Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)
1922-06-11 / nr. 123
*. In vederea începere! lucrărilor de primăvară au iesit la „FERRUM** Fraţii Wichtel & Comp. Streets I. C. Brătianu au mare transport de: Ciment de Ciakovia Ipsos Caramide refractare praf, chamot, sape, hărleţe, lopeţi, târnăcoape de otel, traverse de fer toate profilurile, fer laminat, tablă albă în lăzi, neagră, plumbuită şi galvanizată, Teschen şi „Wolf Netter“, cure de fer, lanţuri, nicovale, minghene, curele, păr de cămilă, curele de balotă şi de piele. Pietre pentru moară din renumita fabrică „La Ferre sans Janarre“ verneorele, Rafia, sulfat de cupru, foarfeci pentru vie, cuţite de altoit, ţevi de fer, de plumb şi galvaniate precum şi de locomotive robinete, rezervoare, closete, cozi, tuburi de fontă pentru instalaţiuni de apă şi canal precum şi toate articolele teenic. In legătură cu branşa ferăriei. 1047-12-8 DEPOZITUL VIILOR MOLDOVEI STRADA ARCU No. 5 (tuturi de Poştă) Pentru înlesnirea populaţiei vindem un detail, vinurile noastre NOS $1 VECHI, cu următoarele preţuri de engros: y.85 .75 LITRUL VIN ALB VÎŞAN ALB COTNAR () VECHI DE ODOBEŞTI jj 25 Şi jj^50 LITRUL Avantajul de a cumpăra direct la depozit nu constă numai în a obţine vinurile cu preţul cărei plătesc însuşi cârciumarii, ei siguranţa di eudpsrat! un vin ABSOLUT NATURAL 1010-1010 — „Și n’ai cetit ce acrie acolo , că sătulul trebue să-l creadă pe cel flămând?“ Și Tolstoi cită tot passglul. Soldatul il icnită cu atenţiune și reflectă dacă nu cumva a corna vre-o abatere dela istoria aa da ostaș. Apoi deodată se adresă astfel către Tolstoi: — „Dar d-ta ai cetit regulamentul din timp de război?“ .Na!“ ...Atunci nu mai vorbi ! răspunse soldatul cu energie făcând s'âaga ’mprejur!... « TUROHENîEW ȘI BELINSKI. Epopeia „Parașa“ aici iWĂSiTurghersiiv a fost pubicată de criticai Bsiinskia. revista „Sapîiki“ Însoţită de un elogios studiu al raare*u! critic ras. De atuncea Turgheakw rămase foarte ataşat de Belinsk, care locuia inh’o cameră umedă șl posomorâtă, din Petrograd. latr’o zi Turgheskw veni Îs Belinsk' care ae află bolnav în casă Toată vremea cei doi literaţi o trecură In conversaţ;unl literare şi filosofice până ce pe Turghenitw li răsblae foamea—pe Inserate. Când dil cele romancier rua aminti criticului său că e vreme de cină, Belinski se enervă deodată. —..lată—zise el—eu mă chinuesc să stabilisc dacă erstă sau nu Dumnezeu... și el îmi cere de mâncare!...“ Araid i Olga Popovici. — Aganţăm cu părere de rău încetarea din viaţă a d-rei Olga Popovici, tânăra artistă a testului naţional din Iaşi. Defuncta, care era de câtva timp sarferindă, a fost câţiva ani stegista testului noatru, ţinând în răstimpul scesia o serie de roluri îndenunate. O boală cernicată care nu iartă, a răpus-o atât de timpuriu, la cursul acestei stagiuni Olga .Popovici a jucat ua rol episodic din drama „Azilu de noapte“ în care şi-a trăit, în parte, profil ei dramă... Această e secă a fost emoţionantă mai tics pentru aceia cari o cunoşteam de aproape. La testrul naţional s’a arborat drapelul îndoliat. La înmormântare vor parricipa toţi artiştii. Rugăm uamiliară prusisscă expresiunee condoleanţelor noastre. — A apărut: „Orgliile şi evoluţiunea sedelăţei“, cartea I-a Doctrina Evoluţiunei, de Al. I. Alexandrescu. De vânzare la „Librăria Românească“, str. Lăpuşneanu. Duminică 11 iunie ora 5 p. m. va avea loc la Aleea Copou între Parcul Sportiv şi Observatorul Astronomic, o mare bătae cu flori, în beneficiul muzicei regimentului 13 infanterie, cu concursul unui comitet de doamne din societatea ieșană. Se prevede un mare succes, întru cât s’au luat întinse măsuri de pregătire a acestei rare şi frumoase serbări . Administraţia comunală a închis fabrica de ape gasoase din cartea fabricei de bere Zimbu ca nefiind conform cu dispoziţiile sanitare. D-l Daeschner serbătorit de ieșeni Banchetul oferit de Primăria hși, în onoarea haltului oaspe teri la orele orele 1 p. m., a avut loc în salonul „Traien“ cu prânz dat de primăria Iași în onoarea d-lu l Daeschner. Au luat parte dnil. Eugen Hstovan», generel Zsol'c, general Tomoroveanu, general Cherch^scu, general Sava Goici, colonel Tufea, colonel Barca, dr. Autonom Georgescu, Bulgara, Eugen Petit, C. Meissner, Ch Jimogu, dr. Demetrisde, Vasiliu- Volis, Gr. Teodora, Osvgid Raconiă, Eradîde, Kessim, de Dibouvlfie, Vaieri lordăchescu, Jar*, Ginăsescoi, Brauj, Paul Bajor, dr. Hacalogla, Brntaş, Popovici, Tafrsli, Albert Ghica, Sibl, de Moncaad, Gh.Scutaru, M Gheorghia, Corol, Scriban, Scriban, Rudolf Suţu, Bârcaa, V Buţureanu, Mircea Herovano, Lateş şi M*x Kaufman. Masa a trecut în chipul cel mai animat. D-l E. Herdoftna, preşedintele comisiei Interimare, a ridicat primul toast, pe care il publicăm în fruntea si anicul-D-mii Herovann a ma tpasat pentru Domniţa Maria, Regele Alexandru şi Familia Regală. D-l Daeschaer, impresionat de frumoasa inspiraţiune a d-lui E. Herovan», răspunde admirabi rolul mare pe care aI avut l.ţeşal î i timpul răsboii iul. Ministrul Franţei a arătat ci mulţi Lâncezi întorşi la Paris arată undeosebit intens laşului. D-sa Ie*sistă asuprit rsporiuaior franco-române şi spune că ieşai oglindeşte sufetul poporului român. Aicea st) tbiârvă o Intensă viaţa intelectuslâ. Viitorul Iaşului vani din ce în ce mai frumos. Ţara românească a trecut prin clipe grele -dar o aşteaptă un strălucit viitor, mulţumit poporului său muncitor. Az! prin căsătoria de la Belgrad, atât de bine în Franţa—spune ministrul Franţei— se cimentează legături de istiatate pentru poporul român, care poate conta pe dragostea mereu crescândă a poporului francez. Termină cerând ca întreaga asistență să se unească cu strigăt#: Trăiască România. Azistenţa ovațioacuză pe d. Daecshaer. Mii vorbesc apoi dnul Paul Pejor din partea universităţii, şi d-l Kessim din partea comitetului cerclui „Lutiţia“. Micitirul Franţei, a proms a veni cât mai des prin Ust, a fost obiectul unei vii manifestation, de simpatie. — S’a pierdut Luni 5 Iunie, după ara ată, un cline de vânat, Brac, de trei ani, castania c’o pată aibă un piept, cu r,umeje „Lord“, «vând o zgasdi ds piele ne^g-*ă ctt medalooul Primâriei. Line-i va găsi S4B va da măcar indicații d-mi M. Kevastos, str. Săveacu 14, va primi o buni recomp'csă. —* Supuşii otomani care sunt proprietari de titluri aie dauriiîo.' negijate austriece şi negare contractate înainte de răscoiu, din timpul Msnarchîei (renta aar, coroane, etc.) sunt invitaţi, pentru s-şi salva drepturile lor, de a 1i8 contact imediat cu Lecţianta ElveţianI, Str. pitar Mesa No. 10 in Bucureşti, care este Insârcinată cu protecţia intereselor otomane în Rontania, încându-i cunoscut valoarea nominală totali a titianior ce deţin. București, 10 Mai 1922 1075 —5—1 LEQATIUNEA ElVETIaNA — Numărul participanţilor la congresul OianUoir de războiii, ce va avea loc la i«ş», va trece de o tine. mileánia* SERBAREA MH VASLUI Aniversarea societăţii „Valea Rahova“. Sfinţirea Drapelului. DL ministru Sassu. Vaslui.—Luni 5 îunieci, a avut loc aici aniversarea a 25 ani de existenţă a societăţii „Valea Rahova“. O mâţă de oameni muncitori, 24 la număr, au înjghibat în 1897 această societate pentru îndulcirea nevoilor şi au reuşit ca în 25 de ani si o pue invitasţa de a deveni un izvor de aluare a durerilor celor nevoeşi. Astăşi societatea numără ante de membri şi este înzestrată cu un adevarat palat şi fonduri care o pun la adăpostul oricărei griji. La ora 9 dimineaţă, membrii societăţei şi ai serperaţiei meseriaşilor cu muzica şi drepele au primit la gară pe delegaţii societăţilor „Română“, „Metalurgicâ“ şi „Corporaţiilor din Iaşi“ şi al societăţei şi comercianţilor şi meseriaşilor din Bârlad. Apoi aninda-te ca înălţimea de cetăţeni ce aşteptau la sediul societăţei „Valea Racova şi în frunte cu naşii noale drapel d. ministru Vlaie P. Sssu şi d. D. Ţaicu, delegatul d-lui Gh. A. Mavrocordat, «a pornit spre biserica Sf. Treime de la cimitir, unde a avtrt loc sfiţirea drapelului. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii : Grgoriu, Arsene şi Csimuschi, iar rlapensuriie au fost date de corul societăţii cântăreţilor bisericeşti. După termisarea servicitulul religios, părintele Grigoriu, îmr'o frumoasă cuvântare Şi detarat admiraţia pentru socieiate, făcându-i urări şi îndemnuri pentru viitor. Mişcător a fost ca amestol când d. ministru Saşa, în vechia membri donator al societăţei, a remis noul drapel, d-l şi A. Dimirîu preşedintelui societăţei şi fondatorul de acum 25 de ani al ei. Emoţiunea d-Ior exprimată,prin scurtele cuvântări rostite, a fost simţită de toţi cei presenţi. h a.eisşi ordne asistenţa s’a întorc îa sediul societăţei, unde cel îaîlt a lea! cuvântul d. Ministru Saşa, exprirrâid omagiile şi devotamentul farror pentru Rege şi Dinastia. D. Al. Dimitriu, preşedintele societăţei, face latoricul societăţei, arătând greutăţile prin care a trecut până a ajuns la socaţiunea de azi şi spune că după 25 de ani de muncă ar cuvine bătrânilor rămaşi în viaţă să se odihnească, rugând tineretul că va lua conducerea societăţei să urmeze pilda bună a celor bătrâni şi să nu uite sfaturile şi indensorile pe care 25 de ani ni l’au dat. D. micuţiu Steu a împărţit diplomele de onoare celor nouă membri rămaşi în viaţă, dintre fondatorii societăiei. D-sa a remis preşedintelui suma de 20 000 lei acordată de Ministerul Muscel şi 1000 Ifi din partea sale, ca prim fond pentru crearea unui «zil de bătrâci, pe lâng* &ceaată societate. Apoi printr’o bine simţită cuvântare arată rolul societăţilor de binefacere izvorâte din principiul creştinesc şi iubire! «progperai şi îndeamnă pe toţi să sprijine aceste societăţi. Vorbesc apoi de!1 C. F.ore?cn prefects! j idetinui, Mina FiiSp primarul oraşului, Carp preşedintele societăţei „F. sterna“ Ufi, Fancu preşedintele corporaţiei „Metalurgice“ din laşi, tot sd.co.id etogia-sul Ministru al Muncei, G. Mârzescu, avocat Rădescu, oferă pentru fundal szileiul de bănbai 5.000 iei, d. Gh. Popovici cHimar, dă pentru acelaşi fond 1 000 iii, d. Taicu în numele d-lui Marinocordst, al doilea naş al drapelului, dă 10.000 lei, d. Gi. Ra.«*sa, revizor şcolar, din partea Federalei dă 5.000 lei, d. Tachilă preşedintele societăţei „Provederes“ dă 1000 lei, şi alţii. Seara via ora 9 oferit an baschet naşilor drapelului şi dolegeţilor societăţilor din Iaşi şi Bârlad, la care a luat parte 2 sute de persoane. lati o atmosferă de frăţie au rostit discursuri învăţătoare d. Vasile Sssn pentru Dinastie şi pentru fericirea Princpesei Marioara, d. deputat M. Negură pentru d-nii Sassu, Mavrocordit şi conducătorii societăţei, d. M. Popesos-Racova pentru societate, d-nii C. Cristescu din partea asociaţiei funcţionarilor, Carp, Măceanca şî Panea din partea societăţilor de binefacere din Iaşl şi Bârlad, Cerbesnu din partea presei şi dr. G*iiu din partea membrilor societăţei, toastează pentru societate d-l senator Ed. Moieş pentru femeea română sufletul tuturor societăţilor de binefacere, d. D. Taica pentru Gh. Spiridon vice-preşedinteie .societăţei, care a donat prin tegument îat e*ga sa avere so ietâţei, Dimiiuîor P. Moiaş, din partea corpului didactic, pentru d-l Dimitriu preşedintele societăţii, d-l I. Birabsn în numele societăţii dimobilitaţii şi pentru prosperarea societăţii. D-l Preşedinte Al. Dimitriu, mulțumeşte Huşilor drapelului, deligaţior societăţilor, embriior socie^ţii ş, tuturor celor pre^nţ*, pent a sprijinul dit societăţii. * Sena cavâmâriior o încheie d-l ministra Sas«, ca di-ie mai cale urări pentru sosi memorii ei. de S CerbMna — Examenjîe de capacitate la Seminarul Veniamin, se femină mâine. De Duminică seminsriai intră in vacanţă. __La 14 iunie încep exarmenele particulare la şcolile primare din Iaşi. Congresul fuencţionarilor comerciali a fost definitiv fixat patru riere de 5 şi 6 August şi va avea loc la Bucureşti. Foimetea în Crlvitei la regionei Critacel 60,000 panteni m murit de foime. telegrafică Mareşalul d’Esperey la București Mareşalul Franchet d’Espiray va sosi peste cătava zile în Capitală. In urmă va face o escursie in Transilvania. Starea politici în Bulgaria Preia bulgară afirmă că a au dat circulări confedenţiare de Cătră d-l Stambalinski de a fi gata să te proclame revoluţia ca cazul in care burghezia ar pane noaa pe frmnele guvernului. Acordul iugoslav ital Guvernul Jugoslav s’a declarat formal pentru acordul ca Italia—cu unele mici regiuni. Raporturile între Franţa şi Germania Di Rotne are prim ministru a dat diverse explicaţien comisiini senatoriste a afacerilor streine. D sa şi-a exprimat speranţa că negocierie relative la împrumutul internaţional vor contiuus in bune condiţi n şi, cu toate că rezultatele au vorşi la iveală în curând. Ia aşteptarea plăţlor în aur, industria franceză trebue să se oblcinaiiscă cu plăţile In natură. Pentru plăţile în aur va trebui să tş*epte reafisarea împrumutului. Primul ministru confirmă decî*r*ţl!le saie din Cameră privitor la sancţiuni. Toate etaddie chrstiuniior ia legătură cu sîncţiunile au fost desăvârşite peatre a se putea obţine sincţ'srri de diverse feluri, în ziua când comisiunea de reparaţiuni va anunţa că Germania nu-şî îndepineşte obligaţiunile. Aceasta nu însemnează eficianţa va ia* măasri imediate. Toată isrisea crede că actual de negocieri vor da roade folositoare menţineril pacei Guvernul a dat delegaţiior francezi din comisiunea reparaţiişullor instrucţiuni precice în vederea organizării controlului asupra finanţelor şi exporturii şi supravegherea circulaţiunii fiduciare germane. D-l Pomare vs cere senaturi să voteze cât de cărând legeaere vie;or pentru Austria. CRONICĂ SPECTACOLELOR Grădina şi Ss a G nem* SidoiS Jri 8, Viaeri 9, Sâmbătă 10 şi Duminică 11 va entinua să ruleze Zdai doaâ mitineari la 3 şi 5 jam. Inga- Ia. Seara ia ora 9 jam. in grădină cel mai mare succes Parisian „ŞAPTE ANI DE NENOROCIRE“ (Sept ani de Malbest). In rol,in principal, Max Linder Regele râmlui C mnedi T van revinein 5 acte. Cu începere de loci tel m*i frumos iirm de aaion „Frectul Oprit“, in curând: „Misterul Radialul Extraordiner R m*n American iîaţific, uitră, stnsajlon*! in 5 se il 39 zere. V :'a§r14-Si V, Ah(S»? i« '^vtinenii sl «eara Zguduitor«! roman DOUA OR FfiLiNE zgvdiitor rom n chematrogikflc după mult crmoaCata s!apecist* lucrare f anceza c« d rs O'glBcaett!. Ope^a g aadioasv după romanul celebrului romancier f »nee* D’eonery marele saccca «1 T«4- fruiui N*{ion?,l. Grădini s- $»in Astăzi se reprezintă gpîend tul fim „Madame Recitaîer* sepe bă dramă in 6 acte. ip, primul rol D„'a Fern Andrs cea mai frumoasa femee din him, cea mai distinsă artistă dramatică, rivala d-rei Francesca Berlini. Aneta Gurescu, soţie, Maria şi Colonel dr. C. Gorescu cu stopH, Jenic* şi Minor Octav Gorescu cu copii, Oig* şi Aix. N. Ionescu cu copi, Are I* ş i Egen Totoescu ca fiai, Elena Amsatu, Aneta şi Locot-Colonel Dr. V. Popovici cu copii, şi fsmiciile Gh. şi Visd Vasiliu, Victor şi Eng. D. Totoescu, Preot Rosmitineanu, Preot Iorga, Gureş, Zharii, Ni Ionescu şi M Litzarescu, au inmirginita durere a vă anunţa pierderes malt tebitanilor. ANTON GORESCU Profesor decedat in ziua de 7 luni 1922 în urma cue! scurte suferinţi. înmormântarea va avea Ioc V neri 9 lan?e a. c, o a 3 p. m. îa Capela cimitirului Etercitatea unde se află de fpua c-jrptU VASILE E. TEODORU AVOCAT BUCUREȘTI, str. Grădinaca Cai No. 6 Iași,Tipografia „Albina“, Strada Săulescu No. 1 Exportul Vitelor Se confirmă ştirea la Ministerul industriei că exportul vitelor va fi supus contigentărei,cu unde excepţiuni, pentru cazul in care statele vecine ar face intervenţiun diplomatice. oala lui Lenin Comisarul tomisiunel extraordinare şi tribunalul, revoluţiori din Moscova au publicat buletine despre boala lui Lenin. Aceste buletine anunţi că Lenin s’a Îmbolnăvit la 24 Mai de gastro-enterică şi în legătură cu aceasta starea ta nervoasă s’a Înrăutăţit. Acum se constată o ameliorare. Atentatul împotriva lul Scheldemann la chestia atentatului aăvâșit in contra lui Scheidrmann s’a stabilit că lichidul cu care a fost stropit era acid prusic. Dacă o singură picătură i-ar fi atins gura Scheldemann, n’ar mai fi scăpat de moarte. Intr’o convorbire cu ziariștii, Scheidemann a declarat că motivele atentatului sunt destul de transparente. In nUimul timp agitatorii partidului naţional german au întreprins o campanie de ură extrem de violentă in contra lui. Poliţia crede a fi pe urma atentatorului, pe care i bănueşte că e un student de laUniversitatea dia Marburg, (Rsdor) Participarea Statelor Unite la conferinţa de la Haga Preşedintele Statelor Unite, Harding, a hotărât ca America să fie reprezentată la conferinţa de la Haga. Guvernul englez a şi fost inştinţat in această privinţă. Chestia, dacă Statele Unite vor participa la Higi, cum au participat la Genova în calitate de spectator, sau vor face, In mod oficial, parte din conferinţă, rămâne deocamdată deschisă. (Rador) Vie de vînzare,”«' tsn hectair și jamăt&t*—viță ftmerlc?anri, tämfttoasä alb, trei kaa depărtase de bariera Pâsarari— șosea pârii acoîo. Aaressâ fa ziar G. B. J0—5 B. DIR. II REGIONALĂ C. F. R. IAŞI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de 22 Iunie a. c. ora 11, la Direcţia 11 Regionala C. F. R. Serviciul I. Isşl atr. Cazi-Vodu No. 20 se va ţin licitaţie pentru fainfara a 20000 mc. balast, necesar liniilor din nordul Moldovei, deci de preferat balastierele cele mai apropiate ca : Roraaa, Paşcani, Drihsses, Liteai, Vereşti Boudojeni, sau o barisite balastiere ce cad pe aceste porţiuni de linie. Briastul se va primi numai Încărcat pe vsgosneie C. F. R la staţiunile sau balastierele unde msisinele C. F. R. pot avea acces. Termenul de predare va fi de 6 luni de la semnerea contractului aprobat. Licitaţia se va ţine prin oferte închise şi sugiate, primite prin poştă sau predate personal de fam zoîi la adresa de mai sus, is data şi ora fixatâ, când se vor şi descinde. Ofertele spre a fi admise, armeană să fie Însoţite de recipisa pentru depunerea titel Ciaţiun provizorie de 5 la suti din valoarea formturei, fie a Admustrajei Financiare, fie a uneia din Castele Regionale C. F. R. Licitaţia se va ţ ne in conform tate cu Legea Contsbitâţei Statului. Supra-oferte nu te primesc. Pentru orice inf-jrmsţiuni asupra caetu- Ini de sarcini, amatorii se pot Interesa la adresa de mai sus, ssu la reşedinţele secţiilor de hitreţiaere L. 7 şi L. 8 laşi; L. 6 Paşcani L. 4 şi L. 5 Bacău, ea a Direcţiei întreţinerei Ct-cĂuîj. Directi« Ii Rtgion«lă C. F. R. Iaşi No. 29844 1 922. P. 1072—3 2 Note de piano £°cri ieftine, cuprinzând: Varsuri, Romanţe, Opere, Potponiiuri ş. c., (toate nouă) se afl de vâzare la d. V. Pâczariu, laşi, Mihalăua Lăutarilor 47. Persoanele amatoare sunt rugate a camanica prin o carte poetală ,spe a fi aduse la domiciliu. B. 24 VIŢA DI VIE Producători direcţi albi Delevsi şi Castel de 1~2 ani, cu rădăcini cele răni bune, varietăţi dintre toţi pc dacitorii direcţi. Plantaţiile se fac până la 10 Mal stil vechiu. Amatorii se vor adresa de D. Paşca Iaşi 1005-25-24 Str. Păcurari 170 r T ► # t