Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-22 / nr. 64
ANUL XVI No. 64 LEU ‘i ABONAMENTE: , ’tem.......................... 290 M Si» tați.........................149 tei *'V4 IMM...........................TOT REDACTIA Si AD«H®mTiA togi, Piata Ut*d Mo. § o*tr#a 4s fctenaa: Shlî a. si %—b ?t. rai. AMUNCIRI Si RECLAME: Sa prinsese te con#tte*i avsetegibase direct ia adiaitti^stîs darafai i«^ P!n|» Unind 0. Descemecea prîa fcwt* «geritHte de peb@c!ta4e D. Mârzescu şi nevoile laşului La întrunirea noastră de alilfăeri, d. D. D. Mârzescu la partea primă a discursului său, a vorbit despre nevoile laşilui şi ,despre ajutoarele ,.~pp Carel îe-a putut da In pimnaî an de gsverds 'r a partiduluinaţioml-liberal. D. Mârzescu ia această parte a cuvântare! d-sare n'a vorbit ca un om politic, ci mai mult ca un cetăţean local, ca fiull laşului. Ca dragoste neţărmurită pentru preşul natal de Care este strâns legată între ngia educaţiune politică şi socială. Ministrul sănătăţii publice şi al o©rotirilor socate, a mărturisit această dragoste fondarmente sinceră, întrucât a dat dovadă că Cunoaşte în amănunt toate marile lui nevoi. A enumerat Cele mai inserinate probleme edilitare şi judeţiene, arătând că refacerea Iaşului necesit o sumă de pesta 500 milioane. Evident că Ruma e prea marea Ca ea să poată fi acordată inti’un dol dia budgetul it&talu’, ş! că p.nu mi refacerea Iasalţii Întregul acest ajutor au poate veni numai da la stat, Comuna şi jud&ţîsl trebuie să inter vie şi ele, ca prin economi şi Gumăneală, prin maipacs proprii, să contribuie an eu an la refacerle ne- legare? In aCâastă privinţă a şi început acţiunea ambelor autorităţi, Comunale şl judeţlene, Cfirs In nobile budgete au prevăzut suţitie necesare intrărilor fee se vor efectua In actuala campanie. Iniţiativa privată ar. fi bine-feaită In aCeaţti privinţă, căci s’ar putes realiza mal din timp lucrările de refacere a 15 suiul. D-l Mârzescu a schiţat devizul Celor mal îcsemnat® lucrări—dar a aratat la acetes timp Ceea ce a putut face, la _ Centru, prntru restaurarea lasuial. Ca ministru de interns in 1919, d-l Mârzescu a semnat decretul prin care statul ia asupra lui refacerea pavajului. Pe baza acestui decret s’au ridicat primele ralliosíne sub administraţia liberală din 1919, dar şi administraţiile comunale d rs 1920 21 s’au folosit de acest decret şi au ridicat alte mijloane cu Caii au întreţinut pavajul Astăzi guvernul liberal a recunoscut dn nou acest ajutor cuvenit Iaşului, puo declareţia făcută in Parlament de cătră primul miniitru şi prin faptul că d-l ministru de finanţe a prevăzut prin noul budget o subvenţiune pentru pararsa străzilor. Nimeni nu va pucra făgădui că in această privinţă roluî d-luî Mârzeseu a fost hotărâtor. Dar interesul ce poartă Iisoluî, dl Mârzescu s’a manifestat nu prin tobe şi surle,—ci prîn fapte plauzîble. Din budgetul atât de restrâns al departamentului Ce conduce. In cursul anului expirat, d-l Mârzescu a acordat diverse susai însemnate pentru şcolile şi bisericile din Iaşi, pentru societăţi studenţeşti şi muncitoreşti, pentru dispensare şi spitale, şcoli de ucenici şi grădini de copi», aziluri» etc. N'a fost InStituţiune filantropică sau de asistenţă publică care să fi apelat la Concursei d-ln Mârzescu, fără a primi ajutorul cuvenit. La întrunirea de Duminici de Mârzescu a r enumerat, în treacăt, câteva din ajutoarele acordate, cari se ridică la suma de peste şasă milioane—dar n’a indicat toate subvenţiuneie. Multe alte societăţi filntropice şi de allgtenţă, au primit însemnate ajutoare, —şi toate acordate de aceia? modest budget, într’u' singur an. Deci prin fapte pozitive iar nu prin vorbe şi făgăduieli, d-l Mârzescu şi-a dovedit simţimintele de bun şi iubitor fiu al laşului—şi de^ aceea d-sa, In cuvântarea rostită, a declarat că doreşte adverselor politici ia în viitor să consacre laşului acelaş concurs şi acelaş devotament pe care neîntrerupt ministrul muncii l-a acordat laşului şi ieşenilor. CRONICAR IN SAGA Multe şi mărunte... Adulatul Corn Matei de laJokey* a aderat la acţiunea doctorului Lupu, la netonul famal doctorului Vaida şi la politica minoritara a d-lui Iosif Sandor. Aceasta, întrucât a rămas foarte viu impresionat de argumentele d-lul Qtlgată Fiipescu-Tango. La min.nt/ea de Damntad, d-l inculeţ, In graiul lui Creangă, a povestit fabula cocostârcului şi a vulpei, căzută In groapă. Sala a înţeles că vulpea nu era decât.. Iupul ţărănist 1 t» •. . .Opinia* publică două dări de seamă dela Intrunirea de Dumlatcd, conteaztcănaa-se la ambele prin reaua voinţă în care denaturează lotul. S’ar fi cuvenit ca .Opinia*, filiala .Aurorei*, sa aibă totuşi o notă reala, ta să convingă pe cdl căţiva membri din comitetul el de uzis tenţă publică pentru desdăunare «»• fi restaurare, ca s şi un ziar independent... «S Ua comitet adhoc a restaurat atelierul tipografic al Opiniei... — şi a sporit milioantte patronilor săi ! • .Lumea* derunţă astăzi neintrusul Opiniei*, că face parte din grupa scandalagiilor antisemiţii. Invităm pe domnii de la teatrul naţional care redactează ateşeie, să se iese de sîmbete streine, şi să deie titlurile pieselor sau numele autorilor streini, numai in redactare românească. Afişul teatral care anunţă azi premiera . Vinovat* este athi-caraghios. PĂRERI SI FAPTE T. T. Eurada şi Academia Română In curând Academia Română va fi chemată să decearnă premiile pentru lucrările prezentate in cursul anului expirat. Intre cei cari bat la gloria sau la... ajutorul templului cultural al ţarei, figurează şi mult regretatul istoriograf şi etnograf, T. T. Burada, care anul trecut a prezintat, pentru premiul .dir. C. Angelescu, primele două volume dinIstoria Teatrului din Moldova“. Regretatul Burada, care şi-a imprimat aceste lucrări, în scumpetea de azi a tiparului, din sărăcia propie şi din infimele ajutoare ce s'a putut acorda de unele instituţiuni, s’a prezintat Academiei Române la apariţia primului volum, imprimat in ajunul războiului — dar n’a avut şansa de a fi premiat. Şi bietul Cc. Todiriţă—astăzi o putem Spune verde- n’a umblat pentru gloria de a fi premiat, ci spre a se înlesni astfel la tipărirea celoralte volume. In acekt scop el s’a prezintat din nou, pentru premiul »Angeiescu*, ca volumul al treilea al acestei vaste istoriografii să fie tipărit și el. A murit insă octogenarul Istoriograf și nimeni nu se va mai interesa de .Istoria Teatrului din Moldova". Academia Română are totuşi datoria de a nu lasa să se piardă munca unui om care a iubit atât de muu trecutul ţarei şi care prin scrierile sale a adus atâtea servicii culture româneşti. De aceia atragem de pe acum atenţiunea veneratului preşedinte al Academiei Române, dl. F. Poni, precum şi tuturor celorlalţi academiciani ieşeni, ca sa intervie în acest scop: sâ se premieze lucrarea defunctului Burada, sau la cazul cel mai bun sa ia Academia Română asupra ei frumoasa iniţiativă de a tipări al treilea volum postum din “istoria Teatrului din Moldova“ ca şi toate celelalte cercetări istorice şi etnografice râmase in urma neuitatului scriitor ieşan. ARALD INSTITUTUL EGONOMIC ROMANESC — Aetivitatea omului expirat — Se şîia că ii Buc^rești s’a fateasinat era „testitisi Economic Economic Rocsineic" care are ca accp principal de adunarea tuturor JiîfarmaţiKncIor acosomîc«. Din darea de seaml a acidităţii pe final trecui, ditigăni vrmikKfu’e pagini Interesante. InsiMari! Ecoecrak: R.usâncso, halate de a pisi in mod pabic ca osgaidzaţîunea ea in dom-.nist !&formaţism!or comercial?, a adunat an preţios material care va nsara malt opera ce iţi propane. In afară de f!;ierul care cuprinde majoritatea firmelor comerciale, indautriste şi de bancă din ţară, f.ţier în care ce gătesc notate peste 35.000 adrese, Insdicatul Economic Romineac urmăreşte dupl „Monitorul Oficial*, de la înfiinţarea sa şi până la zi, orice mişcare de natură politică ce se produce in finţs întreprinderilor noastre comerciale, indociriale şi de bancă. Ca cea mai mare fesnicaţi se pot da chiar azi relaţiuni asupra actelor constitutive şi statutelor societăţilor, asupra modificărilor de statale, măririlor de capital, publicării bilanţurilor, acordării sau retragerii de lemnătură, etc. etc. Pentru a putea urmări şi ia trecutei mai îndepărtat desvoltarea anei întreprinderi, M a început complectarea fişelor noastre cu date care iPerg«apoi până la 1910. Ia puţine isei, lucrarea aceasta va fi terminată, aşa că vom pute« arăta celor interesaţi toate traaafomăr,la ds natură publică pe care Je-au aeferit naeie Intreprindeii de la 1916 până la ei. Plsfenii aceşti la care laerăm de la încăperea activităţii institntarii şi care reclamă o continiă şi p^sevareisil mancă, ceprinde aatiai peste 40.000 fişe. Dar in afară de faptele de materi publică, priitoare la întreprinderi e economice din ţara noastră, ps cari Ie găsim la „Mesitersî Oficial" mai avem trebuinţă de an latreg şir de date psntru a pitea tervi membrilor noştri, ai n eticr interesaţi, adevărata fotografie economii a anei Întreprinderi inii’an moment dat. Pentru afiarea at«tor data, iatrebuinţăm sntte din sistemele marilor întreprinderi de informaţiani de p« ccstinent şi ds peste ocean pe care l-am stadict In prealabil. la primii rând am trimes ,pesîrn complectare, chestionarea tataror întrepriiderlior baneare, Industriaie şi comerciale care ne interests. Aceste chestionare conţin Întrebări asupra operaţiunilor Întreprinderilor capitalei i lor, conducerei, investirilor, paterei de prodastisse, debaseslai, personaiaiai lor, relaţianilor de afaceri, etc., etc. Ee formează an al doilea lavar da la care ne alimentăm, peatre cunoaşterea situaţiea ei economice şi fiassaiare a anei întreprinderi. Pentru e controla exactitatea datelor cuprinse la aceste auto-descrieri, facem sa deragitrile noastre cu persoanele şi Institutele de becredere care ne proceră datele de control. Atât rispunsurice directe pe care la primim dam firmele de a căror situaţie se ne interesăm, cât şi datele de control care ni se trimit de către corespondenţii noştri care se găsesc in relaţiani ca acele firme, strat adenate la pilonul-fîşe şi confruntate dad trebuinţs cere. Posedăm aatăsi as fişier care ciprinde relaţiani asupra stării economice şi financiare a peste 6000 firme. Sperăm că pe basa interisiului pe care Ii posedăm să patem ia curând pane ia dispoziţiane membrilor noştri şi rasceial pabile interesant, cunoştinţele biaruli nostri de informaţieai mmm Amintirilinteresante despre. Creangă povestește d. N. A. Bogdan in noul san volum „Povesti si Bazaconii din Moldova" aparnt^elegant imprimat în editura.Spcse. * Poetul,I. Miaulitsea anunță două volume noul: „Strofe pentru elementele naturei" versuri, și nu voiam de prozA Intitulat „vitifile noaptea". „Balaam!" este titlulminni voium de navete scrise da d-na Hortensia Papadat- Bengesca, ce apare In cursa! acestei lant. Studiile si conferințele la Aadré Olde, asupra lui Dostoiewaki, vor apare în cărând Intr’un voi m. ISflEl CONŢII ŞTIM Opoziţia ameninţă cu deslipirea provinciilor desrobite Dacă relatarea noastră telefonică de ieri,—su priviră la cle ce a'an rostit la întrunirea opoziţionistă dn Bucureşti ~~părea adevăr de necrezut, ziarele sosite qstâzt confirmă faptele fn toata brutalitatea lor. , v , , , In afară de atacurile îndreptate contra Suveranului şl tu afară ae ameninţările cu revoluţia nea de stradă care a şl fost încercata-—ntrtonl damna Hi'ha, pe care irgend tl cunosc mai bine decât ortcart ai/tt. a făcut pe placul d-lui Stere, care operează in umbră ~~și a declarat că Basarabia se va des lipi de patria-memâ. De sigur că Basarabia nu înseamnă ştearsa persoană ati-wi Hahpa şi dsdoraţiunea sa nu poate avea nici un temei serios. P°P®~ rul basarabean, care a suferit tirania rusascâ, este prea cumtat?, ca el să se gândească la cetacee gândeşte şi simte d minipa şi tovarăşi! set poftttct. . . înregistrăm faptul nu pentru gravitatea lui, ci pentru a învedera de ce sentimente româneşti, patriotice şi democrate, sunt animaţi ţaranişti şi ardelenii cari au cobortt în stradă sa lupte tn contra Suaerattuhtt nn contra guvernului, nu contra ahşltor naţiune!, nu contra consolidarei statului rămân. Mai dăunânt d-lui Mania şi Vaida au ameninţat cu convocarea adunarei naţionale de la Alba-Iulia pentru a dislipi Ardealul de slab, iar săptămâna trecută Ciornei şi sterişti anunţau convocarea sfatului ţârei basarabean tn acelaş scop. Astăzi d-l fitllpa, Interpusul Inconştient al d-lui C ofere, erne are pretenţianea unul ţar al Soroset! ~-am&nl%ţâ cu d^silpl'ea Basarabiei,■ ■ ■ . Opoziţia şi-a perdut capul -tot ss avea mal slab In acţiunea i politice. ________________ — In şedinţa de Ieri, Camera a adoptat proftul Comutaţiei cu 225 voturi, contra 4. Cu toate intenţiunile opoziţiei de a împiedica consolidarea Statului, —dintr’o vanitoasă ambiţiune cu caracter personal—reprezentanţii naţiunii în Cameră şi-am făcut datoria către ţară şi pentru viitorul ei. Aşa fiind, discuţia cât mai largă pe articole va începe şi la Cameră, paralel cu discuţianea pe articole care continuă la Senat. In curănd ţara va avea noua, unitara şi definitiva ei aşezare—iar opoziţia coalizată işi va lichida toate zvârcolirile ei zadarnice care au deşteptat dispreţul sau Indiferenţa generală. Ce se petrece la telefon Astăzi dimineaţă vrând a face convorbirea cu corespondenta! nostra din Bucereşti, telefonul nostra na funcţion?. Ara cerat pe an alt aparat telfonic servicii tecnic, coraanicând feptul şi cerând să ni se repare first. In absenţa d-lai Petrescu, an Individ oarecare, ne-a răspuns inferinda-ne. Am cerat imediat ca d-lsl Bnenea csre conduce serv Ida!tecelc al telefoanelor aşa cum U conduce — şi căreia i-am comunicat cazui cerându-i nemde Individele! care a discutat cu noi şi timbers.1 obicinuit de alga? na asal la serviciul tecnic al telefoanelor. D-l Baanea, a cărei capacitate tecnicfi este Îndeobște recanodicată și care n’a fost In stare o singură dată măcar, de câte ori am apelat Ia d-sa, ca să ia o măsură, nu ne-a dat nici o satisfacţiune considerând că 1'am deranjat prea dimineaţă (la ora 9 d-sa era facă acasă). Nu este nici prima nici ultima dată când d-l Bazoea refezi a interveni la asemenea chestian! de câte ori am apelat la aacultatea şi capacitatea d-sare. In consecinţă am cnpas cazul organelor centrale dela care aşteptăm soluţia descuvenită. „ Autorităţile locale au fost înştiinţate că la Ardeal n’a descoperit o mare cantitate de timbre fiscale false de cus 20 lei. Faţă cu aceasta, ministerul de finanţe invită toate organele, de a examinai actele timbrate ce 11 se prezintă , dacă vor constata timbre false, să facă cuvenitele cercetări. JOI 22 MARTIE 923 CRONICA TEATRALĂ Băiat de viaţă Ieşenii au făcuit o primire deosebită Tettralul Ropsilar, al d-lui Ffcf. N. lorgs. Acest teatr amEunţat din epiţlstiva „Ligei Culturaîe, în lipsă de aslă proprie, joacă de la 15 Octombrie 1921,din fostul „Pakte de Occes“, de lângă MInterfesul ComBcbiţilior şi a fost ctrndaa, m?i tot hmpul, ds dr I. Livasca, tcrqarul seb-dirictor general al Teatrelor, care e şî directorii acestei teatre. Au dat coHcpri acesta! testra, multi societari ii Teitralsi Naţional dia Capitală %1 ştirii, ca an I. Moitera, Q. Ciprten, V. Toncana, sa fă cat să ia arhipilns. Teatral a fost subvenţionat, la început de „Banca Marmorosch Bask* şi de „Banca ds Scont", mal târsi®, însă, acţ’uniie ds la Blank, au foat trecute „Ligei" ş! astfel „L'ga Celtarală", posedând na*joritatea acţianilor, a Început si-i dea o desvoltare mei bană teatralul. Unul din scopurile Sudeifiţei pentru înfiinţarea acestei teatru a fost: introducerea şi desvoltarea în popor a culturii şi gustatei artistic saţional prin producţien! teatrale şi muzicale. Cu toate acestee, Teatrul Popster din Bscarefti, n’a »mas, dacă la împlinirea acestui deziderat. Cu piese ca „Exictapuralai" şi „Băiat da viaţă", cele mai mici succese, avute până azi, Dgs CnitaraSS, n’a pătruns tec£, la popor, gastai snteili, national! Ei ce vreţi, faima la Bscsrest!, e cerioadă! Inflaesţa celor vre-o 30 cinematografe, care pervertesc «nfleteie tinerilor şî mai ales a tteereior, fac ca In B-cunşti, in Teatra Popunar propria-z-s să nu poată tea fi aţă. Ca ItH „Gndl-Cteel*, „Aricişi şl Soborai", «Două Căsnicii", si mad de foame! Cam si mai fsci lumea de prla fandsl Celi Gdinţe, Snseâus Paatelsmos, Soţeasa Bsaa^b şi alte tended de tribsite din Bscareşti să mai visă iâaă la central Capitalei, pe Bulevardul Esisfclsts, la Teatrul Popular, dară nu eşti meşter să-i procsri şi ceva sensaţli, ceva care s’o facă pe Coana Lesnea sâ rad cftezd dapl Ghiţă al ei, ssa pe Tlaca Fitistar&nsa de la Rege, să poate fi îot veselă. Dar piese de acestea diaksetive, plac mcii şi altor straiuri sociale, dovadă, lume« Imensă, care umplea aseară îsâpă la Euirasl io”, sala Teanalaî nostra Naţionai din laşi. »Băiat ds vieţă", o bună comedie trada*â dia nemţeşte, per&iflîgză p® tinerii „das jasni", c*d na cuceresc tintrshilete ds cât pds ireproşabila lor «titcdras şi prin trecarEÎ lor „ia ercsani". Felteer, tână.ni,• exce cat pria ţinuta tei, dar şi pds prostia lui, a cuce it, pda aTM titudinea ini ladesneaţă şi provocatore, sufietul fetei marelui indaehiaș Listes Leibold, care iasă nu’i prea place 9ssperfi-