Mişcarea, noiembrie 1922 (Anul 16, nr. 240-264)
1922-11-25 / nr. 260
jtetic&țta și Adm totst rația tes* Uwteeî *fci g, @ssate A? bm-Mt. #—îi f.. în ts J-S 9. n. Ammc&yri și Reefame ?**se*« ta esad-'ffewri «vastej»*»« «fSr»c( ta Adoris^rația siaroM. iaşi Rata Itatod «. iWe»*»s»rfi ista k»*a agcwțKta de paMîcftste. Apare zilnic S«b DfrecțSKtwai «mai Gesaftet de Retretfis li 11 CONFERINŢEI DE LI LAOSIM De mult de Când Franţa a părăsit rolul de sorinitoare a Kemaişilor, rol care pe drept sau pe nedrept se atribuia de către presa engleză Cu deosibre. De asemeni, schimb, res dereglat din Anglia şi înlăturarea din Licyl Geog , a fâcut să înceteze o atiturdine de Intransigenţă şi de ameninţare războinică in chestiunea Olentald. Se poate spune că marile puteri, pătrunsa de însemnătatea momentului şi de gravitatea situaţiunii, au renunţat la orice acţiune politică divergentă, în urmărirea unui interes particular, pentru a face cu putinţă acordul Care singur mai poate mai pune respect, pretecţ anilor tot mai nemăturate ale turcilor. Conferinţa de la Lausanne a început de două zile spre a dezbate Chestiunea orientului şi a structorilor. De astă dată, Franţa şi-a însuşit întru totul propunerile engleze, pe baza cărora ambele tate Înţeleg să păstreze o acţiune unitară. Nu se cunosc Încă pretenţiunele turceşti şi nici garanţiile care se vor putea oferi pentru a se statornici o stare de lucruri pacinică sirrgiă pe ţărmurile Bosforului. Dar până acum agitaţiunile Kemaliştilor nu au Contenit, şi din manifeste şi publicaţiuni răspândite din lagărul turcesc, a’ar părea că statul otoman vrea să scuture orice urmă de datorii, capitulaţiuni sau controlări internaţionale. Ca fapte noi, turburările dela Constantinopol aduc şi ele un avertisment asupra stării de rplfit care domneşte în capitala sapată ocupaţiunile interalktf. Faptul însăşi al fugii Sultanului, care nu se mai simţea in SiSraită nici subt p o ecţiunea escadrelor apropiate, arată că starea spiritelor impune o soluţîune hotărâtoare, Intr’un sens ori altul. ♦ Conferinţa de la Lausssne examinează problema orientală în aspectele Sile cele mai depănate. De astă dată nu este vorba de a fixa noua graniţâ dntre Turci şi Gaer, sau stabilirea regimului comercial şi militar al strâmtorilor. Ci împrejurărie impun precizarea unor puncte care intereseszâ nu numai pacea Europeană şi echilibrul dintre puteri—ci chiar* desfăşurarea mai depărtată a politicei coloniate In statelele musulmane. Ia jurul rezintecţiî Kemaliste se simte sprijinul şi instigaţia botetelor ruse. Ruşi prin amen nţâri şi demonstraţiunî, Iccarcă să slăbiască ceva de fermitatea presiunilor lor care ar deveni necesare împotriva turcilor. Ia acelaşi timp Italia, prin glasul d-lui Mudul, cere şi ea o rază de influenţaţi posesîrile musulmane pe •tiare Franţa şi Anglia şi teate anexat ori sunt pe Câte să şi ie alipească la basonul Meditersnei orientale. Dacă aliaţii au Interese atât de întinse in preajma Constant Iaopolului, este evident că nu vor putea suferi o înfrângere şi isgonirea din metropola asamismului şi orcum din nodul tuturor regâturilor comerciale, militare şi politice din Întregul Orient. Dia acest punct de vedere, conferinţa de la Lausanne, a debutat prin declaraţiunile formale ale tuturor statelor cari se află de partea Angliei şi a Franţei, că nu vor lăsa Ca Turciei să răpească ceva din garanţiile Cari asigură libertate comercială şi influenţa lor politică in raza strâmtorior. Rămâne de văzut dacă aceste de- Cteraţîi vor fi de natură a lămuri delegaţii, ea kematistă — şi cu deosebire dacă Împrejurările vor Impune Ca să se treacă dela vorbe la fapte. In orice caz, situţia Românei este de aşa natură, încât marile sale Interese care sunt legate de scde ale aliaţilor, vor fi apărate şi deslegate prin forţa lucrurilor de către acei cari segăsesc astăzi la Constantinopol. IN URMA ACORDULUI AUTONOMIST POLITICA LUI JUPANI... Faptei pire de necreiat, dar toate ştirile poetice ii inrigletreată ca fapt cert: „Amonomiştii“ d-lui Mania, care dac o fa ibisncă şi dafmănassa campanie împotriva vechislei regst, ca iacheist na acord ca câţiva „regăţeni“ naarngiat de multă vreme la apele secate sie tach'amaiai. D-dl! Mania şi Valda ar fi cisnt de acord (?) ca d nil Cărpărăşescu şi Derasal hotă ând fuziunea ca „partidul naţ’onal“ care de milt a încetat a fi national ( ez! documentarele articole ale d-lui O. Gga din „Ţara Noastră“) ca gropiea democrată care normai există şi care de câţiva ani, iacă de pe vremea râad membrii cari Datcaiclan încercaseră o despirjire definitive de şeful lor, defunctul Tachelevitsen. Cei câţiva foşti membri ai acestei grupări au dat lovitura de graţie firmei care mai exista doară In'reponagiile trecătoare ale alareio , şi au lichidat in chip definitv, ia regimeBioada-ae ia partidul autonomist si d-lor Menica-Vaide. Ci aă iatrebuinţăm o fracă de operetă —potrivit situaţiei actuale-zicem ţi noi ca fi Jrpan dia „Voevodul Ţiganilor“. — bV răsad din mormânt şeful partidului democrat, dacă ar şti că panizanii s£l au devent autonomiţtl şi panizani al d-lor Mania-Szilaghy !... Acordului incheist rămâne discret. Condiţiile lui nu se cunosc. După relatările din presă, d. Mann a câştigat partida principali , a îaaumd iu târâri celor „p antă“ pe cei câţiva democraţi, pe cari „Epoca“, ca tastă şi faţa ce ţi-a dat-o, nu l-a pata; inşira de cât la dană iiristice de zaţ. D. Maria a făcut o afacere ciudată: a câştigat şi a pedat in acelaş timp. A câştigat noul partizani cu care şi-a putut spori greparea — dar a perdut din consecvenţi şi tenacitate prin aceea că n’a pentactat mult şi s’a raliat ca nişte „regumeni“ împotriva cărora mptă ca atâta iavertunari... Şi astfel vom vedea in „Epoca* marelui român N.cu Pilipescu cam grigaţă fi-1 pesca, micul sta succesor, cere... actonomie Transilvaniei ţ) deschide lupta impotiva „regăenicora..^ iar ia viitoarele intitulaie „partideid niţioua.41 vom vedea la tribuna foştii oratori tachet! agitând la favoarea politicei de la Budapesta. Bavo Jupan! Ai trecut de la operetă, de fideptui la politica d-lor Maria—Dercsai Viza libretelor și taxele militare —. Disposîfiunile Ministerului — (La rasből ) La „Cercu! de Recrutare“ continuă viza libretelor militare. Viza se va face pănă la seara de 30 Noembne a. c. Cei caii nu se vor prezenta la viză, conform Ordnaiui Ministerumi de râs bol, vor fi dap îa judecați consiliuri de răsboi, pe baza anicolului 224 din codui jasnici militare. Tot până la 30 Noembria trebuesc să se prezinte cu taxele minare achitate : toţi dispensaţii, scaieţi, reformaţii, amnistiapi, şi tot acela cand a fost revizuiţi şi trecuţi la controalele armatei. 1MGANIZAREA METERM MIAU! un si mu iui! — Proectul «Hui ministru G. G. HSrzescu — D-I O Mftrzescu, cumnistrul sănătăţ«l, ssrI mutrei ■ int emft un proet pentru reorgftniz&ms aocstni de partAmnttnt, care sub conducerea d szle, a fu t o nare extensiune prin fa tul că a reunit servicii important« ©a : direcţiunea generală actrice(ulu)i sanitar, munca, ocrotire socials, asistenţa publică, şi oficiul I O. V. Dl Mârzescu a prevăzut prin noul proest ca acest departament să se numească in viitor „Ministerul Sănătăţi publice, munci şi ocrotirilor sociale*, el avflnd următoarele organe constituționale: a) Direcfiunea generală a muncii. b) Dlrecflunea generáló a asistentei sociala. c) Direcfiunea generală a organelor nefonale de asistenta de război. 1) Direcfiunea generală a prevederilor și asigurărilor sociale. 9 Proectul astfel abitait a fost supus unei isrgi discuţtanl ec a avut loc ia direcţiunea generală a ssrvieiului asnittr şi ia e»re an Inat parte, In afară m membrii consiliului ssn tar superior, şi eomisiunile s^eeîaie. S'a discutat punct cu pu et întregul punct, care a foit accept-1, după cum șl ministrul a accept-* t propu -erile buna ce a’au făcut. Nu l’a creat nici o sită direcţiune,—a medicinal sau nu m«de*, cum s’a propuă—afră de ex ie ena®erats maţi sui. Aceste direcţiuni geeerele vor ave a calitatea de persoană juridică şi mor&lă, lucrând aparte şi indepedent intre Sie, sub controlul şi direcţiunea centrală a ministerului. * In ce priveşte reorganizarea serviciului sanitar, au urmat discuţiuni Interesante. , D-1 general Dr. Vicol a propus a se fase o legătură mei strânsă Intre serviciul sa n t«r mii tar şi cel ei vil, de aceieşi părere fiind şi d-1 D-1 Danseiopol. D-1 Marxescu a conp^ectat lămurirle„ accentuând rsipm pţaiui că ambele servicii sanitare trebuie ss caute o altă direcţiune comună, in semnul unei colaborări efective. Ia ecest sens vor redtcte propunere! de 12 dr. Vicol şi general dr. Antonia. Proectul d-lui ^ftnzescu menit a așeze pe bsze adlido numeroasele servicii ele depsrteme tuîuiin frunteă cărora se «fiă, va mai fi supus uniri di catfort, după car« va fi aduS In Parlament. Ore de cetire DESPRE „VALUTA MORALA“ „Revizuirile* confratelui nostru dl. St Streitman, despre car ne am ocupat in cronica de ieri.—avind in vedere conţinutul lor esenţial, pân la un anumit punct au menirea de a restabili... valuta morală, adine sdruncinată de la război Încoace, pretutindeni. Şi la noi, fireşte, ca şi aiurea. Laconicele reflecţii ale autorului, uneori şarjează, alte ori biciuiesc,—după cum ia anumite imprejurări au menirea de a îndruma, educa şi moraliza D-l Straman care n’a trecut nepăsător in faţa vieţii, a fost isbit mai cu seama de starea noastră socială şi de gradul nostru de civilizaţie despre care a meditat profund, pentru a facere» o „revizuire". Acestea sunt resultatul cugetărilor sale—multe având forma dialogatui, a confesiunelor, sau a repliceior. Toate insa emanada latin observator si cercetător psiholog. Distretiman vorbeşte şi de „regularea valutei morale*, făcind o constatare simplă : „Va veni poate o vreme ciar cuvintele, la noi, in deosebit adjectivele, îşi vor redobîndi înţelesul lor adevărat. In ziua aceea vor dispare superlativele—şi cu eie Împreună multe, multe etebrităţi*. Citeva rinduri, dar totuşi o satiră Întreagă „Revizuirile" sunt dealtfel consacrata satirizarei noastre ociale. Autorul lor nu este un sceptic, chiar dacă uneori ne vorbeşte intr'o notă pesimistă. E un pesimism trecător, provocat de o situaţie sau de un fapt care nu^comportă o aita reflecţie. Dar să revenim la valuta morală. Iată o altă confesiune: „Im bate inima şi acum. ATam Întâlnit azi cu un idealist şi n'avem asupra mea nici u fel de aima, nici macar un baston. Ce emoţie! Din fericire, nu s’a dat la mine. Era intr’un moment da adincă reculegere. Medita : Sa se lege sufleteşte cu 40 la sută sau numai cu 30 la sută intr'un trafic de înalta convingere ?" Şi tot aestre aceşti idealişti ai zilelor noastre: „Feriţi-vă de acei modeşti cari îşi cer mereu scuze că fac umbră pământului. Feriţi-va de idealiştii cari nu şi-au fac ut încă suma. Fericiva chiar şi de cănii turbaţi—încăt ar fi de clini înainte de a fi turbaţi !* Se oglindesc in reflecţiile d-lui Streitman multe stari sociale şi multe tipuri din Societatea noastră—de după răsbul mai ales, astfel cărticica d-s.le nu este numai un album de maxime și reţete filosofice, dar in bună parte o lucrare teoretică consacrată depreciere! valutare—a valutei morale... Araid CITIT* IM PALLINA , K « ULTIMILE STIRI TELE POWER ECOURI Cacernleul literat O. Gîlaetian a terminat traduceea Nouhl Tcatament, iar Intr’un voium apa le a tradus ,Sf. Apostol Pavel șl Proconului Gallo .*. In noul număr al revhctil „Gândirea* părimeit C^lacion puii cd predoslovia acesttl cărfl, din care se poate simţi că traducerea va fi o adevărată operă Ut rară, care va atrage nu numai pi spee atiști, dar și lumea iubitoare de pură literatură. Revista franceză mL,Amour de L’Art* a adanat Intr’un volum, scrisorile ■ Iul Michel- Angelo ca I trezise un Interes deosebit. • Poetul Octavian Goga a terminat traducerea poemului .Tragedia Omului* de Madách, ce va apare In enrănd In volum, * „Gândirea" revista literară din Cluj, se pnsintu din ce In ce mal elegantă pnn formă si mal atletică pun eoni mut. Noul număr, este instrat cu o reproducere artistica de pe aquartile drei Rodica Maniu, iar In număr f garează cu proză și versuri • d-nii Al. Busu.oceanu, I. Minutescu, L Donut, V. R. Siranu, Al. A. Philippide, Dem. Botez, A Maniu, Q. Catacton, R. Dragnea, c. a. Intolesante şi de actualitate poUmiri şi notiţe critice.* O scriere de actualitate este acdea a d lul I. D. Buzan intitulată WPobleme născute după răsboi" cuprinzând câteva arestări economice, financiare şi sociale. Lucrarea a fost premiată de „Cartea Românească” In a cărei editură a apărut. „ * Printr'o~notiţă dureros de impresionantă, revista nGândirea* din Cuj anunţă că nuvelistul N. N. Beldiceanu a fost internat intr’un ospiciu de alienați. Acordul Micei Antante cu Bulgaria Ziarele publici contr if lantii acordului Iftfemnic Intre Mica Antantă si Bagaria. Bagaria va purta neutralitatea In cazul unul atac al Rasial împotriva vrt-unui stat din Mica Antantă. Polonia remintă la pratenfîuisie in Mscedona, iar Serbia România și grada vor interveni ca zona neutră între Bulgaria şi Turcia să fie luaţi din tantorul turc. Informa — „Mișcarea" va apare mâine în patra pagini, întran număr festiv închinat M. S. Regina Maria. — Eri a foit areitat, en mame Coitică Alex« dia București gisit pe ciad vindea o ba ă. Dai Ia secție 1 a’a făcut o perch«*, iţ!e, giiâidu-ie asupra Iul 13.000 ru , ble cherensch', o perechs de ochelail de a<r, şl 1500 lei. Alex* Iusţine ci rublele şi ochelu 1 lea găsit iu treu. Membrii critica ui democrat din localitate au fost convociţi pentru Dumincăreara pentru a lua cunoştinţă de cele petrecute la consfătuirea din Bucureşti. Noul decoraţi la Iaşi După propunerea d-lui Ch. Gh. Mârzescu. M. S. Regele, după propunerea d-lui M. Q. Marcessu, ministrul sănătăţii pubice, a binevoit a semna decretul prin care se acordă următoarele decoraţii Steaua României la gradul de comandor : dr. I. Caascu, dr. Mezlacescu, dr. general Vicolai N. Maxim. La gradul da dnvors d-nic T. A. Bidărău, I. Butea, prof. M. Carp, dr. Clacă, O. Cristofor, Al. Crupensihl, Ștefan Eraclide, Victor Para, Const. Fedeleș, dr. Dimitrie Iamand, N. Ionesco, institutor V. Panopol, I. Plăctăteanu, Neigoe Popeea, Iosif bibi, dr. C. Vasiliu. La gradul da cavaler : V. Arsenic, C. Boţea, dr. I. Marcu, dr. C. Parhon, V. Topirescu. Ordinul Coroana României In gradul de comandor: dr. M. ManLatide, Emil Pufcar, dr. N. A. Racovița, dr. Al. S.ânaeanu, I.Vărzariu, George Volenti. In gradul de inţert Demostene Botea, Mhal Costachescu, Q. Fratescu, Leonida Gheorghiu, David Herzeoberg, Lascar Matesaru, I. Mirescu, G. Nrd.Ide, loan Cezar Tadivaao, Gh. Topâceanu. La gradul de cavaler: iavătătorul Acostăchioaei Dumitru, C. Andreescu, I. Andreesce, Antonion Apostolescu, P. Auiesa Alexandru, Banu Mhal, preot, C. Bantaş, T. Berescu, Eugen Boureanu, Valentin Bide, Învăţător Gh. Carp. N. Cojocaru, jjprof. Emanoil Câinescu, Const. Covăneanu, N. Credo, Const. Demitrceca Inspector O. R., D.mitria, Troic Mitul, Holubei, învăţător Dumitria, Ionişescu, Ştefan Lucga, Gh. Mărgărit, Eeg. Miailescu, Învăţător Gh. Matiş, Gh. Mitre, C. Mana lavătător, N. Neguiţă director O. R., Ion Ochiacu, N. Oprescu, T. Patriei, Gh. Scorpan, Vasile Sevastian, Învăţător Ştefan Sion, Const. Stărcbolia, Al. Toma Stolen, Emanoil Trifan, Mhai Viatu, Învăţător Dimitrie Voinea, Ion Zrharia lavăţitor fl I. C. Băianu. — Biroul deservitori din laşi atrage serios atenţiunea publicului ca să nu angajase nici un servitor fără msnaal, toţi servitorii care nu vor avea rmnaalsl, li se va g.oite le Biroul ce servito i strada Pricop.e No. 10. Aceasta este la interesul fl asigurarea pubiicului căci sânt maite cazuri de fertuni făcute de servitori, fără manual contravenţii vor fi dat judecati conform legei. — D l dr. Bacarogmu, decanaliscuităţei de mediană, a plecat aseară Ia Bucurefti, invita, telegraf I de mi ai steril deinstrucţie. Invitaţia e In legătură cu alocaţia dda facultatea de medicină, despre care d-l dr. Bacalogu a înaintat zleie trecute in memoriu documentat. Filarmonica „George Enescu“ şi-a inceput activitatea sub bigheta maestrului Nedbai. Primile concerte au avut Joc la Botoşani şi Crmnăuţi in ehiete de 18, 19 20 şi 21 Noembrie. Succesul moral şi material a fost desăvârşit. Pe lângă mieatrul Nîdbsl, Filarmonica are ca dirijor pe concetăţenil nou.ud. Andresen Scheietti, revnios da cărând din Paris. — Toate fabricele de flbăcîiii precum şi depozitele de pici vor trebui să posedă pentru dovedirea pieilor ce depozitează, certificate veterinare despre provenienţa lor. Sunt scuite de aceste certificate numai pieile provenite din Abatorul comunei şi circan ferul abatoratul imprimi pe focare piele. Contravenienţii la această ordonanţă vor fi daţi in judecat şi 11 se va confisca pieile găsite fără certificate la regulă. Citiţi ziarul «Mişcarea»