Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-23 / nr. 133

„EXPRESUL“ Concesiunea vânzării biletelor de călători pe C. F. R. Aduce la cunoştinţa călătorilor Că s’a deschis în Tentrul oraşului Iaşi PIAŢA UNIREI (casele Hotel Traian) Biroul vânzărei biletelor de călâtori pe C. F. R. pentru toate clasele şi toate liniile din Boatinsa Mare. Se vând bilete şi­ca 24 ore înaintea plecărei trenurilor. Se dau ori­ce Informaţii C. F. R. în mod gratuit. Biroul este deschis In fie­care zi de la ora 8 a. m. până la ora 10 seara. 30 4 jDepurativul Regenerator ,Salparili’! Cel mai puternic depurativ vegetal recommadat de toata lumi­a medicali contra malariilor: guta, litrozi scroturi, boli de piele, ecseme, boli sifilitice, etc. ți In orice afecţiuni ale singelui viciat DEPOZITUL GENERAL : FARMACIA Dr. KONYA Se trimite contra- ramburs in toată țara IAȘI | 1015-16-13| Ultime — Administraţia Financiară din Iaşi reaminteşte tuturor patentări­lor comercianţi. Industriaşi, liberi p­rofesioneşti că la 30 iunie a. c. ex­piră termenul pentru declararea chi­riei ce plâtesc conform noii legi şi că toţi acei ce nu vor face in­­ştinţare in scris vor fi supuşi la plata dublă a patentei. Tot la 30, Iunie expiră termenul şi pentru declararea cifrei aface­rilor (vânzărilor) d­e anul 1921 1 Ianuarie 31 Decembrie 1921 de către comercianţii sau ori cine ne cumpără şi oride ori­ce fel de măr­furi, pentru a fi impuşi la patenta complmentara, dacă această cifră trece de 500.000 Iei. — E­l a avut loc Înmormântarea rămă­şiţelor pămâmeşti ş­e regretatului profesor Vasile Popescu. Prohodul a fost oficiat de părintele An­­dreşca parohul bisericei şi de mai mulţi preoţi. în nume­le oraşalui a vorbit d­e Vasilu- Voina, care a relevat frumoasa activitate desfăşurată de regretatul in scurtui timp cât a funcţionat ca ajutor de primar. D-l C. Meigaeer a vor­bit la numele par­­tidului progresist iar părintele Iordăchescu in numele corpului­­­­adîc. A­ mai luat parte la trista ceremonie, părintele Da­­ngă directorul gimumteld din Tg.­Fruruos ca profesorii şi elevii gimna­ziului, precum şi foştii elvi aiHicealui Po­­lrari*. — D­i­­­pa directoral serviciurii de a­­provieionare, a dispus ca aprovizionarea şcoalelor cu lemne să se facă di pe acuma, ca să nu se­­mai expue şcoalele de s ră­­mine fări lemne la timpul ernei, cum s’a mai Întâmplat. Aprovizionarea aceasta e la plină fxi­­cuţie. — D-l Brats, preşedintele societate! tinacherilor, a comunicat d-lui Scobai» a­­jutor de primar, că ai trecut, in diferite rânduri, ar fi vrut să tie ei însăşi na nu­măr de vite la abator, dar se găsesc opriţi de o veche dispoziţie, care li­m­psace o garanţie de sute de mii de lei. D-l Scobai studiind chestia şi convin­­gându-se că bancherii au perfect dreptate şi că această garanţie nu are nici un rost, a încuviinţat cererea trincherilor, de a a­­duce vite spre îăere. La rândul lor, trin­herii s’au obligat, a face tot posibilul şi a reduce preţul cărnei, sab preţurile maximale. LA CROITORIA ŞI POSTAVARIA A. 1. Rosembium — Strada ştefan cel Mare No. 23 — A sosit copercoaturi in diferite nuanţe şi Fralshtar cloth (Fresco) veritabile, recomandabile ca fiind cele mai higienice, ușoare și portati­ve ca costume de vară. 1051—15­12 — D. Vasiliu-Vins, ajutor de primar a luat l«ad&bila trăsură de a se înființa cis­mele în acele cartiere, care nu au m­eta­­îațiatsl de apă. Dispoziția d lui Vaiis s și început a fi executată de serviciul apelor. — Ministerul de interne a înştiinţat Prefectura de poliţie că psssposneie de em­igrare şi chiar de călătorie pentru A­­merica­au a fi eliberate de acest minister. Doritorii vor adresa cererile prefecturei de poliţie care după ce va verifica actele şi va opinia pentru eliberarea paşapoarte­­lor le va însinia ministeralii spre spiriţio­­narea definitivi.­­ Au absolvit cursu­l isperior, secţia reali, de la liceul naţional naţional, urmă­torii elevi: Boghen I, H. Aron, Botez M. Gheorghe, Brill L. Marcell, Gbersiuhof N. Mendel, Gaţan G. Alexandru, Hsimovici L. Marcel, Hirmozescu M. Ian, Je­gescu I. Gheorghe, Nerghea B. Heinrich, Rum­osia Romaion, Silberman S. Abel și S­ir Berthral. Expoziţia din­ şcoala profesională „Elena Gh. Hărzescu" Încoronarea msacli anul tatreg­an a fost deschiderea expoziţiei de lucru, care sin­tetizează străduinţele parţiale şi voinţa ţara Îndreptată către acelaş ţel, a tuturor con­ducătoarelor. Anul acest numai, şcoala a avut 4 ex­poziţii : 1 la Chişînău, 1 la Cernăuţi şi 2 in ieşi. Ele a avut darul ca la Basarabia şi Bu­covina să deştepte gustul pentru lucru practic şi să arate străinilor şi cainiţiie Românilor din vechiul regat. In Iaşi a îm­prăştiat credinţa că şcoala Reuniunea e un simplu ferefier. Dacă la expoziţie sa admirat şi technics, s’a admirat înssă în special mo­dul artistic cum sunt lucrate obiectele ex­puse. iară pentru acei cari ştiu să vadă lucrurile mai puţin superficial, s’a p­nceput că această expoziţie înseamnă mai ales o temeinică educaţie a voinţei. S’a remarcat atelierul de croitorie gr. II condus de d-neie Batte*, Gheorghiu și d-ra Argentoianu; ate­lieral de tesgerie gr. li, condus de d-ra Sîmionen ica ; atelierul de croito­rie gr. i condess de d rele A. loauid ș! Samson; ateliers! de lenger'e gr. I, con­dus de i­ reie D.mitres cu, Hrisnuzachi și Simioncac, precum şi atei cerul de ţăsăto­­rie condus de d­rs ioaea cu Fiorica. Numai e ne.oe ii insistăm asupra me­ritelor de conducătoare s­i nei Gsvrilesca e,e fiind prea bine cunoscuta de toţi. Dom'tică z’a deschis expoziţia­­de lu­cruri de ier­jerie, croitorie, ţesetorie şi car­­tomrsgiu, la şcoa­­ie profesiossie de fete „Reuniunea Femeelor români“. La solemnitatea deschiderei, în sferă de comitet în frunte ca d-na Zoe G. Mâraea, ca, distinsa preşedintă a societăţei, rainis­­terei de instruiţiune a delegat de d-nele Adelsberg, Dinescu şi Apostofeanu ins­­pectoere. D*neîe inspectoare au rem** pe deplin satisfacutesce şcoli fi de lacrărire execut, tate, exprimând toate­ sstisfacţiiie lor d-nei dr. Gsyrilescu, directr­ara devotată i şcoa­la! şi d ştiutului corp didactic. Luni la ora 5, s’a­i distribuit premiile la şcosia superioară şi diplomele la 24 eleve de absolvente, 11 la rufărîe şi 13 la cro­itorie. La această ochei­­l-na directoare a vor­bit sbsol vestelor de roiul mare ce-i aaîa societate, îşi d­ns p­eşedintă Zoe Mârts­­ca, dănd diplomele absolventelor,, ie-a spus şi nu uite şcoala şi în toate nevoile vieţei, să se adreseze scosiei, care are ob­­ligaţîs de a le sjita cât de peşte mei mult. La această serbare, a azistat toată lu­mea distinsă din iaşi. Miseria militară cânta cât se distribuiau premiile, Eievs Handoc*, absolvenţi, a mulţumit comitetului şi d­nei directoare, pentru ba­­nde îndrumi­i şi sretarii ce au obţinut în şcoala lor, lăgâdaraci că vor face să pro­­page meseriile, in toate locurile unde vor ajunge. Asistenţa au vizitat apoi admirabilele ex­poziţii. — Inscriirile la şcoala de conductori de Lucrări Publice din Chişinău, incep de la 20 iunie şi ţin pănă în 20 Septembrie 1922. Pentru ori­ce informaţii a­re adresa Di­recţiunea Şioa­el care se află instalată la Liceul Nr. 3 de Băeţi Str. Sadovaia Chi­şinău. — A încetat din viaţă la Viens, în ur­ma unei ■ operaţii, Victor Miclescu, fost fruntaşi conservator care a reprezentat pe vremuri, judeţul Botoşani în parlament. — D. Scoles! vice preşedinte al Comi­siei intedasare, a luat dispozitianî, ca iab­ia de porumb să se găsească in abun­denţă pe la p­ârâdi şi gherete corn­nate, atât la cent­­a cât şi ia periferiile oraşului. Făina se vinde cu pretai fixat de comu­nă 2 tei și 50 bani k logr denai. D. Scobcii supraveghează singur depli­na Îndeplinire al disponibilei viate. MIŞCAREA — Mâine seara are loc la teatrul nati­onal productunea dată de elevii clisei instrumentale din Cornervster. In program: Soluri de f­aut, de violînă, de pian, clamei şi violoncel „Biletele la Bissca". — Trend de plice “e peatra Unghesi, ce circulă Daminlcsia şi silele da sâsb&­­toare la ora 6 dimin­eaţa a f­ost saprimsst, 8S8 că nu va circula, de­cât un sicgsr­­ tren la ora 3 după prâaz. Cauza suprimarea trenului de dimineaţa e lipsă de majini. % — Comitetul Aaoc. Femeniate mulţu­meşte cu recunoştinţa părintelui pro­tee­ren Necolea pentru donaţiunea de 100 iei la fondul de îngrijire ti moraâutului A­­ristigsa Romancier?. — Producţia de fine de an h liceeî na­­ţiona! a fost fixată pentru Duminică Iu­nie, ora 10 dimineaţa. D. Bârsan, directorul acestui, va ţine o conferinţă. ■— Aseară, pe la orele 7 seara Indivi­dul Leonte R­aciuc, din arrada Uzinei 52, * a otrăvit cu o deză de tc.b Imat coro­siv și în *tire grsvă a fost tr*r.*p rt&i îa tpitolel Sf. Spîridon, Cwzî e încă necu­noscută. — Pe la orele 10 și jumătate noaptea d. Riven Rabfeovld, tranchier, din strada Costachi Negri 41, pe când se af­a in ca­feneaua lui Beigher tot din acea stradă, i-a venit rău. Pfimdre statoare i-ar fost date de că­tre d. dr. Şeptelici care a dispua trime­­terea lui la domiciliu. Liză duspă câteva ru­iante a încetat din viaţă. D. Rivcu Ribinoul­i, suferea de mai multă vreme de o boală de cord. CRditICa SPECTACOLELOR IB^a'tra­nsiist ta asatisearl și seara celebrii artiștii din Mathias San­­­­dorf, Jssa Toalent fi d-ra Lucience Le­­graed apar în puternica dr«mă »Zeii de Răsbană“, grandioasă da­mă mode­rnă in 8 acte după omac denii f. accez Jean Jo­seph Rsnsnd.­ Înscenare de J^cues Ro­­bent.—Adaos la program: O comedia şi Gsumped Journal cu mode feminină la I Paris şi ultimele noutăţi mondiale. ! j&GridIns şî Sfîş kUn$Mî& Astăzi se reprezintă după cererea gene­rată „Greşeala enti­mensei Măritate“’ (La fante d’Odite Marichai) grandioasă drsml la 6 acîe.~In rolul prim apare d-ra Er­­nocy Lyn* cea mai reactîtă artistă dra­matică a Franţei. Programul mii cuprinde „Nunta Regală“ dels Belgrad, 4 acte. Absolut acelaşi film care rulează acum la Cinsma Lax din Bu­­cureşti. Film last oficial de Fandaţi* Cur­­tirată Pr'ndipeie Caro!. Grädla® sl St'â G­'öCAiS Sidofi Zilnic 2 mst. la 3 şi 5 jam. în sală s­ea­rs îa ora 9 ja®, la g­ădina. Luni 19, arţi 20 şi Miercuri 21 Iunie 1922 Sesia 2-a „Misterul Rad­ului extra­ordinară dramă ia 8 acte după celb­al scriitor american N. Willainson Aceas­ă parte conţine peripeţii extra­ordinare poate­­fi văsută chiar de acei spectatori care n’a­i văzut prima serie a­­vând un rezumat de acţiune eaterioară. S' 1 1 1 '1 ^ i «—«— C . F. R. Direcţia II Regională Iaşi PUBLICAŢIE Sa sduce la cunoştinţa generală că In­dea ds Miercuri 5 la ie 1922 orde 11 a. m. se va ţine licitatie în Serviciu! P. Str. Vasile enta No. 9 Ieşi, pelintru aprovizi­­onarea următoarelor cantităţi, de stâlpi pentr­u­ tereg afl­ă anume 6200 s­â.pi da stujar petru telegraf de 8.00 m. leagim­e. 1470 stâlpi de stejar pentru telegaf de 80­0 m. lungime. 50 stâlpi de stejar pentru telegraf de 10.,00 m. lungime. ‘ 1 230 etâlpi ds stejar pentru telegraf de 12.00 m. lungime. Predarea franco fu una d’a gările rețe- 1 d C. F. R. sie Stet-Iui îa tem in ds 6 luni Incrpdad predăiiie dels 1 Septembrii 1922. Nu vor fi lnate In consideraţie ofertele ce vor arata predarea în Staţiuni pe linii particulare. Oledele cu predarea pe iinii Ingsste aie Statului, la cslcataree preţului se vor adău­ga şi cheitdeiile de traaabar­­dare din gagositele liniei înguste în va­goanele normale. Oferta va fi va­abilă 60 zlis de iadita ţinerea licitaţiei pe lângă care va fi ane­­xati, chitanţa casieriei noastre Regionale corsstatoare pe depunerea cadiţiunei pro­vizorie de 5 la sută. Supra oferte sta oferte fâ ă preţ, ară­tând lusâ un scătământ asupra celei mai eficite prezentate nu se va admite. Pentru ori­ce informaţia nu a te sdceda în toate zilele de lucru la inspecţia H-a Economat C. F. R. din Strada Asachi No. 7 Iaşi. Oferta se va adresa in plic sigilat cu adresa Direcţiunei a Ii-a Regionică C. F. R. Serviciu: P. Strada V«si e Conta No. 9 Iasi. Oferta pentru «ia pi de stejar,pen­tru teifg af, llc t«r!e Miercuri 5 îutie 1922- DIRECTIUNEA II REGIONALA IASI 1081-3-3 ■ Ecsierlna cansîantiuesai " Hasssxî — Strada Eternitate Ao. 35 Mi onică Ceain! parlamentar de la Externe Declaraţiile Primului Ministru.—Răspunsul d-lIl C. Disescu Aseară, la ora 10, a avut loc la ministerul de externe un ceai o­­ferit de d. I. I. C. Brătianu In onoarea parlamentarilor din majoritate. * Cu acest prilej d. Ionel Brătianu a arătat că după opera legisla­­tivă realizată In cele două scurte sesiuni parlamentare, guvernul aşteap­tă acum opera administrativă. Am luat hotărârea—a spus primul-ministru—ca împreună cu cole­gii mei din minister să venim şi să vedem munca ce se desfăşoară In judeţe şi aceasta cât mai des, spre a cunoaşte interesele fiecărui judeţ şi ceia ce se poate face în limitele posibilităţilor. Dar aceste interese locale trebuie să le facem în aşa măsură ca ele să concorde cu interesele generale, separând din primul moment nu­­interesele personale de cele publice ale fiecărei regiuni, căci numai a­­ceasta interesează buna administrare a ţărei. * D. C. Diseieu, a vorbit din partea majorităţii, relevând importăm­­ţa declaraţiilor făcute de primar ministru care după ce ns-a asigurat o buriâ politică externi, a vorbit d® situaţia internă. D.­pisesia, cu acest prilej, a cerut d-hii minitri de justiţie ca să ai reia întregu­« fis al justiţiei ti arm­ee, su­primând a se dec ratele. De a­­semen­ea a cerut urmărirea trădătorilor de ţarâ. rităţilor. Consfătuirea Majorităţior Astăzi dimineaţă are loc ln sala Senatului o consfătuire a majo­ împrumutul extern împrumutul extern contractat în legătură cu consolidarea bonuri­lor de tezaur, va fi pe cursul de 60 la sută, cu o dobândă de 4 la suă pe termen de 20 ani. yMfcwi, •»•wf.fjaw»,» ft-ytius> Conferinţa de la Hap S’a stabilit un acord definitiv ce desbaterile conferinţei sâ fie numai de ordin teoric, iar nu de principiu. * Preşedintele conferitţd a fost ales preşedinte onorific. * Guvernul francez a fost cunoscut că la 26 iunie ins trata reprezen­­tanţii las Heg« d­ar că îl v® retrage la prima provocare & de regretle­ sovietice. Ziitoview acuzat ds mari fraude Lemb­a 21 — D!a HJi’a^tn s* fersanță că 1* verific­ t»rca fondulul j d© propagÂîXdâ ®1 Inlsi­nstion.H lei a lii-a, făcută de Comitetui executiv &1 patt duiul £0.aam8t ru?, g’a des- 1 coperîi o lipit de 30 mliloane de ruble &ar. Zffioviiw MmM de dffr&s*darea «ceste­r lesni, a declarat că 3 Mili­oane su fost irtrtbu­inţietii pentru conferinţa dela Genova, 7 milo®»« pentru ajutorarea naţionaliştiior englezi feapotrivs Angliei şî 20 mi­ 1 loans pe.litru sprij­niresi organiza­­ţiiîor revolutionare din Germ*ni® şl Indîk. Cu toate explicaţiile date de Zî­novie?f &supsr& acestor sume, «n­­zhit* intreprînaâ de Comitetul exe­­cuitiv fel p­uilddai comunist rus, coutismuă. (Redor) Fslslficatorii de umedă din Capitelă D. jude-Instructor Bulintia a rndicat lei­ afacerea faîsificatorilor de bancnote italiene. S’a stabilit că ssdisl scestor feîsifica­­to­r a fost în streda B'ezolans 38. Patm fiis ficatori au fost «restsţi. Ai^ doi cari se află îa Italia, «a fost de ase­menea arestați. Complotul din Orhel la Oflcdl iu ffosi arfsUți 25 aiypn Ier s’au găsit ariSBB [și manh­i. sU r&vel&ttj&fia??. Ce se petrece în­ Ukraina Mai mulţi refugiaţi ruşi şi ukrainieni so­siţi la Brân­a, anunţă că printre ţaracii din Ukraina domneşte o vie egitaţie şi ca isp­btâcnirea unei revoluţii este iminentă. Atentatele co­mitagiiiar Bulgari Un nou schimb de vederi va avea loc Înîr-r guvernul român, iugoslav si grec in chestiunea etacn­ilor DandeiorABulgare. Autorizaţiile pentru exportul cerealelor­ ­­Autoriaţiile e­iberate de comisiunea sun I p­rivată pentru­ exportul­ cerea­­ior, au­­ fost prelungite până la 15 juile. Iași,„Tipografia ,Albina“, Strada Saulescu No. 1 O­mu­­soifariafi Inte­raliafi Washington 2. După ziarul „­Chicago Tribune“ Franţa ar intenţiu­­nea să convoace o noua conferinţă Internitară pen­tru chestiunea anulării datoriilor de răsboiu. (Ri­dor) Camera francez! aprob! statutul Drmnării Paris 21. Csmttira a aprobat con­­vin­­rea m­tsmaponiiS­insheia­­il li Paris la 23 Ml® 1921, m­­iativi la strcblîirea statu£uiul tre­­finiUv @1 Bu­r.ll Internaţionali­zate. (Rsdo) Greva metilurgiștilor din Ita­ia Milano 21. Congresul muncitorilor rce­­tilurgiști a hotăr­ât cu 47 mii voturi, con­tra fiind 37 mii, greva generală a tuturor muncitorilor mettilugiști din Întreaga Italie. (Ridor) D-l Poin care pleacă Iar la Lonara D-l Poincare care se va reîntoarce Luni la Londra va avea convorbiri cu Loyd George și cu Morgan In chestiuni finan­ciare. Convorbir­ile vor avea ca bază acorda­rea unul Împrumut restins Germaniei. H­Cnafta merge ca prof­e­­sj oua­­ a. soQră [a coplf lQ bot, sau la fard. . A se adresa la ziar. Dfl vâHTaPO caecie din strada Uv YallZai Ö Vasile Conta No. 6, tot local cu Clădirile ce ce găsesc. A se «dresa: d-sei Eugenie Consoles, str. L$s.»r C&tergia 13, I*și­ B. 1 — 5 2 m­umpi*P mobilate cu bucă- VdlUCl C ge lachîr­asă în centrul oraşului, gsrsj şi grsj­­. Adresaţi-vă Frizeria Cozma, str. Vaîrel lângă Sidoli. 1064-5-5 t

Next