Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-22 / nr. 64

ANUL XVI­ No. 64 LEU ‘i ABONAMENTE: , ’tem.......................... 290 M Si» tați.........................149 tei *'­V4 IMM...........................TO­T REDACTIA Si AD«H®mTiA togi, Piata Ut*d Mo. § o*tr#a 4s fctenaa: Sh­lî a. si %—b ?t. rai. AMUNCIRI Si RECLAME: Sa prinsese te con#tte*i avsetegibase direct ia adiaitti^stîs darafai i«^ P!n|» Unind 0. Descemecea prîa fcwt* «geritHte de peb@c!ta4e D. Mârzescu şi nevoile laşului La întrunirea noastră de alilfăeri, d. D. D. Mârzescu la partea primă a discursului său, a vorbit despre nevoile laşilui şi ,despre ajutoarele ,.~pp Carel îe-a putut da In p­imnaî an de gsverds 'r a partidului­­naţio­­ml-liberal. D. Mârzescu ia această parte a cuvântare! d-sare n'a vorbit ca un om politic, ci mai mult ca un cetăţean local, ca fiu­ll laşului. Ca dragoste neţărmurită pentru preşul natal de Care este strâns legată între ngi­a e­­ducaţiune politică şi socială. Ministrul sănătăţii publice şi al o­­©rotirilor soc­ate, a mărturisit aceas­tă dragoste fondarmente sinceră, în­­trucât a dat dovadă că Cunoaşte în amănunt­ toate marile lui nevoi. A e­­numerat Cele mai inserinate proble­me edilitare şi judeţiene, arătând că refacerea Iaşului necesit o sumă de pesta 500 milioane. Evident că Ruma e prea marea Ca ea să poată fi acordată inti’un dol dia budgetul it&talu’, ş! că p.nu mi refacerea Iasalţii Întregul acest a­­jutor au poate veni numai da la stat, Comuna şi jud&ţîsl trebuie să­ in­ter vie şi ele, ca prin economi şi Gum­ăneală, prin m­aipacs proprii, să contribuie an eu an la refacerle ne- legare? In aCâastă privinţă a şi în­ceput acţiunea ambelor autorităţi, Comunale şl judeţlene, Cfirs In­ nobile budgete au prevăzut suţitie­ nece­­sare intrărilor fee se vor efectua In actuala campanie. Iniţiativa privată ar. fi bin­e-feaită In aCeaţti privinţă, căci s’ar putes realiza mal din timp lucrările de re­facere a 15 suiul. D-l Mârzescu a schiţat devizul Celor mal îcsemnat® lucrări—dar a aratat la acetes timp Ceea ce a pu­tut face, la _ Centru, prntru restaura­rea lasuial. Ca ministru de interns in 1919, d-l Mârze­scu a semnat decretul prin care statul ia asupra lui refacerea pavajului. Pe baza acestui decret s’au ridicat­ primele ralliosíne sub ad­ministraţia liberală din 1919, dar ş­i administraţiile comunale d­­ rs 1920­­ 21 s’au folosit de acest de­cret şi au ridicat alte mijloane cu Caii au întreţinut pavajul Astăzi guvernul liberal a recunos­cut dn nou acest ajutor cuvenit Iaşului, pu­o declareţia făcută in Par­lament de cătră primul min­iitru şi prin faptul că d-l ministru de finan­ţe a prevăzut prin noul budget o subvenţiune pentru pararsa străzilor. Nimeni nu va pucra făgădui că in această privinţă roluî d-luî Mâr­­zeseu a fost hotărâtor. Dar interesul ce poartă Iisoluî, d­l Mârzescu s’a manifestat nu prin tobe şi surle,—ci prîn fapte plauzî­­ble. Din budgetul atât de­ restrâns al departamentului Ce conduce. In cur­­sul anului expirat, d-l Mârzescu a acordat diverse susai însemnate pen­tru şcolile şi bisericile din Iaşi, pen­tru societăţi studenţeşti şi muncito­reşti, pentru dispensare şi spitale, şcoli de ucenici şi grădini de copi», aziluri» etc. N'a fost InStituţiune filantropică sau de asistenţă publică care să fi apelat la Concursei d-ln­ Mârzescu, fără a primi ajutorul cuvenit. La întrunirea de Duminici d­e Mâr­zescu a r enumerat, în treacăt, câte­va din ajutoarele acordate, cari se ridică la suma de peste şasă milioane—dar n’a indicat toate subvenţiuneie. Multe alte societăţi fi­lntropice şi de all­­gtenţă, au primit însemnate ajutoare, —şi toate acordate d­e aceia? mo­dest budget, într’u'­ singur an. Deci prin fapte pozitive iar nu prin vorbe şi făgăduieli, d-l Mârzescu şi-a dovedit simţimintele de bun şi iubitor fiu al laşului—şi de^ aceea d-sa, In cuvântar­ea rostită, a­ decla­rat că doreşte adverselor politici ia în viitor să consacre laşului ace­laş concurs şi acelaş devotament pe care neîntrerupt ministrul muncii l-a acordat laşului şi ieşenilor. CRONICAR IN SAGA Multe şi mărunte... Adulatul Corn Matei de la­­Jokey* a ade­rat la acţiunea doctorului Lupu, la netonu­­l fa­mal doctorului Vaida şi la politica mino­ritara a d-lui Iosif Sandor. Aceasta, întrucât a rămas foarte viu im­presionat de argumentele d-lul Qtlgată Fi­i­­pescu-Tango. La m­in.nt/ea de Damn­tad, d-l inculeţ, In graiul lui Creangă, a povestit fabula co­costârcului şi a vulpei, căzută In groapă. Sala a înţeles că vulpea nu era decât.. Iupul ţărănist 1 t» •. . .Opinia* publică două dări de seamă dela Intrunirea de Dumlatcd, conteaztcănaa-se la ambele prin reaua voinţă în care denatu­rează lotul. S’ar fi cuvenit ca .Opinia*, filiala .Auro­rei*, sa aibă totuşi o notă reala, ta să con­vingă pe cdl căţi­va membri din comitetul el de uzis tenţă publică pentru desdăunare «»• fi restaurare, ca s şi un ziar independent... «S Ua comitet adhoc a restaurat atelierul tipografic al Opiniei... — şi a sporit milioantte patronilor săi ! • .Lumea* der­unţă astăzi ne­­intrusul Opi­niei*, că face parte din grupa scandalagiilor antisemiţii. Invităm pe domnii de la teatrul naţional care redactează ateşeie, să se iese de sîm­bete streine, şi să deie titlurile pieselor sau numele autorilor streini, numai in redactare românească. Afişul teatral care anunţă azi premiera . Vinovat* este athi-caraghios. PĂRERI SI FAPTE T. T. Eurada şi Academia Română In curând Academia Română va fi chemată să decearnă premiile pentru lucrările prezentate in cursul anului expirat. Intre cei cari bat la gloria sau la... ajutorul templului cultural al ţarei, figurează şi mult re­gretatul istoriograf şi etnograf, T. T. B­u­rada, care anul trecut a prezintat, pentru premiul .dir. C. Angelescu, primele două volume din­­Istoria Teatrului din Moldova“. Regretatul Burada, care şi-a imprimat aceste lucrări, în scumpetea de azi a tiparului, din să­răcia propie şi din infimele ajutoare ce­­ s'a putut acorda de unele instituţiuni, s’a prezintat Academiei Române la apariţia primului volum, imprimat in ajunul războiului — dar n’a avut şansa de a fi premiat. Şi bietul Cc. Todiriţă—astăzi o putem Spune verde- n’a umblat pentru gloria de a fi premiat, ci spre a se înlesni astfel la tipărirea celoralte volume. In acekt scop el s’a prezintat din nou, pentru premiul »Angeiescu*, ca volumul al tre­ilea al acestei vaste istoriografii să fie tipărit și el. A murit insă octogenarul Istoriograf și ni­meni nu se va mai interesa de .Istoria Teatru­lui din Moldova". Academia Română are totuşi datoria de a nu lasa să se piardă munca unui om care a iubit atât de muu trecutul ţarei şi care prin scrierile sale a adus atâtea servicii culture­ româneşti. De aceia atragem de pe acum atenţiunea ve­neratului preşedinte al Academiei Române, dl. F. Poni, precum şi tuturor celorlalţi academ­i­­ciani ieşeni, ca sa intervie în acest scop: sâ se premieze lucrarea defunctului Burada, sau la cazul cel mai bun sa ia Academia Română a­­supra ei frumoasa iniţiativă de a tipări al tre­ilea volum postum din “istoria Teatrului din Moldova“ ca şi toate celelalte cercetări istorice şi etnografice râmase in urma neuitatului scri­itor ieşan. ARALD INSTITUTUL EGONOMIC ROMANESC — Aetivitatea omului expirat — Se şîia că ii Buc^rești s’a fateasinat era „testitisi Economic Economic Rocsineic" care are ca accp principal de adunarea tuturor JiîfarmaţiKncIor acosomîc«. Din darea de seaml a acidităţii pe fi­nal trecui, ditigăni vrmikKfu’e pagini In­teresante. InsiMari! Ecoecrak: R.usâncso, halate de a pisi in mod pab­ic ca osgaidzaţîunea ea in dom-.nist !&formaţism­!or comercial?, a adunat an preţios material care va nsara malt opera ce iţi propane. In afară de f!;ierul care cuprinde majo­ritatea firmelor comerciale, indautriste şi de bancă din ţară, f.ţier în care ce gătesc notate peste 35.000 adrese, Insdicatul Eco­nomic Romineac urmăreşte dupl „Moni­torul Oficial*, de la înfiinţarea sa şi până la zi, orice mişcare de­ natură politică ce se produce in f­inţs întreprinderilor noas­tre comerciale, indociriale şi de bancă. Ca cea mai mare fesnicaţi se pot da chiar azi relaţiuni asupra actelor constitutive şi sta­tutelor societăţilor, asupra modificărilor de statale, măririlor de capital, publicării bi­lanţurilor, acordării sau retragerii de lem­­nătură, etc. etc. Pentru a putea urmări şi ia trecutei mai îndepărtat desvoltarea anei întreprinderi, M a început complectarea fişelor noastre cu date care iPerg­­«apoi până la 1910. Ia puţine isei, lucrarea aceasta va fi termi­nată, aşa că vom pute« arăta celor inte­resaţi toate traaafomăr,la ds natură pub­­lică pe care Je-au aeferit naeie Intreprindeii de la 1916 până la ei. Plsfenii aceşti la care laerăm de la în­căperea activităţii institntarii şi care re­clamă o continiă şi p^sevareisil mancă, ceprinde aatiai peste 40.000 fişe. Dar in afară de faptele de materi pu­blică, priitoare la întreprinderi e econo­mice din ţara noastră, ps cari Ie găsim la „Mesitersî Oficial" mai avem trebuinţă de an latreg şir de date psntru a pitea tervi membrilor noştri, ai n etic­r interesaţi, adevărata fotografie economi­i a anei În­treprinderi inii’an moment dat. Pentru afiarea at«tor data, iatrebuinţăm sntte din sistemele marilor întreprinderi de informaţiani de p« ccstinent şi ds peste ocean pe care l-am stadict In prealabil. la primii rând am trimes ,pesîrn com­­plectare, chestionarea tataror întrepriiderl­­ior baneare, Industriaie şi comerciale care ne interests. Aceste chestionare conţin În­trebări asupra operaţiunilor Întreprinderilor capitalei­ i lor, conducerei, investirilor, pa­terei de prodastisse, debaseslai, persona­­iaiai lor, relaţianilor de afaceri, etc., etc. E­e formează an al doilea lavar da la care ne alimentăm, peatre cunoaşterea si­­tuaţiea ei economice şi fiassaiare a anei întreprinderi. Pentru e controla exactita­tea datelor cuprinse la aceste auto-des­­crieri, facem sa de­ragit­rile noastre cu persoanele şi Institutele de becredere care ne proceră datele de control. Atât rispunsurice directe pe care la primim da­m firmele de a căror situaţie se ne interesăm, cât şi datele de control ca­re ni se trimit de către corespondenţii noştri care se găsesc in relaţiani ca acele firme, strat adenate la pilonul-fîşe şi con­­fruntate d­ad trebuinţs cere. Posedăm aatăsi as fişier care ciprinde relaţiani asupra stării economice şi finan­­c­­iare a peste 6000 firme. Sperăm că pe basa interisiului pe care Ii posedăm să patem­ ia curând pane ia dispoziţiane membrilor noştri şi rasceial pabile intere­sant, cunoştinţele biar­ul­i nostri de in­­formaţieai mmm Amintirilinteresante de­spre. Creangă po­vestește d. N. A. Bogdan in noul san vo­lum „Povesti si Bazaconii din Moldova" aparnt^elegant imprimat în editura.Spcse. * Poetul,I. Miaulitsea anunță două volu­me noul: „Str­ofe pentru elementele natu­­rei" versuri, și nu voiam de prozA Intitu­lat „vitifi­le noaptea". „Balaam!" este titlulminni voium de na­vete scrise da d-na Hortensia Papadat- Bengesca, ce apare In cursa! acestei lant. Studiile si conferințele la­ Aadré Olde, asupra lui Dostoiewaki, vor apare în că­rând Intr’un voi m. ISflEl CONŢII ŞTIM Opoziţia ameninţă cu deslipirea provinciilor desrobite Dacă relatarea noastră telefonică de ieri,—su priviră la c­le ce a'an rostit la întrunirea opoziţionistă dn Bucureşti ~~părea adevăr de necrezut, ziarele sosite qstâzt confirmă faptele fn toata brutalitatea lor. , v , , , In afară de atacurile îndreptate contra Suveranul­ui şl tu afară ae ameninţările cu revoluţia nea de stradă care a şl fost încerc­ata-—ntrt­­onl damna Hi'ha, pe care irgend tl­ cunosc mai bine decât ortcart ai/tt. a făcut pe placul d-lui Stere, care operează in umbră ~~și a declarat că Basarabia se va des lipi de patria-memâ. De sigur că Basarabia nu înseamnă ştearsa persoană ati-wi Hahpa şi dsdoraţiunea sa nu poate ave­a nici un temei serios. P°P®~ rul basarabean, care a suferit tirania rusascâ, este prea cumtat?, ca el să se gândească la cetacee gândeşte şi simte d­­ m­inipa şi tovarăşi! set poftttct. . . înregistrăm faptul nu pentru gravitatea lui, ci pentru a învedera de ce sentimente româneşti, patriotice şi democrate, sunt animaţi ţara­­nişti şi ardelenii cari au cobortt în stradă sa lupte tn contra Suaerattuhtt nn contra guvernului, nu contra ahşltor naţiune!, nu contra consoli­­darei statului rămân. Mai dăunânt d-l­ui Mania şi Vaida au ameninţat cu convocarea a­­dunarei naţionale de la Alba-Iulia pentru a dislipi Ardealul de slab­­, iar săptămâna trecută Ciornei şi sterişti anunţau convocarea sfatului ţârei basarabean tn acelaş scop. Astăzi d-l fitllpa, Interpusul Inconştient al d-lui C­ ofere, erne are pretenţianea unul ţar al Soroset! ~-am&nl%ţâ cu d^silpl'ea Ba­sarabiei,­­■ ■ ■ . Opoziţia şi-a perdut capul -tot ss avea mal slab In acţiunea i politice­­. ________________ — In şedinţa de Ieri, Camera a adoptat proftul Comutaţiei cu 225 voturi, contra 4. Cu toate intenţiunile opoziţiei de a împiedica consolidarea Statului, —­dintr’o vanitoasă ambiţiune cu ca­racter personal—reprezentanţii na­ţiunii în Cameră şi-am făcut dato­ria către ţară şi pentru viitorul ei. Aşa fiind, discuţia cât mai largă pe articole va începe şi la Cameră, paralel cu discuţianea pe articole care continuă la Senat. In curănd ţara va avea noua, unitara şi definitiva ei aşezare—iar opoziţia coalizată işi va lichida toate zvârcolirile ei zadarnice care au deşteptat dispreţul sau Indife­renţa generală. Ce se petrece la telefon Astăzi dimineaţă vrând a face convor­birea cu corespondenta! nostra din Buce­reşti, telefonul nostra na funcţion?. Ara cerat pe an alt aparat telfonic ser­vicii­ tecnic, coraanicând feptul şi cerând să ni se repare first. In absenţa d-lai Pe­­trescu, an Individ oarecare, ne-a răspuns inferinda-ne. Am cerat imediat c­­a d-lsl Bnenea csre conduce serv Ida!­tecelc al telefoanelor aşa cum U conduce — şi căreia i-am comuni­cat cazui cerându-i nemde Individele! care a discutat cu noi şi timbers.1 obicinuit de alga? na as­al la serviciul tecnic al telefoa­nelor. D-l Baanea, a cărei capacitate tecnicfi este Îndeobște recanodicată și care n’a fost In stare o singură dată măcar, de câte ori am apelat Ia d-sa, ca să ia o măsură, nu ne-a dat nici o satisfacţiune considerând că 1'am­ deranjat prea dimineaţă (la ora 9 d-sa era facă acasă). Nu este nici prima nici ultima dată când d-l Bazoea refezi a interveni la asemenea chestian! de câte ori am apelat la aa­c­­ultatea şi capacitatea d-sare. In consecinţă am cnpas cazul organe­lor centrale dela care aşteptăm soluţia des­cuvenită. „ Autorităţile locale au fost în­ştiinţate că la Ardeal n’a descope­rit o mare cantitate de timbre fis­cale false de cu­s 20 lei. Faţă cu aceasta, minist­erul de fi­nanţe invită toate organele, de a e­­xaminai actele timbrate ce 11 se pre­zintă , dacă vor constata timbre false, să facă cuvenitele cercetări. JOI 22 MARTIE­­ 923 CRONICA TEATRALĂ Băiat de viaţă Ieşenii au făcuit o primire deosebită Tettralul Ropsilar, al d-lui Ffcf. N. lorgs. Acest teatr a­mEunţat din epiţlstiva „Li­­gei Culturaîe, în lipsă de aslă proprie, joacă de la 15 Octombrie 1921,d­in fostul „Pakte de Occes“, de lângă MInterfesul ComBcb­iţilior­ şi a fost ctrndaa, m?i tot hmpul, ds d­r I. Livasca, tcrqarul seb-di­­rictor general al Teatrelor, care e şî di­­rectorii acestei teatre. Au dat coHcpri acesta! testra, mul­ti so­cietari ii Teitralsi Naţional dia Capitală %1 ştirii, ca an I. Moitera, Q. Ciprten, V. Toncana, sa fă cat să ia arhipilns. Teatral a fost subvenţionat, la început de „Banca Marmorosch Bask* şi de „Banca ds Scont", mal târsi®, însă, acţ’u­­niie ds la Blank, au foat trecute „Ligei" ş! ast­fel „L'ga Celtarală", posedând na*­­joritatea acţianilor, a Început si-i dea o desvoltare mei bană teatralul. Unul din scopurile Sud­eifiţei pentru în­fiinţarea acestei teatru a fost: introducerea şi desvoltarea în popor a culturii şi gus­tatei artistic saţional prin producţien! tea­trale şi muzicale. Cu toate acestee, Teatrul Popster din Bscarefti, n’a »m­as, dacă la împlinirea a­­cestui deziderat. Cu piese ca „Exictapu­­ralai" şi „Băiat da viaţă", cele mai mici succese, avute până azi, Dgs CnitaraSS, n’a pătruns tec£, la popor, gastai snteili, national! Ei ce vreţi, faima la Bscsrest!, e ceri­­­oadă! Inflaesţa celor vre-o 30 cinemato­grafe, care pervertesc «nfleteie tinerilor şî mai ales a tteereior, fac ca In B-cunşti, in Teatra Popunar propria-z-s să nu poată tea fi­ aţă. Ca ItH „Gndl-Cteel*, „Aricişi şl Soborai", «Două Căsnicii", si mad de foame! Cam si mai fsci lumea de prla fandsl Celi Gdinţe, Snseâus Paatelsmos, Soţeasa Bsaa^b şi alte tended de tribsite din Bscareşti să mai visă i­âaă la central Capitalei, pe Bulevardul Esisfclsts, la Tea­trul Popular, dară nu eşti meşter să-i pro­­csri şi ceva sensaţli, ceva care s’o facă pe Coana Lesnea sâ rad cftezd dapl Ghiţă al ei, ssa pe Tlaca Fitistar&n­sa de la Reg­e, să poate fi îot veselă. Dar piese de acestea diak­setive, plac mcii şi altor straiuri sociale, dovadă, lu­me« Imensă, care umplea aseară îsâpă la Eu­irasl io”, sala Teanalaî nostra Naţionai din laşi. »Băiat ds vieţă", o bună comedie tra­­da*â dia nemţeşte, per&iflîgză p® tinerii „das jasni", c*d na cuceresc tintrshilete ds cât pds ireproşabila lor «titcdras şi prin trecarEÎ lor „ia ercsani". Felteer, tână.ni,• exce cat pria ţinuta tei, dar şi pds prostia lui, a cuce it, pda aTM titudinea ini lad­esneaţă şi provocato­re, sufietul fetei marelui indaeh­iaș Listes Lei­­bold, care iasă nu’i prea place 9ssperfi-

Next