară în scurtă vreme, o gingaşă domniţă pleacă dintre noi, pentru a-şi desăvârşi menirea fericită a vieţii sale. Cu Ea trimitem o parte din sufletele noastre, pe plaiurile depărtate pe care soarta a vroit să le străbată ca Regină, pentru a întări legăturile de sinceră şi temeinică prietenie pe care le am întreţinut întotdeauna cu viteazul popor sârb. Pe cele două maluri ale Dunării, la Belgrad cât şi pe vechiul său duşman, Semlinul, fâlfâie drapelele de sărbătoare. Soli de frunte veniţi din toată lumea s'au adunat cu strălucire ma­re, pentru ca nunta regească şi înrudirea celor două dinastii şi a celor două popoare aliate, să poarte semnul dragostei şi al urărilor voioase ale tuturor. In Regele Alexandru, poporul nostru vede pe viteazul căpitan, care prin înaltele sale virtuţi ostăşeşti, a câştigat dragostea nemărginită şi recunoştinţa patriei sale. Comandantul armatelor de la Kumanova şi de la Bugalniţa, luptătorul eroic în desperata retragere către Salonic, Regele care a trăit cot la cot cu soldaţii săi, indurând greutăţile răz­boiului şi apasarea celei mai chinuitoare existenţe, tsgontt­am patrie pentru a se bate fără preget — Iată suveranul care a realizat pentru poporul său, idealul mângâiat din negura vremurilor Astăzi, statul sârbo-croato-slovan, cuprinde ţărmurile Dunării şi malul Adriatic. In culmea gloriei şi ajuns la realizarea deplină a re­vendicărilor sate naţionale, el sărbătoreşte cu entastasm noua lui Regină. Domniţa noastră va duce poporului vecin un semn al frumuseţii fostei sale patrii. Facem urările cele mai ferbinţi de fericire şi de prosperitate, pentru familiile domnitoare şi pentru cele două popoare, astăzi înfrăţite printr’o legătură nouă. %Mi­ll&It Ban! ‘ 50 O mărtursiire a d-rului Lupu Socialistul „sui geauris" care subscrie un „darore“ toate năabb­­­lfite, a’n simţit dator sa scrie şi un necro­­g in amintirea defunctu­lui literat n­uiliu Zamfirescu. Prn acceste rânduri cari caracte­rizează desanţarea morală a doc­torului Lupu, desprindem următoa­rea mărturisire a acestuia: — „I-am făcut malte rile amice lu’ Dfeitin Zamfir­eseu“ recunoaşte d-lui Lupu Intr'im moment normale Citi­tori e-isri cunosc toistă activitatea... parlamentară, extraparlamentari şi publicistică, „sui g sacri­i“ ta ne­vropatului egitator ţărănâ­st vor de­duce singuri ceea­ ce mărturiseşte szi direktorul „Aurorei“ In fa­ţa mormântului lui Dui­lu Zamfirescu, la acelaş necrolog, d­rai Lupu te simte dator să facă aprecieri psi­­chologice despre literatul dispărut şi scrie textual: —­ „Era un om cu vastă cultură, literat el Însuşi şi literat distins; gţî făcea plăcere să ai comerţ sufletesc cu dânsul“. Nu ştim ce plăcere o fi avut săr­­toana Dulilu Zamfirescu In acest „comerţ sufletesc* cu doctorul Lupu. Ceea­ ce ştiai atu®«, este stilul doctorala! Lupu care caracterizea­ză omul... Mai trebuis8 comentarii? MiDOLJSl Romanul .Viaţa la ţara" al defunctului li­terat Duilla Zum­fin seu se traduce actual­mente In englezeşte şi va apare In curând tipărit la Londra.* In editura­­Viaţa Românească* din Iaşi, s’ă pus sub tipar un volum de ,Amintiri“ ale d-lui prof. Dr. N. Leon. D. N. Thuiescu proectează înfiinţarea unei biblioteci româneşti la legaţiunea română din Londra­ pentru a înlesni astfel cunoaş­terea ţarei in statul Marei Britanii. La 24 iunie, Societatea Naţiunilor va or­ganiza mari demonstraţiuni la Hyde Pack (Londra). In acest scop se vor construi 20 de tribune internaţionale de unde oratorii îşi vor rosti cuvântările. O tribună va fi rezervată României. Intre oratorii români figurează şi d. M. Beza cu­noscuţi literar şi consulul nostru la Londra. * „Gândul Nostru, revista pentru artă şi li­teratură, a ajuns la al 12-lea număr, la care colaborează d-nii Sandu Teleajen, T. Măi­­nescu, Al. A. Leontescu, B. Serghie, G. M. Vlădescu, M. Sturdza, G. Voevlaca. ŞTIRI EXTERNE — Servieta! sgenflel „Radar“ — Preşedintele Statelor­ Unite, Harding s deliberat în chestia suspendărei ajutorului american pentru Rasia, de­oare­ce el de­vine tattal din,, cauză că-l sustrag bolşe­vicii. . ** Ma ca victorie a partidului Bethlen va avea o tarămire covârşitoare asupra vi­itoarelor lucrări ale parlamentului, căci guvernul va fi în majoritate. Continuita­tea lucrărilor este clar asigurată. Rezulta­tul vorstei din Budapesta nu este tacă cu­­noscut din cauza mirelui număr de vol­­tinţi. Este prohibit că partidul Aed­asig nu va reuşi să a­bă la Budro^it» de cât en siigst raaedst. * A­4 dimineaţă, la ora 9, de faţă cu re­­prezentanţii asociaţianli tinerilor com­er­­tanţi, primarul Belgradului a inaugurat expoziţia oraşului Senjevo, rostind un dis­curs. Expoziţia meseriaşilor şi a comer­cianţilor din Serajevo este instalată lângă ca­tdrală,­­ Guvernul din Washingion a notificat am­basadorului rea Bachmetitw că nu-l mai poate recunoaşte ca reprezentant al Bes­tiei. Se ştie că Bachmetitw a fost numit ca ambasador la Washington de către­ gu­­vernul ţarist şi era bucurat până in ulti­mul timp de toata prerogativele unui am­basador. Pe lângă asta Brat­hmatiev a fost sufletul tuturor mişcărilor îndreptate in contra guvernului sovietic şi a sprijinit tot timpul armatele lui Denikin şi Vranghel cu bani pe care a ştiut să şi-i procure din sursă americană, la ultimul timp i s’a ce­rut lui Bachmetlev explicaţii cu privire la Intrenuinţarea fondărilor ce i s’au încre­dinţat. Notificarea guvernului american pare a sta la Ifgliură ca răspunsul insu­ficient al ambasadorului rus. , . Din Angola se anunţă că Mustafa Ke­rns­ a plecat pe front pentru inspectarea trupelor și luarea de măsuri militare pro­venite la vederea desfășurarei unor even­tuale evenimente.­ * Noul comandant al trupelor grecești din Asia Mică generalei Higlanostl a sosit la Smirna. Fostul comandant generalul Po­­pcuiss, a dat ca ordin de zi către trupe îndemnâadu-te să asculte de ordinele nou­lui comandit spre binele patriei. Generalul Hagiaaesti pleacă pe front. Un­­acord a intervenit între Tarei­a şi Karzl, pe bisa căruia cei din urmă se o­­bligă si păstreze neutralitate până la sfâr­şitul răebţtateî grecotare. Acord­?! a fost semnat de valiul Van Haidar şi şeful na­ţionaliştilor kurzi Sem­co. COMUNISMUL Ţărănist — In Bulgaria şi la noi — Silri antorisate ce vin dfh S fi», anunţă că îatr’adevăr d-1 Stambolinski, conducă­­torii ţărăniştilor bulgeri, s’a af­iist politicei comunkto-revolujl jnre. Faptul a fost confirmisit şi de fostel prim­­ministru al Poloniei, d-1 Witor, care a ple­cat ziele acestea din Soft*, ends a găsit pe igitatorul comunist Râkov­ki la per­fectă armonie cu ţărăniştii bulgari. Situaţiunea aceasta din Balgi­r.­a, învede­rează legăteriie dintre ţărănişti şi comunişti, regăteii ceri există şi la noi. „Ţărăniştii“ noştri au adoptat şi ei pro­gramul ţărăniştilor bulgari şi ceva mai mult, uneie desiderate cari figurează la progra­mul comunist.­ Ania trecut, la Uşi, în casa d lui Bores­a, ţărăniştii au pus chestiacea proclamăre! repuliiicei româneşti şi iatăt jrsteii Dinastiei. Am fost cei dintâi cai era anunţat această acţiune ţârătsisto-revoluţionară, iar încerca­rea nsivulei domn­ului Bej­or de a des­­minţi faptul, a fost dimpotrivă confirma­rea lui. Că programul „fărinist“ al d-lui Miha­­lache a fost inoculat cu idei comuniste, st a putut constata şi din faptul că acest program—opera d-tor Lupu-Stere-Bujor— nici nu s’a împărţit la sate. Ţăranilor s’a dat numai un extras al acestui program, iar textul adevărat al programului s’a îm­părţit numai în câte­va centre, la oraşe. Astăzi te face dovada complectă despre legăturile dintre ţărănişti şi comunişti. Ceea ce a constatat d-l Witos la Sofia, se petrece aidoma şi la noi. „Ţărăniştii" noştri conduşi de d­ral Lupa sânt in le­gătură directă cu agentul comontat Ră­­kovek’. la ultimul timp s’a produs o dsabtoare latre partidul naţional din Ardeal şi ţără­nişti. Nu se cunosc motivele acestei certe. Dar dacă ardelenii din „partidul naţional“ au reacţionat la un adevăr împotriva acţiunei subversive a d-nulul Lupu, au săvârşit un act înţelept­­■ ori­care ar fi celelalte con­­cepţiuni politice şi sociale pe care Ie nu­tresc. Este ia­dmisibil ca un român cu dra­goste de ţară şi neam să se afilieze la in­ternaționalismul verde al d-nului Lupu,­­ care servește causa bdîşevii malal. Recepţia minist­rilui Franţei la Universitate Ed la ora 5 după amiastă, d-l Dasscher, ministrul Franţei la Bucureşti, a fost primit c­­ o deosebită solemnitate la Un­iversitatea noastra. D-sa, condus de d­l Traian Brata, rec­torul Universităţii, cât şi de corpul profe­soral, a vizitat sălile de cursuri şi lăbois­­torin­e, în care lucrau un mare număr de studenţi. Apoi, ln Aula Universităţii unde se aflau stu­denţi şi an numeros public, d-I Bratu a sfîutat pe distinsul oaspe, din partea Uni­versităţii ieşene. In cuvântarea sa, rostită în limba fran­ceză, d-I rector a insistat asupra comuni­tâţii de interese şi de cultură d­ntre cele două popoare, aducând omagiile învăţă­­mântului român. D-l Daeschner răspunde cuvintelor de bună-venire ce i stau adresit, amintindu-fi cu plăcere de colegii săi de studii români care se distingeau întotdeauna prin inteli­genţă şi dragoste da cultură. Arată dragostea Franţei pentru poporul român şi mulţum­eşte pest­e primirea căl­­duroasă ce i s’a făcut. Vorbeşte apoi d-1 Partea I ca reprezen­tant al studenţilor, care exprimă sentimen­tele de recunoştinţă pentru Franţa cât şi dorinţa ca legăturile dintre cele două ţări să se strâ­­gă mai mult încă, prin înlesni­rea exersrsiunilor ştiinţifice şi a răspândir­ii cărţilor franceie. U-l Daeschner luind cuvântul din nou, dă asigurări ce guvernul francez va face tot ce este în putinţă pentru a sprijini s­­ces­e nevoi importante atât pentru Români cit şi pentru F.mcesi. Distinsul oaspe s’a întreţinut apoi cu numeroasa asisten­ţă. CITIȚI i PAGINA ft U‘ft ULTI­MILE STIRI TELE-wommn — contrar tuturor ver­­ siunelor, la Bursa din Bu­cureşti nu sta semnalat absolut ulei o „panică“. Qwittett pot­urg în mod normal. — Astăzi la ora 5 p. m. va a­­vea loc la Cercul Militar o recepţie de onoare a d­lui Daeschner mi­nistrul Franţei. Vor participa ofiţerii din garni­zoană. — După ultimele ştiri sosite la parchetul general, poliţia este pe urma bandiţilor din Roman. Asasi­nii vor fi curând arestaţi. indicii preţioase au dat eliberaţii condiţionaţi In virtutea legei specia­le, ceia ce a dat dovadă despre e­­ficacitatea acelei legi, isprava unei ţigări Costachi Alexandra lucrator, făcu sstă­­noapte un chef cu draci. Pe la oră 2 noapte porni spre locuinţa ss, o cameră mobilată îa st. Şoseaua Arce.18, trăgând cu mare plăcere din ţigară. Alexandra se desb’ăeS, se culcă şi uită la pat ţ’gara aprinsă. Nu trecu mult şi peaeîe d!n perne se aprinser­ă, dar Costchi dormea dur. Vecinii dintr’o cameră de sfătarea sim­ţiră mirosul d­e arsură și privind prin geam, zăriră camera lui Cqitachi plină de fum. Gesmul fu spart. Vecinii pătrunseră și ce mare greu deșteptară pe Costachi, care tace puse să se porneasca. Costachi fa salvist, dar pstul a fost d­e­­trus de tac. 4 — Ministrul Franţei, d. Dieschner, a visitst aci dimineaţă şcoala normală „Va­li­é Lupu“. In cursul zilei plenipoterrjiarul francez a viiisst diverse instituţiuni şi monumente din oraş. — la ziua de 26 Iunie a. c. era 11 di­mineaţă se va ţine .la locgîfl Piixnărtai Iaşi lîcUaţie publică orală pentru darea in concesie a latrinei din piaţa Hâleî conf. eaeîuiul de sarcini Îîtocraii. Ca taxă concesie n.oral va pitea tacass 50 bani pentru intrebaiotarea Inul closet, plsiarele vor fi gratuite. Garanţia provisorie 3000 lei la numerar sau efecte garantate­­de stat. Diapoziţiunile art. 72 — 83 d­e legea contabilităţii pub­ice se vor aplica acestei licitaţii. Caetul de sarcini se poate vedea În fie­care zi de lucru la archiva comunei. — Garda Conştiinţei Naţîonsilfc“ dîa România, roagă pe toţi membrii să­ să ia parte la înmormântarea mult regre­­t,statal NEGUL­A! ŞOICAN, fost şef me­­canic al R. M S. Iaşi, şi membru activ în colBb­Oîdl Gărzi!. Cortegiul va porni de la locuinţa dece­datului din şoseaua Axa No. 32 Sâmbătă 10 Iunie 1922 ora 2 iam. p. la. Doi lucrători de la­ fabrica de tutun, Tudor şi G­ea, au fost înaintaţi parchetu­lui sub acuzare, că treptat furau pe cliste cu hârtie de ţigară de lux şi pe care i- ar fi vândut d-lui Movilă debitant de tutan­d la strada Zugravilor. Impecţia sanitară la Nistru.­D-l d-l Stălinescu, inspector ganitar tehnic, a făcut o minuţioasă rnspecţiune sanitară d­ă­ ÎUEgEl Nistrului şi Ia­pitsanul Mărei Negre, luând măsurn­e previn­ive pentru a evita primejdîa holerei, care bântuie la Odessa. însoţi de d­l N. Martinessa inspectorul sanitar al Bass­abiei, de d. dr. Gresia me­dic la Cetatea Alba şi de d. Cc Ionel Pri­ma, d-ts a vizitat punctele principale la N­ sî­u şi la Hmsn, dând măsurile nece­sare, inspecţiunea a durat o săptămână. — In ziua de 16 Itraie a. c. ora 1­1 di­mineaţa se va ţine în localul primîriei Iaşi licitaţie orală pentru vânzarea unei rezer­vor de tablă rămas de la foasta fabrică de conserve de la abator. Garanția provizorie 500 lei la numerar sau efecte garantate de stat. Rezervorul se poate vedea în fixare zi de lucru la Abator. îi OTSCAReA' Sfinţirea bisericei şcoalei normale După ce a­ stat II ani închisă, campu­tând fi sfinţită din pricina împrejurărilor protivnice, anul aceata îa zioa Sfintei Treimi, biserica s­coat deschisă pentru a piu­ri ragădaşile credincioşilor. Strbarca­­re niare şi Impunlicare, care a stres o mulţime de lume. S’a rtînviat cevs da credinţa trecutului, rârd strlmofii noştri mii pliţi ca noi, puteau prin simplitatea snfleuirîri lor, nestins tacă de ind­oală, că sdtfcă prtacsn! lor de mulţumire lui Dumnezeu. Bî­cric* e frunaos pictată îe ’stil blzss­­tta de pictorul Abschluß. Dacă sfinţii nu mai ia rigiditatea pietorei bizsniiae, totuşi un gând­­de cucernicie, acoperită pe elor­­curi de o expresie de suferinţă pres­ome­­r­eiscă şi prea copleşitoare, gtrăleşte chi­pul sfinţilor. Se pare că pictorul a fost dus mai mult de respitarea modelalor sale, de cât de ent.e­a! însăşi, înv­luit de o re­semnare Înşivă, care se ridică deeaupra diferei,a artei orientale. Sfintele au tact tapate pa faţa lor, ex­presie prea pronunţată de melancolie,­care presupune îmi msit regretul după Sacra­­rile omeneşti, de cât renunţirea voită a lor. Sfântul RíHtélimon din dreapta­ bise­­ricii are o expresie de prea multă bărbă­ţie—un portret de orgaf admirabil—dar nu nu sfâ­it. Chipul ingerelui, din K­osnis murală da lângă sitar, e atrăbătat de gân­­duri legate de sufletul omenesc şi însăşi atitudinea întreagă a corpului exprimă cn fel de oboseală a minţii căzetă tati’un fel de scepticism. De sîgur dacă pictura în factură e bizantină, ca sedlît e departe ds această artă, fără însă ca acest lucru să-i scadă ceva din valoare. Eh este mai fault o îmbinare a ieshirice! artei blgaotins cu înţelegerea modernă, apropiată mult de rea­liste, a artei bisericeşti. Ailara t­e minam­­ sculptat în lemn. Bi­serica cu teste d­­e mică, totarşi are ceva din echilibrul monumentelor noastre creş­tine. Lumina electrică şi culorile prea vii din decoraţia piraţilor şi a prim­i b­iţi a­­duc ceva străin la sufletul nostru. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. Arh­i­­lactic şi de a fi sobor de preoţi în frunte ca părint de Niculea, protoereul judeţului. Răspunsurile la leturghie au fost date de excelenta­ cor al s­osiei normale ca coacartai preţios a casorva eleve da la Reuniune. Corul a fost condei de d-l C. Baciu. Biserica e prea neîn­cîpătoşre pentru a cuprinde toată lumea. Remarcăm p­ezenţa d-loi Tr. R­ă u, rectorul Universităţii, — C. Meisner, fost director a! şcoaleî, Ing. Scafaru, colonel Ionescu com­adant al re­­gimentului 13, I. S­al coasaî al Franţei şi profesor al şcoald, d-na A­exindirina Ga­­vrilescu, directoarea şcoalei profesionale de fete etc. După slujbă o masă comună a avut loc îi sufrageria şcoalei, snd-i «a particiat mai mult de 100 de persosne. S’a rid­u­st diferite b­asteri, la mai toate s’a seb­inist energica conducere a d-lui Director V. Todicescu. După amiază a avat loc o producţie a deviior la parcul şcoalei. Ceia ce a impresionat pe toţi era ma­ica intimitate dintre profesori şi elevi—şi dragostea tin­ceră a acestora pentru îndru­­mătorii lor. Intr’adevăr d. Director V. Todicescu face parte din a ei foarte puţini c&re a sîrnî să îmbine autoritatea cea mai desă­­vl'şlîă ca dragostea mare pentru elevi. Acolo unde se prigh­esc edacsiorii de mâne trebse ca spiritul elevilor să nu fie copleşit de mecanîcizarea sufletului atât de caracteristică şcoald .­r noastre. GR. SC. Conflictul sângeros da la Flume Bucureşti, telefonată Un conflict sângeros a avut loc la frontiera Fiu­me- Iugoslavia, între tru­pele guvernatorului Zs­­velo şi cavallierii regali. Aceştia d­in urmă au avut morţi şi răniţi. Faptul produce mare senzaţie

Next