Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-25 / nr. 135

DUMINICA 25 IUNIE 1922* 4 * I * »­­* . AIUL XVI No. 135 Take Ionescu * Moartea marelui barbat român a produs o impresie profundă atât in ţară cât şl in Cer­curile politice str­ăiee. Toată presa înregistrează acest mare doliu în­hrinând memoriei Celui dispărut manifestările Cele mai desăvârşite de adauiraţiune şi regret, In străinătate ca şi la noi, fi­uri­­s­iaşii scrîsului şi-au cernit condeiul, pentru a cinsti cum se cuvine pe acela care a fost unul din cei mai­­de seamă cârmuitori ai vie­­ţei noastre publice. In „Viitorul“ de astăzi, ministrul de afaceri străine d. I. G. Duca scrie o pagină admirabilă despre acela ce a fost Take Ioneanu: „...Cu el dispare un întreg capi­tol din viaţa României contimporane. Şi de aceea am convingerea Ca atunci când sgomotul luptelor de azi va înceta, când patimile legate de ele se vor stinge la rândul lor, cea­sul judecăţii nepărtinitoare va suna triumfător şi pentru Take Ionescu. De Câte ori se va scrie istoria baroului României Mici Cu pricinile­­ lui nesfârşite, cu procedura lui Incal­­m­­ită şi plină de tărâgineli, cu avo­caţii lui prea numeroşi şi adesea prea zgomotoşi, numele lui Take Ionescu se va pomeni cu mândrie. Se va vorbi de pledoariile lui scurte şi strâ­­­­lucite, de claritatea latigă a spiritului său juridic, de darul său minunat de a prinde chiar nepregătit punctele­­ slabe ale argumentaţiei adverse şi de a le răsturna prin dibăcia cuvântului său meşteşugit, de arta sa neîntre­cută de a desarma adversarul, de a Convinge judecătorul, de a fascina auditorul. De câte ori se vor răsfoi analele oratoriei noastre, de câte ori se vor aminti numele acelora ce au ilustrat tribuna parlamentelor censitare ale modestului Regat, din ale cărui străduinţe era ursită să se nască În­tregirea neamului, de atâtea ori se va slăvi elocenţa la­ Take Ionescu. Elocinţă bogată, în stare să cu­prindă cu acelaşi talent controversele pătimaşe de partid, cele mai ingrate probleme financiare Ca şi Cele mai­­ senine expozee de politică externă. Elocinţă deosebită, amestec de dia­lectică şi de avânt, care ştia să a­­nalîzeze şi să sintetizeze, să lovească şi să se înalţe. O generaţie întreagă a trăit sub farmecul cuvântului Iul Take Ionescu şi dacă din discursurile Iul, ca de- T­­ altminteri din discursurile tuturor ma­rilor plofoli, sunt pagini ce nu vor supravieţui, sunt şi atâtea Care desi­­­­gur multă vreme vor Împodobi anto­logiile române. In sfârşit, de câte ori se va face istoricul luptelor uriaşe pentru înche­garea naostră naţională, va trebui să se arate rolul covârşitor jucat de Take Ionescu la intemeerea Româ­niei Mari şi să se renunoască uni­tatea frumoasă şi nedes­minţită a ati­tudine­­iu! In tot timpul acestor zile neuitate de măreţie şî de glorie... ...Târziu, după moatea lui, după­­ ce vor fi dispărut toţi cei ce acum nu pot vorbi in deplină libertate, cu alte cuvinte când se va putea zu­grăvi portretul lui definitiv şî întreg cu toate luminile şi ca toate um­brele. Când se va putea zugrăvi por­tretul lui definitiv şî întreg ca toate­­lumînile şi cu toate umbrele, când se va putea fără grijă spune tot şi de­spre generositâîsa şi despre bună­­s­tatea şl despre dispreţul său pentru răzbunări şi resentimente şi despre­­ slăbiciunile şi despre ambiţiile şî des­pre frămâmările lui sufleteşti, când se va putea neturburat lămuri dacă în alte Împrejurări şi sub alte înrâuri o fi­re atât de bogat Înzestrată n'ar fi me­ritat o altă soartă şi n'ar fi putut desfăşura o altă muncă,­­ figura lui Take Ionescu va reeşi totuşi Intere­santă, representativă şi puternică, şi în faţa el generaţiunlie vititoare vor trece tacriinându se cu admiraţie şi Cu melancolie*. NOTE ZILNIC­E Istorie comunistă Un primar şi un secretar de primărie a unei comuni suburbane din Franţa, afiliaţi la parti­dul comunist, primită, nu de mult avizul impe­rativ, de a se prezenta numai­de­cât înaintea comitetului naţional însărcinat cu rezolvarea conflictelor. Acest comitet este un fel de „Ceea" însărcinat cu vegherea, nu asupra opiniilor ci asupra con­duitei private a membrilor partidului. Căci pentru a fi un adevărat moscovit, nu trebue să ai nici spirit vesel, nici să ştii să baţi bine, nici să bei. Trebuie, din contra, să ai moravuri severe, o răbdare exemplară, şi desgust pentru băut. Primarul şi secretarul au venit exact când au fost chemaţi, la sediul partidului. Comitetul naţional al conflictelor se găsea a­­colo Întrunit un număr complect. Un bătrân, cu barba albă, cetăţeanul Dupont, prezida. Printre cei prezenţi se remarca cetăţeanul Os­car Block, avocat la Curtea de Apel din Paris, transformat în judecător. Mai erau acolo un număr oare­care de domni de mai puţină importanţă, sau pentru a spune mai bine, ca şi cum­ nu existau. Leaderii partidului se rezervară pentru alte trebuinţi. Deci, înaintea acestui partid al marei amiciţii, —cum spunea de obicei cetăţeanul Frossard,— se prezentară un primar şi un secretar de pri­mărie. Ce li se imputa? Iată ce. Celui dintâi i se imputa că încercase să îm­­brăţoşeze pe una din funcţionarele sale. Al doilea incercase şi el acelaş lucru. — Ce ai de răspuns? îl întrebă preşedintele. Secretarul răspunse cu totul simplu: — Dacă aşi cunoaşte individul care a îndrăz­nit să colporteze asemenea infamii, l-aşi sparge capul, fără cea mai mică remuşcare. Şi întorcându-se cătră adunare, el strigă : — Unde este ticălosul ca să-l învăţ eu minte cum să se lege altă dată de oameni. Unde este, ca să-i dau o bataie, aşa cum ştiu eu. Nimeni nu se prezintă la această ameninţare. — Şedinţa este ridicată, declară preşedintele Dupout, părăsind fotoliul presidenţial, cu cea mai mare linişte. Dion Lupta contra intereselor ţării V' Masfil Oposîţia ţăranulito-naţionistă şi creditul Rentani&i In străinătate Ţărăniştii şi cei „O satâ“ din par­tidul naţional sal Aras&iului, Intr’ssn ierte it acord de o abstracţia şi pro- ' vocaţiune anunţă prin ziarele lor­­ că vor face demersuri inlăuntrai şi d in afară pentru a face inposibilă realizarea consolidării datoriei pu­blice a Român­ei prin tratativele şi acordurile încheiate de către d. Vintilă Brătianu in străinătate. Importanţa acestei opere de con­solidare a fost lămurită prin dec­laraţiile pe care ministrul de finan­ţe Ie-a lasat presei şi în partement, şi recunoscută­­de toţi financiarii ţârei şi de oameni în măsură să a­­precieze valoarea unei atare ope­raţiuni care are menirea de a res­tabili creditul ţării în străinătate. 0-1 Vintilă B­âtiana i expune­rea făcută la Cameră a arătat cum in străinătate i s’a spus şi cu drept cuvind: „România nu-şi va avea creditul ei cei adevărat şi pe care-l merită, decât In ziua când conso­lidarea bonurilor de tezaur va fi terminate; până atunci ori-c© îm­prumut suplimentar va fi influenţat ! de aceste nenorocita bonuri de te­­zaur^care­ apasă atât­ de greu ,asu­pra creditului ţăresi”. Foarte simplu şi foarte ere­den­tar, România trebuie să-şi respecte creanţele — şi aceasta a făcut-o ministrul de finanţe prin consoli­darea bonurilor de tezaur. Opere­ţiune­a aceasta este înţelea­să de toată lumea competentă în materia­­financiară, de toţi aceia enri îşi dau seama de însemnăta­tea unei semnături şi a unei obli­gaţiuni ca şi de acela eari, pe a­­ceste consideraţia îl aşteaptă res­tabilirea crediriloi ţftrei In străi­nătate. Nu vor s’o Inţeleagi. Intenţionat, ţărăniştii şi cei o sută din partidul naţional al Ardealului. Nu vor s’o înţeleagă, pentru ca Împingând spi­ritul de obstrucţie la extrem, să ajungă acolo unde au ajuns­ la ne­chibzuita şi radiaţia ameninţare că vor face intervenţiuni nu numai in te­rnitul ţărei dar la financiarii stre­ini să nu acorde Împrumutul con­tractat pentru ei opoziţia unită (doctorii Lupu şi Vaida I.) nu vor recunoaşte în ... viitor datoriile pu­blice ale României... Aidoma ce la soloovici! Dar de că din punct de vedere practic această ameninţare nu poa­te avea nici un efect, ca mijloc de luptă politică ea înfierează pe a­­ceşti politician! netrebnici, cari tre­când peste ori­ce consideraţiuni, stang până acolo încât se pun In posltura de a lupta contra intere­selor statului,—evident in oprob­ul unanim al ţărei. JUSTUS Mi CONSTI­TUŢIE A TARII Prima şedinţă a comisiuniior par­lamentare Astăzi, la preşidenţia consiliului de miniştri, se întruneşte comisiunea parlamentară aleasă pentru întoc­mirea anteproectului de lege pentru modificarea Constitutiei. In timp ce o parte a opoziţiei îşi prelungeşte acţiunea sterilă întro campanie care neavând nici un rost a deviat până acolo că a luat ca­racterul unei defăimări a statului român, parlamentul prin delegaţii ei, în­runit sub preşidenţia dlui I. I C. Brătianu, va proceda la lu­cru pentru alcătuirea nouei opere constituţionale a României Mari Comisiunea parlamentară s-a sub­stituit şi ea în zece comisiuni, pen­tru fiecare din capitolele speciale cari vor modifica actualul nostru pact constituţional,­­ aşa cum le-am enumărat în numărul nostru de ori. Comisiunea parlamentară va uza şi de lunile de vacanţă pentru a ter­mina până la toamnă lucrările ne­cesare, şi a le presenta Parlamen­tului, în forma definitivă de proect. Parlamentul la rândul său va a­­duce modificările necesare—astfel că noua sesiune parlamentară, pe lângă alte opere legislative, va da ţărei noua Constituţie,—cu sau fără asentimentul opoziției de scandal... ECOURI S. S. R. va ridica un monument In aminti­rea scriitorilor morţi în răsboi. Aceştia sunt ■ H. G. Letca I. Grămadă, Andrei Naum, N. Vulcovici, I. Chiru Nonov, C. Stoica, M. Sâu­­les£u. Ceesie şi p■ Şiefânescu- Vultur. Noi am adăugat: Delavrancea, Coşbuc, Al. Vlăhuţa şi ce Ii. Chendi şi St. O. Iosif, morţi în epoca campaniei din 1913. * Noul volum de schiţe satirice ale umoris­tuluiŞutem Ah­hem ce va apare în curând în editura „Viaţa Românească* va cuprinde reproduceri artistice după tablourile picto­rului Octa­vtaactlă. La rând a încetat din viaţă pictorul bel­gian Alb­et Baertsven, în vrâită de cincizeci şi şase ani. Albert Baerthoen era considerat ca unul din maiştrii şcoalei flamande. El expuse pentru prima oară la salonul din Paris în 1887. Celebrul său tablou mle Degel", care da­tează în 1903 şi care dă măsura marelui său talent, sent, st găseşte la muzeul Luxem­bourg. UN POTRET AL LUI TAKE IONESCU de O. Panu Unei dia cei mei însemnaţi oratori ai Ca­merei, poate cel mai intăi, este de­sigur d. T. Ioneaca. Sunt calităţi la oamenii po­litici cari se impun, cari sânt dessupra ori­cărei contestări, fie chiar din partea celor mai înverşunaţi duşmani. Trrentul superior oratoric ai d lui T. Ioneacu este la acest caz : nimenea nu i-l contestă, fiecare îi re­cunoaşte, dacă nu ii admiră. De­sigur sunt mici critici de făcut ta­lentatei d-lci T. Ionescu. Aşa, în ceea ce ne priveşte, oratoria d-kl T. Ionescu pă­­cătueşte prin prea multă corectitudine. Gla­­sul e»ts cam mut sau cum s’ar zice in lim­­bagiul teatrului, vocea ii este cam albi, frai* prea simestrică şi fără colorit; de multe ori lipseşte căldura din discursurile d-lul T. Ionescu. Auiicdu-i vorbind an ceas nu te oboseşte, dar ma! la urmă începi a constata o lipsă de căldurft 'şi de vehe­menţă oratorică. In schimb, insă, câtă bogăţie de fraze, ce torent limpede şi natural de cuvântare ce expresie minunată a limb­ei. Când d-l T. Ionescu Începe a vorbi şi-i urmăreşti cu atenţie in cale mai mici detaila?!, rămâi înmărmurit de facilitatea extraordinară a cuvântului: vorbele II ies din gură cu o u­­şurinţă ne­mai auzită, iar frazele se suc­­cedează corect unele după altele, pare că ar fi fost învăţate mai înainte pe de roit sau pare că ar fi cetite ! Ceea ce Înalţă, după noi, foarte mult ta­kanii d-lui T. Ioneaca, este că oratoria lui este liniştită şi nu esclude de loc ar­gumentarea ; din contra, o presupune, o consideră ca indispensabilă. in adevăr, noi credem că jumătate din valoarea oratori­că a d-lui T. Ionescu se datoreşte argu­­mentirei, logicei, tranărei de material, de fapte şi de idei. Ia acest substract orato­riei d-lui T. lenesen şi noi credem că re­­petuaţia Ini de orator li este compromisă dacă nu perdată, ceea ce se va Intîmpla cu alţi oratori de frază, de ifos şi de pa­tos, unde cugetarea de ordinar lipseşte. Voim să-l prevenim pe d-l T. lenesen asupra unul defect In care are tendinţa de a cădea. Deputata­ de Craiova nu e ora­tor de furtune parlamentare, de inective şi apostrofări violente. Talentul său este mai senin, mai de atmosfere senine. De aceea d. T. Ionescu nu ar tribui ca să caute succesul acolo unde nu-l poate avea. Aşa, el de multe ori voeşte să facă pe oratorul violent. In acest scop el Iţi îa­­groafe la mod nenatural glasul, îşi exage­rează gestul şi caută fraze de efect, chiar apostrofa... De­sigur, că la un tânăr de talent cum este, acestea merg, dar ar fi de preferat ca să nu se lase a fi târât pe povârnişul acestui gen, care nu e de joc­ul său. D-1 T. Ionescu in Cameră, afară de ac­tivitatea sa parlamentară cunoscută şi a­­supra căreia trecem, mentă de ă fi stu­diat. El are un număr de amici, câţi­va ad­miratori. in schimb Insă are foarte mulţi inamici. Chiar reiabilie­rul sunt restrânse, in manierele sale ds­ altminterea Izepross­­bite, domneşte un fel de rigiditate, de ră­ceală, pe care mulţi o iau drept mâscrie, aproape îngâmfare. Noi credem că din 184 de deputaţi sunt 100 cărora d. Ioneaca nu le întinde mâna, cu­­ cunoaşte, de­şi a fost coleg cu ei şase luni întregi. Această parcimonie de raporturi provine in mare parte din cauză că d. Ionescu nu e just la începerea şedinţelor, câte­odată şi mai târziu. Profesia ca de avocat, pre­cum şi numeroasa sa clientelă ii împiede­ca de a flana prin incinta Camerei, cum fac cei mai mulţi deputaţi. D-l T. Ionescu la ideile saie este libe­ral, cu o tinctură pronunţată de democra­tism, sau am putea zice că el este unul din liberalii care are idei mai înaintate, care câte­odată atinge radicalismul în ches­tiile economice şi sociale. In ceea ce pri­veşte chestiile politice, el e de un mode­rnism destul de pronunţat, iar prin stă­ruinţa de a măgari palatul se apropie de jantnimişti, in a căror club s'a Înscris in urmă, tară a abdica dela ideile saie. D-1 T. Ionescu, este an tânăr plin de viitor; ambiţios, foarte ambiţios, ca toţi oamenii cari simt ca au ceva in capul lor, el caută a ajunge acolo unde talentele şi cultura sa ii imping. Situaţia­ politică a lui pentru moment, este cam tulbure. Nu se ştie cu eine d. T. Ionescu va ajunge, ceea ce să ştie sigur e că va sjange. Deputatul de Craiova este o adevărată podoabă a parlamentului român. (Din volumul Portrete Parlamentare). G. Panu Informaţii „Asociaţia Femenistă“ din Iaşi, va organiza o şedinţă festivă în o­­noarea doamnelor din Ardeal, Bu­covina, Basarabia şi vechiul regat care sosesc la Iaşi spre a lua par­te la congresul general al „ Ocro­­tirei orfanilor“. Şedinţa va avea loc Marţi dimi­neaţa 27 iunie ora 9 juni, în aula Universităţii. Vor rosti cuvântări d-nele Elena Meisner, Marta Baialescu (Ardeal), Maria Mişa Pop (Craiova) şi d-na Noelia Mala (Turin, Italta)care va vorbi despre congresul femenist ce s-a ţinut zilele acestea la Salzburg. Aula Universităţii va fi arhi­plină. Principele Carol şi Prin­cipesa Elena Ta­laşi Ministerul de interne a anunţat oficial autorităţile din Iaşi că Prin­cipele Carol şi Principesa Elena, sosesc Duminică în Iaşi şi vor a­­sista la şedinţa de deschidere a Congresului societăţii „Ocrotirea orfanilor de război In urma acestei ştiri, reprezen­tanţii autorităţilor seu întrunit eri şi au ţinut două constătaţri în le­gătură cu această vizită. A­­. U­. Regale vor sosi în Iaşi Duminică cu tren special la ora 10 dimineaţă. Vor fi întimpinaţi la gară de autorităţi, ofiţeri superiori, trupe şi personalităţile marcante din localitate. După trecerea în revistă a găr­­dei de onoare, AA. LI. Regale se vor duce la Mitropolie, unde se va oficia un parastas in memoria eroilor neamului. La ora 12 din zi Principele Ca­rol va primi defilarea trupelor in Piața Unire­. Principele Carol şi Principesa Elena vor lua dejunul la Cercul militar. După prânz atât Principele Ca­rol cât şi Principesa Elena vor asista la prima şedinţă a congre­sului „Ocrotirea orfanilor de răz­boi“ şi vor onora cu prezenţa lor masa ce va avea loc la Copou. Seara va avea loc o grandioa­să retragere cu torţe. A A. U­. Regale vor fi găzduite la Palatul Mitropolitan. — Admirabila sculptură „Blocul de la Oituz“ datorită sculptorului I. Mateescu se sfii expusă In vitrina magazinului de muzică „Braşsu“ din str. Lăpuşneana. Aviz amatorilor de artă. — Funcţionarii comerciali s’au­­întrunit ieri la Camera de comerţ. Întrunirea a fost prezidată de d. S. Po­­pescu preşedintele societăţii. Au vorbit d-nii Popescu, Z. Streit, Za­­biiovici şi Rablasait, care a făcut istoricul luptei pentru limitarea orelor­­de muncă. S’a votat o moţiune prin care se cere limitarea orelor de muncă şi s’a trimis te­legrame la seazal moţiune! d lor miniştri de interne, de muncă şi de comerţ. Întrunirea s’a isprăvit la linişte la ore­­le 11 din noapte. — Administraţia comunală a luat dispo­ziţii de a se ridica două arcu­i de triumf, dela gară spre piaţa untrei, Infrumuseţând astfel trecerea principilor moştenitor de la gară spre mitropolie.­­ Comercianţii şi Industriaşii din loca­­n­tare au fost inştiinţaţi, că adunarea ge­nerali a membrilor „uniunel sindicatelor comerciale* ce era să aibă loc Duminică 25 iunie, se amână pentru că ca toţii să participe la festivităţile de primire al A.A. S.S. Regale Principele Carol şi Principe­sa Elena. — D-l Marca, directorul prefecture! de poliţie, a Inspectat ieri toate otelurile, In­ted măsuri pentru a se reserva camere su­ficiente, pentru găzduirea oaspeţilor cari vin Duminică In localitate.

Next