Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)

1923-01-29 / nr. 21

TTH LEU HÜM4RUL ftMMMpâ $ ÂsăBsSÂ«^|c şt mms m. « »f®asaaas»© <*%«*£$»« te®* m&jgmm* «Mf,«* Mb. JS á8te«wsasí$* «Ml « » « wsimi g á~2* $* <& Wzummmm #éee ahki Ioi.1 mi*Wi'7ít'1 "ii»imw.'Miiiii w!«■<»■ Halira>fwimiih*wí>ii^i*wwírj)»" iliiTMrrTnro n -líiiiinrriftiiiiiiiwwiiMiiinw' hMIK A SBftS^iiÄÄSS ' ^msőt^jmxBSűttSSSci Constituţia Guvernul a depus procetul Cotwtftuîlunit pe burourile adunărilor naţionale Crnstitasme. Dita aceasta va rămâas prntre cele mai Însemnate în Istoria Românîe!, deopotrivă ca acilea Care au simbjilsat războiul, împroprieta irea şi votul i-b*(ISC. Deasupa tuturor acttlor mari ids Unirii, mărmurind o îatre&gă epocă de luptă şi de suferinţe, utima operă de Închegare d finitivâ a statului român latr* git, o Îî.făţişe&zâ Const tuţia de asâzi — unificatoare a tuturor ţinuturilor române, In simbolul ş* In puterea aceloraşi credinţe o&ton&le. In.hoere cele mai glorioase şi mai minunate epoci ale istorie! noastre, dar in acelaşi timp Isvor de puteri şi de progres pentru viitor.—Constituţia ridică prest gul său in urma celor aproape z ce ani de viaţă politică excepţională a vethlior ai ă urii şi relaţionesză splrmn d mnia supremă a legii ÎDtr’o ţară nouă, mai mare şi mal puternică de cât « cea de ieri, Gemiatie viitoare, care vor trăi libere şi fericite in hernie lărgire Cu atârffiudă şi cu atâta câte, vor preţui fără Îndoială, pe lângă lsbânia războioică ce stă la PmdU statutul român, şi tabâ da politică înfâpnltâ prin Constituţia Unifiatoare, ce va fi clădit însăşi edificiul aşezat pe această temelie aâr de sfâită şi atât de scumpi. Oameni cari au format destinele ţâni In aceste grele Împrejurări— şi care au Înfruntat dmprtunâ cu adversităţile trecătoare ale patriei şi furtuna tu vor atacul la Îndreptate împotriva lor, — păstrează conştiinţa clară a reduţilor vremii şi convingerea că opera pe care o desăvârşesc astăzi este legată de consolidarea temeinică a Rmâniei. Nine nu se poate luptul fără de luptă şi in viaţa politică atât de furtunoasă de la noi—luptele sunt de o violenţă necruţătoare şi nedreaptă. Dar tocmai conştiinţa că interesele superioare ale ţârii sunt augurate prin alcătuirea cât mai galoalcă a Conadhului, dăruite guvernuluia„ Înfrunte violenţa tuturor atacurilor şi povara insuitelor Iresponsabile şi nedrepte. In momente Ca acestea ţara şi neamul nu vor ImrtDa de cine s’a făcut— dar: ce a'a făcut! hr a condemna opera mu adversar fără a-idi s- Cuta cuprinsul şi fără a-i semnala greşeieie, este a ridica Împotriva intereselor ţârii o acptme dăunătoare şi vinovată isvorâtă din patimă desigur— şi poate din Invidie. Cuvintele rostite de Primul-Ministru al ţării, cu prilejul declaraţiunii de împotrivire şi de uă adusă in numele patiduui naţional la tribuna C merii, isvorau din cugetele tuturor fiilor acestui neam, împreună cu omul al cărui nume şi a cărui faptă covârşeşte epoca Întregirii neamului nostru, am dori ca vorbele nesocotte să se uite—şi ca gândurile rătăcite să se trezească în sfârşit, pentru liniştea ţârii şl pentru înseninarea zlelor de astăzi. • Dar să nu se îndoiască nimeni, nici o clipă, că In cugetele noastre s’ar putea Clinti hotărârea de a duce până la capăt opera de consolidare şi de unificare a statului român, pentru desăvârşita căreia am dobândit Încrederea corpului electoral şi sprijinul necondiţionat al conştinţiei româneşti. Valeria Bugaru Împroprietărirea în judeţul laşi — Apelul d-hii prefect P. Fântânarii — D-l P. FaptâDsra prefectul judecat, a trimisi de următoarele gpdail adresate populaţiei rua.e: * * Sâteni, In teres Ligii Agrare, împroprietărirea »celor d ntre noi, pe cari lucrârue de revit.ire i au găsit îndeptăţii la pământ, este fapt indepi mr. V* aflaţi deci In s’ăpârca ioturilor, ce z vi *'sn atr.bit, *j ngâ d p opdeta I, de ui de pâ a en eraţi srtndtfii pămâatUiilor ex ropna.e. Inc tâad perioada de srecd se, armestă , să a hlați, in mâjue Stutulu., va;os ea pâmâamului pnmir. A hi ând o, vi se vor elibera Pitirile definitive d- prupiiente, ud vă vi se va da la mâță bâdie, pe timeial căreia nu vi se va tăgâdat, ni,„Sudată și de nimeni, dreptul vostra asupra a celui pămân . AChustlo ds îndată St ia î tregime: Acesta este sferei pa care simt de a mea datorie si vi-1 dan ia interesai vostris personaj. Sunt în adevăr dator ca să vă sfătuesc aşa, pentru câ mă glodesc la marile foioasa ce se nasc pentru voi din clipa când veţi schia complect valoarea totalur. 1. Lem nrpieţnlad »stăzi nici 10 b«ms! pieţei produselor fiind ridicate, tu drept Ca»Sat se puse spune că vă veţi e.idera de datoria piădcd msi puţin de 10 bani dept cn leu. 2 Săpţi de plata analăţiior adică a dolâozlior şi a c.pteior, plată ca e va fi o sa dei mai gtt, nui târzia, câad valoarea .ea ni se va ridica c* să ajungi cda ce a fost. 3 Schlrarea in întregime a Joterlior o 7 să vă f«câ o sitoA^ie .impede, pe care o veţi ii#a moştenitorilor voştri iirl deniei o g.iji. ia.a foloss: e Ia care mă gândesc, când vă dan cu tot dinadins*! sfaiarfie pe c«rl vi le ds$.—No mă îedoesc că veţi ţin?,a se#mâ in total de ele și mia nu-ml va rimă .ea *sl ceva de câ. si vă avea, din scâncal iimel, ca voi şi armuşii voştri «I Iu-tiţi sănâtopimBG.nine, pe care legea de txpoprere şi împroprietăire v’a făctt PURUREA STAPAN1. ianuarie 1923 Prefecor Jad cţalolaji, P. Fântâni sra l-coc El Poetul şl profesorul G Mama publică In noul număr al rtvt&tet »Flacăra* câteva preţi ale amintoi despre via/a şl opera lul George Coşbus. ii La Bicurrşti n’a instituit o societate de cultura şi educaţe cetinească de urnită ,T-aveam ca e ist p opun* sd organizeze şezători cu caracter cultural şi educativ. aCartoforiî" clc’ul de navei* satirice ale scriitorului Şatom Aiechim obţine un frumos succes ae librărie. Primete stocuri au fost compleat epuizate şi librarii au dippatat atele. Volumul ,Cârtitorii“ caprin di 14 LUVzle de ale umensiului Șalom Alechem. momentul Sovietului* este titlul unei lucrări scrise ae d. P. Ghlaţi, ce se află sub p.tsă și care va apare In Cârăud, Confratele nostru A Carnet directorul revistft 9Se Z ca a pui să p.esă două lucrări : *” ■ Un rtudussupra lui Nicu Flipencu, scris de Puberi d* Fler, și tradacsna în franțuzește a ruvelsi ^Focisa ds pasti* de P. L. Caragiale. ISTORICUL UNUI „MOMENT 11 O convorbire latre d-l GriProcopiu șl dl. I. C. Bottanu, In prima fa26 a râzboiuLt. Am cetit Zitate acestea o serie de amintiri și impresiuni pe care d-1 Grig Procopîu, fost sens tor In parlamentul războiului pntru unitatea naționa, le-a adunat Intr’un volum Intitulat „Parlamentul In pubsgie* şi In care descrie timpul, greutăţile şi subrintele pe care parlamentarii romani le-au indurat la Cheson şi Odeasa. Lucrarea d-lu! Gr. Procopiu serbeg I vara anului 1918, a fost tipărită la Râmnicu-V&lea, in anul 1922, cu o prefaţă a d-nui C. Cherin. Autorul evoucă multe și interesante episoade din timpm marii noastre «popei«. Dar in primele pag ni care poartă sugestivul si impresionantul titlu „Spre C .varul Pr begui* d-i Gr. Procopm descriind pregătire nu iubirilor parlamentului din 1916 de a se retrage in Mudova, reda o convorbire cu pricuul-ministru al ţării care a pizidat marele şi gloriosul nostru rasaoi, care prestată un intres istoric. lată prima pagina cu care dl Procopiu işi fice e „amintirile" : „... am avut o întrevedere cu primul ministru. L'am găsit, cum era firesc, foate abătut, nici decum descurajat. Sub impre- Siune* deprimată a aelui pmlb eveniment (după lupte de la Turtucai) cu care* in Senat, susţinusem politica sa de prudentă aşteptare a unui moment prielnic pentru intrarea in acţiune, l-am spus in acea intrevedtre: . . .Poate că ar fi fost mal bine ■& mai aşteptam Mi-a replicat imediat: — „Va veni un timp ctnd te vei COnvinge şi d-ta şi se vor convinge toţi, ca nu puteam sa mal aşteptăm, ca eram dator chiar sa nu mal atept şi trebuie să intru in răsboi cu orice rise; t& aşi fi făcut o crima împotriva ţarei dacă aşi fi luat asupra mea răspunderea de a nu intra in acţiune In momentul In cata am intrat !". Acesta a fost răspunsul pe care autorul „Parlementului in prbegie" l-a primit din partea primului ministru, omul care a purtat, singur, marea respundere a râsboiului. „Era atita sinceritate şi convingere, am.’stscstă cu o neb la amărăciune in Ugara imerlocatorului mu—continuă d-l ur. Procopiu îndurerat de dtzastru dar nu d scurt.jat, amăric de nedreptatea şi de reaua credinţă a acelor ce-l atacau şi-l birftau, dar un înveninat şi Înrăit de ură, şi imbunat de no sentiment de iertare dispreţuitoare, încă chiar dacă n’aşi fi cunoscut, cum cunoeşte, firea lui cinstita, adinca şi neindoioasă lui iubire de ţara, et aşi fi fost siit de aceasta privire da martir Îndurerat de sigur de dreptatea luptei ca a interprins, iertător pentru duşmanii lui, să receose că este imposibil ca"el să nu spună adevărul". lata o comr.baţie profund preţioasă care lămureşte oportunitate acriul „moment“ istoric in jurul ceruia s-au făcut atitea pătimaşe d scuţiuni. In distanţa vremurilor „montinul" acesta apare tot mai măreţ şi mai simbolic, şi cu el apare şi mai aureolată opera Înfăptuită de acela al cărui nume trecut in Istoric, va fi deapururea glorificat din generaţii in generaţii. ARALD TRATATUL DIN LAUSANNE Tratatul da pace va fi îdmânat Mercuri delegaţiei turceşti spre semnare, fără ca să aibă caracterul unui ultimatum. Franţi şi meratoriul Brmsnial Buc.—Delegniul francez din comisiunea da repare - unt, a transmis memoriul cu privire la moratoriul Giimunkt fixandu l la doi ani. Germania va tnbui să plătească 1250 mi toane mărci în aur. Scinda ui cin piriamsntul maghiar In P*rl*men.ui mighiar, m a vu! iO£ setnâ iymuhuâ«e. -S’a altei câ sum«!» m se bicyesc cu tmref ner«a Iul Horly JnirsiC cu muit «cel« thtlfcJie cu fO «iui regt Că? d. M.nUtrul hakuwski a fost inikl&as. SPÍ6NAÍUL BOLGtViC IN. TARA Corfspondtatiii mostre din Bdeeresti K«-» telefonat isri p i&ele te* nun te tn jurul tpotujami boîcevfo descoperit î j 0‘tso» s n stri ea patut tu* set di» relatările telefoni':«» eă sefa! O'grn.z.'tfatieî boiswtce e^re ava» su «xrre te spionaj 1 «sie a i oarece r« Vielte D daîch k, fratele conducătorului prop gaodvi b fcerji e d.n G rnunis, tu sed a pr ne pal la Benin. V»a le Didu 'f hotk a In.trst fa noi în ț«r& eu un pas cort fa s, p* namila df. Ludw gHQtmer. E u’a 8tebls t în CapiAi«fii ând contact ca essl malți ukr#;nfea) prm mt rm - dial easror.9 reuşeşte să ipt»e în p r- 8®s uii* acer acte referitoare la «p rare» tferef. • Mandatul de arastars e fost COncom mat da tribun «lai ilfov. C sa« »sie comentat ca via interes de ziarele d a Bucureşti, între e»r] şi „Uaivtrsat". Relevam acest fapt psntru unii dintre eon raţii noştri care de câte on se află viaţa cnor ettmenta eezati, na namal că nu li dau cuvenita atenţiune, d«r ee« mai grav, & i ori eeîai de m acuza.. serviciul de sigur^rţă s«a eatcrităţiie noastre care dstcop rl pe spionii propag ndati, »firmând ca totul este O «xeg$r»t une. Cu prilejui lastruetlraei ee & uria parch tul ds Ii ov, din însăși «pararea ee și-a făcut o eponul nk a n att Dldaschck, a’s’ tottst t* t a ttent* biroacat eeitrsl de spionaj șî propagandă sovietică, ca sadut ia Bsrbn. Spion*].l eousuist există prtlut^nden5, in Europ t—$1 țara not.t i c --fp. e mrgisfiiă «n Rusia i o vieţi că flrcs e că u*& putut 8căp$ de *»cmrn«a agenți. A:ei earî nb elnuerc să prîvesssă Chr r-tuues sp O * j iui CU lodlf#rtnți, »r trebui sa mediteze tu mai ««fclt* seriozitate In fata cazului recent. — D-nii deputaţi C. loma şi Victor L rh ndi ptmucă cu expresul de mâini, ora 15, la Bucureşti pentru a lua parte la lucrările puric meniu tul. — l iir’a pivniţă din «trada I. C. Bătiams azi, a'a gătit mort pe băuâaal Ghecnghi Cot*. Atcpra canzel moţ»I, nu exiată nici o băn.latS. — Refogaţii tkr Jn'eci rămişi îa Iaşi dia Ipsa Ge mjoaca ce a toaiina căătona spic BcCjrişti, se gi*e*cnci in Io anitate. E( îi ă na sa obţicat vre un »jutoruid din Ihsipăa şi nici dia laş'. ” Din lips« de combustibil şi în chip provizor, lamina electikcâ se stinge intre orele 1—4 coipie. Măsur« nu va dar» de (âie-vp i'le, pisă la ieșirea combastiba aloi. — D-»i epttropi Chi latcgi®, dr. Mirzescu și Tiodora au plecat «si la Bucureși la chestia refacerd SlăniCarii. — Acc«lerataî de sad mieeaîă c sant în localitate ca o îvâr iere de 4 ore. lati casca acestei iaiarderi . La Sthise t'a defectat tnssfsa ceia ce s caas si o îa ârzleie de 40 misste. Io rsitiil percarsaitii as ep.âad trecerea diferitelor t.tnarl isiircteiea a »jess Is 4 ore. P/iBti’t3 ifSHstalsiane greșită dia Odeți a’s iăs^âdcit ia Cspiisit avosai câ trecu!sLe*ta « deraiat cela ce a predis o v.e alarmare. S’as făcut numeroase întrebiii la Uşi la care^direcţia cea regională a răspuns ditmistâad derularea şi precizând caisele intârsierei. — La Bacău, Neimta ş! câteva cossa&î rurale din jdeţul Bacău, aș a a constatat d tssmenea câteva essmi de tifos exact emaile. Toate focareie în»i, ranhtansită energicetor taâsnnl sie d-iisi d . F.ora, doctor s&nlUr, ssnt stinse. LUNI 29 IANUARIE 1923 IAŞUL ARTISTIC CUM SE APRECIAZĂ ARTA Reflecpi cu priit fal expoziţiei d-lor Filmu şi Nădejde Intr'o rrv’stă bîcsreţteană, on cronicar srt'stic, d-1 Totul —el însuţi orilst—pabică o serie de rtfecţii pe care Ie Intitulează „Din rcsemnîr.’Ie ddci pictor“, dis care derasmna ursitoare*: * „Er* o vrem', scrie d l Toriți, că Inlis oper» de ar iă s amstor na ne interpaaea ismnna?. Astăzi iffiitord simte trib Ința nndlediCator. Cu cât opera de artă „costă“ mil malt, ca it|i «mttoiai c*re o ceriuă a dapâiă o mii maliâ pzrde despre sine înseşi. Basulică, pre porţioa*!, iluzia eapeaonUţii“. E deat, p cored pabdcUt constată nn ma e «devăr. in p îtpu rând ca prof si lonist venei în această nea e ie ; îa si noalrea ca an i«teț cronicar al ep .cei sale. Reflecţiile acestea ca c„mportă nomal pcb i ni bucureşteaa, care are mal mulţi amaro de artă ca laşa.—şi deci şi „«amsui “ despre care aai!creşte cronica al. Faptul acesta «e poate constata şi la Iaşi, aede amatori! «aut m»i iestrâaşi — dar sânt. Recentele expoziţii ce s’*a perindat Ia Uşi EC ae ficat convingerea că pal lcul nostru,—evident cu rare excepţiani —aprecia că va parea lucrănlor expuse In raport ca preţul fixat pentru vânzarea tablouriior. Daca tablouia e an preţ mai mare, el este apreciat ca filcd. de valoare mare şi dopotivă, dacă preţul fixat e mai mic, valoarea artistică este spreciată în acelaşi proporţie. Aitfel preţul rămâne petstra cel mai mulţi criterijl de apreciere îi materie de sină. Şatanei se lo â nplă la Iaşi ttimitorul fenomen. Pcb.li ui care poate cambra tablouri ds »iti, ntfi nd scrulent pregătit, nu ştia să sleagă şi si pri fere. In actasă privieţă am avat an exempla pf cls. lacrâiile deu- Bihoaie;or Acoaiz şi V-sitiu. Timp ce o fană tacessie admirabile făcriri—pirigri şi rq arde—au stat expuse fără ca si atragă a enţunea acelora care deobicei cumpâră lue a i de srti. Causa? Preţo ile fixate de droiecţii ia $i Acont* erau toane modeste, eie vanaa kstre 500 păci la 1000 iei, incla.iv cadre.e. Ace*t fenomen se repetă team ș! cu Iscăriie expise de tinerii anlțd F l^m fi Nădejde, în sui# „Veţi Româneşti“. P.cmidle şi aq erdeje ior f.emvase, speciate ds can„.ec£tuiii epeci*iești, enferă din c*n#a modestiei preterilor. T cerii exptz nui au aUs ccfa.e t*a avut msi select îa atelierele lor, au negijat cartea li favua-ea arie (ambi trnen siat ssedmi in faciltăţiie de d cpft de r freqaeateszA cu sanh de la şcoala do B 1--A t ) şl a’au prezentat pabiientei îatr’o modeste exceptă: fara afişe, fă ă reclame, fă i scrie. Şl iati-1 tă trag consecinţele acestei modestii : temea râmă ,e nepâsă^iare, şi nu are mica acea ca.ioaltaie pe care mbae s’o strigă îa genere o.ice expoziţie de a.tA. Şi e picaţi uâcat pentru dragostea cu care d-nii Fima şi Nidijds se consacră ariei ; picat pentru ă aiminut de aici. Şi aceia csre lac co.ec li, scapt prileju de a-şi putea însuşi tabionul de valoare ca preţuri derizorii Ptblieal leşin, îa materie de ar'ă,—în ceea ce priveşe mai cu seamă pictări.—are nevoa de educaţie. . .De educsţie şi de samsari ia materie de artă, despre care vorbeşte pictorm-pa" bl cht N. T-nlţl. Cu toate acestea, reflecțiile acestea sînt consacrate — cum arată chiar—fasonul artistic... Senzaţionalele declaraţii din Sobrania Bulgară la Sobraaîa din Sifia, ministrul Dascaloif a declarat ca primejdia unei confhgraţii ai este formât de mare azi ca şi In 1914. Anumite Mici Puteri au oferit Bulgariei tunuri şi arme şi noul lorlunt ,pentru a o decide la război. Guvernul bulgar a reApus asemenea propriirs și este QtCls a păstra neunralitatea—a declarat daS cardif. Citiți ilmal