Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)
1922-06-25 / nr. 135
DUMINICA 25 IUNIE 1922* 4 * I * »* . AIUL XVI No. 135 Take Ionescu * Moartea marelui barbat român a produs o impresie profundă atât in ţară cât şl in Cercurile politice străiee. Toată presa înregistrează acest mare doliu înhrinând memoriei Celui dispărut manifestările Cele mai desăvârşite de adauiraţiune şi regret, In străinătate ca şi la noi, fiurisiaşii scrîsului şi-au cernit condeiul, pentru a cinsti cum se cuvine pe acela care a fost unul din cei maide seamă cârmuitori ai vieţei noastre publice. In „Viitorul“ de astăzi, ministrul de afaceri străine d. I. G. Duca scrie o pagină admirabilă despre acela ce a fost Take Ioneanu: „...Cu el dispare un întreg capitol din viaţa României contimporane. Şi de aceea am convingerea Ca atunci când sgomotul luptelor de azi va înceta, când patimile legate de ele se vor stinge la rândul lor, ceasul judecăţii nepărtinitoare va suna triumfător şi pentru Take Ionescu. De Câte ori se va scrie istoria baroului României Mici Cu pricinile lui nesfârşite, cu procedura lui Incalmită şi plină de tărâgineli, cu avocaţii lui prea numeroşi şi adesea prea zgomotoşi, numele lui Take Ionescu se va pomeni cu mândrie. Se va vorbi de pledoariile lui scurte şi strâlucite, de claritatea latigă a spiritului său juridic, de darul său minunat de a prinde chiar nepregătit punctele slabe ale argumentaţiei adverse şi de a le răsturna prin dibăcia cuvântului său meşteşugit, de arta sa neîntrecută de a desarma adversarul, de a Convinge judecătorul, de a fascina auditorul. De câte ori se vor răsfoi analele oratoriei noastre, de câte ori se vor aminti numele acelora ce au ilustrat tribuna parlamentelor censitare ale modestului Regat, din ale cărui străduinţe era ursită să se nască Întregirea neamului, de atâtea ori se va slăvi elocenţa la Take Ionescu. Elocinţă bogată, în stare să cuprindă cu acelaşi talent controversele pătimaşe de partid, cele mai ingrate probleme financiare Ca şi Cele mai senine expozee de politică externă. Elocinţă deosebită, amestec de dialectică şi de avânt, care ştia să analîzeze şi să sintetizeze, să lovească şi să se înalţe. O generaţie întreagă a trăit sub farmecul cuvântului Iul Take Ionescu şi dacă din discursurile Iul, ca de- T altminteri din discursurile tuturor marilor plofoli, sunt pagini ce nu vor supravieţui, sunt şi atâtea Care desigur multă vreme vor Împodobi antologiile române. In sfârşit, de câte ori se va face istoricul luptelor uriaşe pentru închegarea naostră naţională, va trebui să se arate rolul covârşitor jucat de Take Ionescu la intemeerea României Mari şi să se renunoască unitatea frumoasă şi nedesminţită a atitudineiu! In tot timpul acestor zile neuitate de măreţie şî de glorie... ...Târziu, după moatea lui, după ce vor fi dispărut toţi cei ce acum nu pot vorbi in deplină libertate, cu alte cuvinte când se va putea zugrăvi portretul lui definitiv şî întreg cu toate luminile şi ca toate umbrele. Când se va putea zugrăvi portretul lui definitiv şî întreg ca toatelumînile şi cu toate umbrele, când se va putea fără grijă spune tot şi despre generositâîsa şi despre bunăstatea şl despre dispreţul său pentru răzbunări şi resentimente şi despre slăbiciunile şi despre ambiţiile şî despre frămâmările lui sufleteşti, când se va putea neturburat lămuri dacă în alte Împrejurări şi sub alte înrâuri o fire atât de bogat Înzestrată n'ar fi meritat o altă soartă şi n'ar fi putut desfăşura o altă muncă, figura lui Take Ionescu va reeşi totuşi Interesantă, representativă şi puternică, şi în faţa el generaţiunlie vititoare vor trece tacriinându se cu admiraţie şi Cu melancolie*. NOTE ZILNICE Istorie comunistă Un primar şi un secretar de primărie a unei comuni suburbane din Franţa, afiliaţi la partidul comunist, primită, nu de mult avizul imperativ, de a se prezenta numaidecât înaintea comitetului naţional însărcinat cu rezolvarea conflictelor. Acest comitet este un fel de „Ceea" însărcinat cu vegherea, nu asupra opiniilor ci asupra conduitei private a membrilor partidului. Căci pentru a fi un adevărat moscovit, nu trebue să ai nici spirit vesel, nici să ştii să baţi bine, nici să bei. Trebuie, din contra, să ai moravuri severe, o răbdare exemplară, şi desgust pentru băut. Primarul şi secretarul au venit exact când au fost chemaţi, la sediul partidului. Comitetul naţional al conflictelor se găsea acolo Întrunit un număr complect. Un bătrân, cu barba albă, cetăţeanul Dupont, prezida. Printre cei prezenţi se remarca cetăţeanul Oscar Block, avocat la Curtea de Apel din Paris, transformat în judecător. Mai erau acolo un număr oarecare de domni de mai puţină importanţă, sau pentru a spune mai bine, ca şi cum nu existau. Leaderii partidului se rezervară pentru alte trebuinţi. Deci, înaintea acestui partid al marei amiciţii, —cum spunea de obicei cetăţeanul Frossard,— se prezentară un primar şi un secretar de primărie. Ce li se imputa? Iată ce. Celui dintâi i se imputa că încercase să îmbrăţoşeze pe una din funcţionarele sale. Al doilea incercase şi el acelaş lucru. — Ce ai de răspuns? îl întrebă preşedintele. Secretarul răspunse cu totul simplu: — Dacă aşi cunoaşte individul care a îndrăznit să colporteze asemenea infamii, l-aşi sparge capul, fără cea mai mică remuşcare. Şi întorcându-se cătră adunare, el strigă : — Unde este ticălosul ca să-l învăţ eu minte cum să se lege altă dată de oameni. Unde este, ca să-i dau o bataie, aşa cum ştiu eu. Nimeni nu se prezintă la această ameninţare. — Şedinţa este ridicată, declară preşedintele Dupout, părăsind fotoliul presidenţial, cu cea mai mare linişte. Dion Lupta contra intereselor ţării V' Masfil Oposîţia ţăranulito-naţionistă şi creditul Rentani&i In străinătate Ţărăniştii şi cei „O satâ“ din partidul naţional sal Aras&iului, Intr’ssn ierte it acord de o abstracţia şi pro- ' vocaţiune anunţă prin ziarele lor că vor face demersuri inlăuntrai şi d in afară pentru a face inposibilă realizarea consolidării datoriei publice a Românei prin tratativele şi acordurile încheiate de către d. Vintilă Brătianu in străinătate. Importanţa acestei opere de consolidare a fost lămurită prin declaraţiile pe care ministrul de finanţe Ie-a lasat presei şi în partement, şi recunoscutăde toţi financiarii ţârei şi de oameni în măsură să aprecieze valoarea unei atare operaţiuni care are menirea de a restabili creditul ţării în străinătate. 0-1 Vintilă Bâtiana i expunerea făcută la Cameră a arătat cum in străinătate i s’a spus şi cu drept cuvind: „România nu-şi va avea creditul ei cei adevărat şi pe care-l merită, decât In ziua când consolidarea bonurilor de tezaur va fi terminate; până atunci ori-c© împrumut suplimentar va fi influenţat ! de aceste nenorocita bonuri de tezaur^care apasă atât de greu ,asupra creditului ţăresi”. Foarte simplu şi foarte eredentar, România trebuie să-şi respecte creanţele — şi aceasta a făcut-o ministrul de finanţe prin consolidarea bonurilor de tezaur. Opereţiunea aceasta este înţeleasă de toată lumea competentă în materiafinanciară, de toţi aceia enri îşi dau seama de însemnătatea unei semnături şi a unei obligaţiuni ca şi de acela eari, pe aceste consideraţia îl aşteaptă restabilirea crediriloi ţftrei In străinătate. Nu vor s’o Inţeleagi. Intenţionat, ţărăniştii şi cei o sută din partidul naţional al Ardealului. Nu vor s’o înţeleagă, pentru ca Împingând spiritul de obstrucţie la extrem, să ajungă acolo unde au ajuns la nechibzuita şi radiaţia ameninţare că vor face intervenţiuni nu numai in ternitul ţărei dar la financiarii streini să nu acorde Împrumutul contractat pentru ei opoziţia unită (doctorii Lupu şi Vaida I.) nu vor recunoaşte în ... viitor datoriile publice ale României... Aidoma ce la soloovici! Dar de că din punct de vedere practic această ameninţare nu poate avea nici un efect, ca mijloc de luptă politică ea înfierează pe aceşti politician! netrebnici, cari trecând peste orice consideraţiuni, stang până acolo încât se pun In posltura de a lupta contra intereselor statului,—evident in oprobul unanim al ţărei. JUSTUS Mi CONSTITUŢIE A TARII Prima şedinţă a comisiuniior parlamentare Astăzi, la preşidenţia consiliului de miniştri, se întruneşte comisiunea parlamentară aleasă pentru întocmirea anteproectului de lege pentru modificarea Constitutiei. In timp ce o parte a opoziţiei îşi prelungeşte acţiunea sterilă întro campanie care neavând nici un rost a deviat până acolo că a luat caracterul unei defăimări a statului român, parlamentul prin delegaţii ei, înrunit sub preşidenţia dlui I. I C. Brătianu, va proceda la lucru pentru alcătuirea nouei opere constituţionale a României Mari Comisiunea parlamentară s-a substituit şi ea în zece comisiuni, pentru fiecare din capitolele speciale cari vor modifica actualul nostru pact constituţional, aşa cum le-am enumărat în numărul nostru de ori. Comisiunea parlamentară va uza şi de lunile de vacanţă pentru a termina până la toamnă lucrările necesare, şi a le presenta Parlamentului, în forma definitivă de proect. Parlamentul la rândul său va aduce modificările necesare—astfel că noua sesiune parlamentară, pe lângă alte opere legislative, va da ţărei noua Constituţie,—cu sau fără asentimentul opoziției de scandal... ECOURI S. S. R. va ridica un monument In amintirea scriitorilor morţi în răsboi. Aceştia sunt ■ H. G. Letca I. Grămadă, Andrei Naum, N. Vulcovici, I. Chiru Nonov, C. Stoica, M. Sâules£u. Ceesie şi p■ Şiefânescu- Vultur. Noi am adăugat: Delavrancea, Coşbuc, Al. Vlăhuţa şi ce Ii. Chendi şi St. O. Iosif, morţi în epoca campaniei din 1913. * Noul volum de schiţe satirice ale umoristuluiŞutem Ahhem ce va apare în curând în editura „Viaţa Românească* va cuprinde reproduceri artistice după tablourile pictorului Octavtaactlă. La rând a încetat din viaţă pictorul belgian Albet Baertsven, în vrâită de cincizeci şi şase ani. Albert Baerthoen era considerat ca unul din maiştrii şcoalei flamande. El expuse pentru prima oară la salonul din Paris în 1887. Celebrul său tablou mle Degel", care datează în 1903 şi care dă măsura marelui său talent, sent, st găseşte la muzeul Luxembourg. UN POTRET AL LUI TAKE IONESCU de O. Panu Unei dia cei mei însemnaţi oratori ai Camerei, poate cel mai intăi, este desigur d. T. Ioneaca. Sunt calităţi la oamenii politici cari se impun, cari sânt dessupra oricărei contestări, fie chiar din partea celor mai înverşunaţi duşmani. Trrentul superior oratoric ai d lui T. Ioneacu este la acest caz : nimenea nu i-l contestă, fiecare îi recunoaşte, dacă nu ii admiră. Desigur sunt mici critici de făcut talentatei d-lci T. Ionescu. Aşa, în ceea ce ne priveşte, oratoria d-kl T. Ionescu păcătueşte prin prea multă corectitudine. Glasul e»ts cam mut sau cum s’ar zice in limbagiul teatrului, vocea ii este cam albi, frai* prea simestrică şi fără colorit; de multe ori lipseşte căldura din discursurile d-lul T. Ionescu. Auiicdu-i vorbind an ceas nu te oboseşte, dar ma! la urmă începi a constata o lipsă de căldurft 'şi de vehemenţă oratorică. In schimb, insă, câtă bogăţie de fraze, ce torent limpede şi natural de cuvântare ce expresie minunată a limbei. Când d-l T. Ionescu Începe a vorbi şi-i urmăreşti cu atenţie in cale mai mici detaila?!, rămâi înmărmurit de facilitatea extraordinară a cuvântului: vorbele II ies din gură cu o uşurinţă nemai auzită, iar frazele se succedează corect unele după altele, pare că ar fi fost învăţate mai înainte pe de roit sau pare că ar fi cetite ! Ceea ce Înalţă, după noi, foarte mult takanii d-lui T. Ioneaca, este că oratoria lui este liniştită şi nu esclude de loc argumentarea ; din contra, o presupune, o consideră ca indispensabilă. in adevăr, noi credem că jumătate din valoarea oratorică a d-lui T. Ionescu se datoreşte argumentirei, logicei, tranărei de material, de fapte şi de idei. Ia acest substract oratoriei d-lui T. lenesen şi noi credem că repetuaţia Ini de orator li este compromisă dacă nu perdată, ceea ce se va Intîmpla cu alţi oratori de frază, de ifos şi de patos, unde cugetarea de ordinar lipseşte. Voim să-l prevenim pe d-l T. lenesen asupra unul defect In care are tendinţa de a cădea. Deputata de Craiova nu e orator de furtune parlamentare, de inective şi apostrofări violente. Talentul său este mai senin, mai de atmosfere senine. De aceea d. T. Ionescu nu ar tribui ca să caute succesul acolo unde nu-l poate avea. Aşa, el de multe ori voeşte să facă pe oratorul violent. In acest scop el Iţi îagroafe la mod nenatural glasul, îşi exagerează gestul şi caută fraze de efect, chiar apostrofa... Desigur, că la un tânăr de talent cum este, acestea merg, dar ar fi de preferat ca să nu se lase a fi târât pe povârnişul acestui gen, care nu e de jocul său. D-1 T. Ionescu in Cameră, afară de activitatea sa parlamentară cunoscută şi asupra căreia trecem, mentă de ă fi studiat. El are un număr de amici, câţiva admiratori. in schimb Insă are foarte mulţi inamici. Chiar reiabilierul sunt restrânse, in manierele sale ds altminterea Izeprossbite, domneşte un fel de rigiditate, de răceală, pe care mulţi o iau drept mâscrie, aproape îngâmfare. Noi credem că din 184 de deputaţi sunt 100 cărora d. Ioneaca nu le întinde mâna, cu cunoaşte, deşi a fost coleg cu ei şase luni întregi. Această parcimonie de raporturi provine in mare parte din cauză că d. Ionescu nu e just la începerea şedinţelor, câteodată şi mai târziu. Profesia ca de avocat, precum şi numeroasa sa clientelă ii împiedeca de a flana prin incinta Camerei, cum fac cei mai mulţi deputaţi. D-l T. Ionescu la ideile saie este liberal, cu o tinctură pronunţată de democratism, sau am putea zice că el este unul din liberalii care are idei mai înaintate, care câteodată atinge radicalismul în chestiile economice şi sociale. In ceea ce priveşte chestiile politice, el e de un modernism destul de pronunţat, iar prin stăruinţa de a măgari palatul se apropie de jantnimişti, in a căror club s'a Înscris in urmă, tară a abdica dela ideile saie. D-1 T. Ionescu, este an tânăr plin de viitor; ambiţios, foarte ambiţios, ca toţi oamenii cari simt ca au ceva in capul lor, el caută a ajunge acolo unde talentele şi cultura sa ii imping. Situaţia politică a lui pentru moment, este cam tulbure. Nu se ştie cu eine d. T. Ionescu va ajunge, ceea ce să ştie sigur e că va sjange. Deputatul de Craiova este o adevărată podoabă a parlamentului român. (Din volumul Portrete Parlamentare). G. Panu Informaţii „Asociaţia Femenistă“ din Iaşi, va organiza o şedinţă festivă în onoarea doamnelor din Ardeal, Bucovina, Basarabia şi vechiul regat care sosesc la Iaşi spre a lua parte la congresul general al „ Ocrotirei orfanilor“. Şedinţa va avea loc Marţi dimineaţa 27 iunie ora 9 juni, în aula Universităţii. Vor rosti cuvântări d-nele Elena Meisner, Marta Baialescu (Ardeal), Maria Mişa Pop (Craiova) şi d-na Noelia Mala (Turin, Italta)care va vorbi despre congresul femenist ce s-a ţinut zilele acestea la Salzburg. Aula Universităţii va fi arhiplină. Principele Carol şi Principesa Elena Talaşi Ministerul de interne a anunţat oficial autorităţile din Iaşi că Principele Carol şi Principesa Elena, sosesc Duminică în Iaşi şi vor asista la şedinţa de deschidere a Congresului societăţii „Ocrotirea orfanilor de război In urma acestei ştiri, reprezentanţii autorităţilor seu întrunit eri şi au ţinut două constătaţri în legătură cu această vizită. A. U. Regale vor sosi în Iaşi Duminică cu tren special la ora 10 dimineaţă. Vor fi întimpinaţi la gară de autorităţi, ofiţeri superiori, trupe şi personalităţile marcante din localitate. După trecerea în revistă a gărdei de onoare, AA. LI. Regale se vor duce la Mitropolie, unde se va oficia un parastas in memoria eroilor neamului. La ora 12 din zi Principele Carol va primi defilarea trupelor in Piața Unire. Principele Carol şi Principesa Elena vor lua dejunul la Cercul militar. După prânz atât Principele Carol cât şi Principesa Elena vor asista la prima şedinţă a congresului „Ocrotirea orfanilor de război“ şi vor onora cu prezenţa lor masa ce va avea loc la Copou. Seara va avea loc o grandioasă retragere cu torţe. A A. U. Regale vor fi găzduite la Palatul Mitropolitan. — Admirabila sculptură „Blocul de la Oituz“ datorită sculptorului I. Mateescu se sfii expusă In vitrina magazinului de muzică „Braşsu“ din str. Lăpuşneana. Aviz amatorilor de artă. — Funcţionarii comerciali s’auîntrunit ieri la Camera de comerţ. Întrunirea a fost prezidată de d. S. Popescu preşedintele societăţii. Au vorbit d-nii Popescu, Z. Streit, Zabiiovici şi Rablasait, care a făcut istoricul luptei pentru limitarea orelorde muncă. S’a votat o moţiune prin care se cere limitarea orelor de muncă şi s’a trimis telegrame la seazal moţiune! d lor miniştri de interne, de muncă şi de comerţ. Întrunirea s’a isprăvit la linişte la orele 11 din noapte. — Administraţia comunală a luat dispoziţii de a se ridica două arcui de triumf, dela gară spre piaţa untrei, Infrumuseţând astfel trecerea principilor moştenitor de la gară spre mitropolie. Comercianţii şi Industriaşii din locantare au fost inştiinţaţi, că adunarea generali a membrilor „uniunel sindicatelor comerciale* ce era să aibă loc Duminică 25 iunie, se amână pentru că ca toţii să participe la festivităţile de primire al A.A. S.S. Regale Principele Carol şi Principesa Elena. — D-l Marca, directorul prefecture! de poliţie, a Inspectat ieri toate otelurile, Inted măsuri pentru a se reserva camere suficiente, pentru găzduirea oaspeţilor cari vin Duminică In localitate.