Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)

1923-06-11 / nr. 129

i ► k «L V- ANUL XVI No. 129 D-l ministru G. G. Mârzescu despre activitatea parlamentară Opera itgislativS.-Activitatea administrativS.-Sporurile pentru funcţionari. -S-Uriile corpului difactic-Guvernul $1 la$ul.-Cămin­urile Studeaţeţti.- Palatul Administrativ.-­ Astăzi a sosit in localitate d. mi­nistru G. G. Mârzescu. Pentm a cunoaște mai precis re­zultatul activităţii parlamentare, au solicitat d-lui ministru o convorbire care a decurs în ordinea mtrebârî­­lor puse și pe care o reproducem In cele ce urmează: ( ■— Ap­înehîa Corpsrî e legiuitoare ? Efl— Da, Domnule. Aseară după ce s’a terminai le Cameră votarea ataiutaial fas­­cţionarilor, preşedintele Consiliului a cetit mei» joi de Inch dere. Si seem pateţi face biisnfal «ctivitftţei noastre legislative in prima aesiune a prime­i noastre legislatori: dreapta fi cmenoasa lege a impozitelor, unificarea organizaîmnaei sanitare, Constitu­­ţia, legea contra speculei, Stat­­el fancţio­­nariior, legea privitoara la banat fie strei­nilor, care ne conduce la soluţionarea pro­blemalui despăgubirilor din râsboi, naţio­nalizarea Industriei pentru apărirea naţio­nală, credital Industriei, legea pentru or­ganizarea corpului silvic, extinderea lege! meseriilor şi sngilărilor «odaie In Basa­rabia, reglementare)« ;i controlai apelărilor la convbaţia becevoil a publicinal şi toate cei daite legi, de o importanţă mai secundară, dar care toste contribuie la consolidarea anl­iţei naţionale, la organi­­sarea Statului şi la angrenarea ordinai de drept. — Dar aceasta este numai activitatea legislativă. La ce se adaugă activitatea ad­ministrativă a fiecărui departament? — Fireşte că Iss ft«iirit&te& i«gis­­lativfi «• fidsugă scd­vlteten­ 8timS- niatrâtivă u fsecftral dk partement și tare fartgistrtaaft rwzu­­­te et nu tt pot eoate&ti. Restebi îrm ordinii Li finttnttk statala*, sub eh.boaita idrumar« și supra vugharis ss d Ist Vânt la Brâ­­then, a eoatribalt, pe de­upate la restabilirea eradttului »tatu ai *n străinitete, iar, pe dt alt­e p&rtt, la realizarea onora­rin visbonAtâ­­tirili estis es ai sprssiabMo In vieta Ini interatt. N’« ti ti mal vor­bise de eonaolidarta datoriei ex­tern«, »ara estazi ette'aa fapt îm­plinit, dar țin «ă'văr rtâm'ntwaefm­­banătățiriit rmhmte la transpor­­turile pe ©Sil* iterate, sistemul ori­­entator a! vietai noastre «^onorate«. Intensivearea traficala», not­m&ij­­«ret® liniilor ferate in Basarabia, dUteshteers* Maiei Sconta Oradsa- Ma re, so ai fasste positive, ce nu m pol dissota. Desigur, mai este încă mult de ffceat, «8 dar aee»te constttee maximon de rasaitate ce &’#o pas­tot obţine In sen toi timp ai gover­­nirii noastredeuo.ensi jamătstt. Jaâeestişi d voastră dacă alţii cari ar fi trebuit »& Înceapă prim­a la­viţa ds unde sa pornească boeru­­rile, dacă ar fi pasat roetiist eei ,ee am realizat noi. — S’au pus în aplicare spoturi­le acordate funcţionarilor ? — Această chestiune nu mai poa­te fi subiect de discuţiane. Sporu­rile calculate pe baza curbat La­­lescu au fost puse în aplicare pe data de 1 Aprilie a. c. şi acum la 1 iunie au început să fie achitate pe trimestrul Aprilie- Mai—iunie. Sunt mulţumit cu magistraţii şi me­­dici, atât de uitaţi sub guvernele trecute, şi au vâzat scb­răute drep­tele lor revendicări. — Dar corpul didactic? — Cred că preocupările ce s’au produs la sărul acestui corp r- au fost legitime, pentru ca nimii nu s’a gândit să-l nedreptăţească. D. ministru de finanţe nu s’a re­fuzat nici odată să rectifice erorile ce s’au putut face şi a ramas ca d. ministru de instrucţie la acord cu d-nul ministru de finanţe să alea­gă soluţiunea cea mai favorabilă corpului didactic din această alter­nativă, sau­ să se rectifice erorile din sistemul Lariscu, sau să se lase ministerului de instrucţie, repartiţia sumei globale ce revine acestui mi­nister din creditul extraordinar de 500 milioane. Şi latr’o soluţie din cealaltă corpul didactic ca eşi mul­ţumit şi, la părerea mea mai mulţu­mit în soluţia dintâi care-l deschi­de pespectiva unui surplus. — In ce privește Iaşii, guvernul a luat vre-o hotărâre? Ia te priveşte Issal, examinând obiectiv acdvitatea noastră, în toate direcţiaaeîe, se va observa ca niciodată nu s’a înfăptne mai mult. Reconstruirea spitalului de la Bivolari care­­□ plina activitate. De asemene totul este pregătit pentru începerea chiar in campania anului acesta a şcolior primare de la Socola şi Târgu­­şorai Copan, a căpslitului de ucenici, a or­ganatrofiei Casei Sfatului Spiridon de la Popiicani, a căminului pentru şcolari de la gimnaziul Târgaui-Trusaos, a dispeeratul­ui pentru meseriaşi, fără a mai vorbi de ajutoarele ce am dat Iniţiativei private pentm căminul elevilor-aăteni de la Liceul Naţional şi pentru alte opere. In cursul lui Iulie sânt chemat să deau parte la nnee bolem citiţi pentru punerea pietrelor fandementale la aceste opere. Al­tele ie vom Inaugura la toamnă. — Dar ca ciminarile pentru studenţi ? — Na­ mai departe de căt săptămâna trecută Conauliul de miniştri a semnat jur­­nalul prin care Ministerul de Justiţie este autorizat de a ceda Ministrului de instruc­­ţie localul penitenciarului central pentru a fi transformist In cămin. Penitenciaru! va fi transferat la Qakte şi Ministrul de in­strucţie di pene de toate roaderile nece­sare pentru refacerea fi amenajarea fos ru­lui local al penitenciarului Intr’In cămin. S­w­ienssiaat formalităţile, au urat rămâne de efii să Înceapă lucrările. Pe lâisgă acest cămin iasă, faţă de ma­rea lipsă de medici de care suferim, Mi­nisterul sănătăţel, mancei şi ocrotirilor so­cile a deda să Infiinţeze aci In laşi un cămin model pentru studenţii la medicină. Ia acest scop smn şi deschis un credit de trei milioane şi m’am pus la legături cu d-nul Rector al Udiversităţei pentru a mă ajuta la lucrarea mea. De altminteri am venit acum In Iaşi, pentru a mă pune in legătură şi cu d-nul decan al facultăţel de medicină şi a căuta localul care ar conveni mai bine «copaia! ce ar mirim. In aceat căadn model pe care-l proee­­tira pentru cel mai­ una antă studenţi in medicină, de preferinţă din fiii văduvelor fi invalizilor din răsboi, fii de săteni fi fii de funcţionari, Ministers­­ainStatel pu­blice va da instrucţiunea complectă fi va acorda prin concurs un număr de burse, pentru streinitate acelora care le vor fi distins la stadii. Studenţii din acest cămin vor avea Insă obligaţiunea de a servi un număr de ani instituţiile dependente de M­aisterul sânitărei publice şi ocrotirilor socile fi Ia speciei ca medici de circum­scripţie rurală, unde se simte atâta nevoe de medici. Această idee, împărtăşită cu căldări de Ministrul instrucţiuner publice şi de pro­fesorii facultăţilor de medicină, o vom a­­plica şi la celelalte Universităţi, pe lângă care fancţionează facultăţi de jmdicină. D-nul dr. Ocne, decanei facultărei de medicină de k Cki, ne-o cere şi pentru acea localitate. O vom realiza fi acolo, dar începem cu laşi, unde se simte mai mare nevoia. Dacă găsim localul, elmlaai va fi Iu faucţione la deschiderea Vulver­­ul ţiţei. — Popstraţiunea se Interesează insă, In deosebi de Paktul administrativ şi de refa­cerea orasaiul. — Cu Palatul administrativ a’a ficat un pas inainic. Prin stăruinţa amicilor Cru­­penachi şi Toma s’a reaolvit cheatiunea veche­­ani replice care era o dificultate. Din fondul refacerel, la repartiţia căreia se lucrează seama, anat sigur că vom ob­­ţi­e o importantă sumă atât pentru Pala­tul administrativ, cât şi pentru teatrul na­ţional şi refacerea străzilor. Nu ştiu dacă vom putea obţine tot de ce avem nevoe dar sunt sigur că vom obţine maximum posibil. Preşedintele Consiliului şi minis­trul de finanţe sunt cei dintâi a aaaţice revendicările legitima ale oraşului de care se leagă amintirile acţiune­ in care au a­­vut un rol atât de importent in Înfăptuirea unităţei naţionale. ARALD D. O. G. MÂRZESCU MinUsul sănătăţii Publice, Muncii şi O­­crotirilor sociale O actriţă englezi In Camera Comunelor De pe scena teatrului, pe scena politică, acesta ar putea fi titlul romanului trăit de D-ns H­lton Fhl­ipson, trimează acum la urmă in Camera Comandor de către ale­gătorii dla Berwick. Noua femeie deputată, o celebră şi fru­moasă actriţă la teatrul din Londra, a fost aleasă in local vacant declarat prin inva­­lidr­ea alegerii soţului său, Phlilpson, con­testat pe motival că agenţii sil electorali s’ar fi dedat la manoperi nelegale. Detalia nostim, pe când anal treest dl. Philipson fusese a es ca naţiona­l bâr.l, d­ ns Philipson va lua loc In partidul con­servator. Cu toată această schimbare de culoare, numărul de voturi obţinut de D-sa este egal, circa 12.000 cu acele acordate stu­lui său— ceece dovedeşte că la bună parte sa ales cu voturile femenime. Noi aducem in luptele politice engleze. In­aţa D-nei Philipion au căuta ruşinos ai doi candi­­daţi, anul liberal, celalalt trsivaliat. Aceasta ia ceace priveşte partea pur politică a cheativei­. Ceace interesează insă nul imit marele public, este de a regăsi in d-na Phepson pe ana din cele mai de frunte rele ale scend engiese prea cunoscută de toţi s­­matorii ds teatm cub numele său donasi­­şoara, Mabel Rachr. După o primă căsătorie cu na­iadosirks, mori apoi intr’un accident de actimib:­ Misa Mabel se căsătorește in 1917 in tim­pul răsboiului ca acela care atunci era nu­mai locotenentul Phiripaon. Cea dintăi actuiră intră­­stăd in parlamen­tul britanic. Cele două femile de pr­st care au fost alese inaintea d-nei Fhilipaon la ca­mera politică, sunt, se s le lady Astor, ameilsană de naştere, care sa ales in lo­cal declarat vacant numirea actului său îa Centara Lordlor fi d-na Wmrlyghsm, aleasă şi dâias in locul soţului ei mort na de mult in Însăşi Îndată parlamentului englez. Când vestea alegerii d-nei Philipion a FEDENISMUL LUNI 11 IUNIE 1923 WWW fvlum După cum im arătat ieri, Con­gUiu­l de miniştri întrunit ,în ziua de 7 Iunie, a semnat Jurnalul p in care Penienciarul «intraî din Iaşi este destins! a fl trăn­sformat in tr’un cămin studențesc, ditm­utuI urmăna a fl transferaţi în închi­sei rea de la Galata. Astfel nevoia de a se adăpo­sti numeroşii studanti mH vin să-şi facă cultura li Unimlistia lesatti, este înlesnită şi aproape In talul înlăturată, prin rein­eama acestui cămin, «are va diverrl uni din frumoasele clădiri ale laşului. Situat In centrul oraşului, aproa­pe da Univisrsfftte şl ds celd'alte Vacuităţi, noul cămin va da­­adă­­post şi Irarepncre mirelui număr di studenţi, egrsliîInc®pili spa­ţioasa şl confortibiîi, vor putea continua studiile universitara, preocup­aţi Ritmii de lumină şl cultură, şl ne mal ivind griji a­­dapostulul şl a existenţii. Noul cămin va fl înzestrat cu toate cerinţele, In căra scop gu­vernul va doita toate sumele­­necesare. EI va rezorva definitiv problema căminurilor studenţeşti, dând tineratului universitar toate mijloacele necesare de hrană, şi adăpost« şl înlăturând criza şi greutăţile ce ss resimţiţii în a­­nii din urmi. In rândurile stu­­dentlirsiel. Tineretul universitar de azi ca şi cel de măria, care Işi vor fa­ce studiile la Iaşi, vor trebui să fost adusă la cunoştinţa Parlamentului gu­vernul şi majorităţile au­­salutat-o ca ac­lamaţii. De caccesul său, şi de scaunul câştigat d-na Philipion nu se va putea bucura de­cât numai câteva zile. Iatt’adevăr, In ultima el a propagaşi sale, pe când alegătorii foarte numeroşi ii urau asceta, an agent de poliţie care ţinea paza,— chiar fi în Augu­fi'-’« lovit-o din greşeală pe inaăşi candidata făcăuda-I an cucui mire şi vânităi la un ochi. Aceste detalii, casete dintr’o corespon­denţă din Londra a ziarului Ic Matin, a­­rzăt nenumăratele progrese pe care te-i făcut la Apai chestiunea femesită, ţie seamă de faptul că ministrul şi parlamsrntfenil isisului, cu dra­goste neţărmurită­ pentru reputss­­tiunea legenderă a leşului cult­urii şi pimtra corpul studenţesc, au realiza!' acfesstâ Inu­mnatâ şi utili operă, 1 martie! cămin stu­denţesc. D­l ministru G­h. Mărzescu, şi deputaţii şi aiurit aberali din Iaşi, prin initații ce au aritat Şişului şi îliitrituiul univeraltar, şi prin dim­irstirile convingă­toare la centru, au dsterraiaai gMvsrnuS si acorda locstui Pin­­tedaruEul central pentru transfer­marea lui In cămin. Datorită căldura! şl mariiul In Mras c*i căra au predat şl sus­ţinut nevoile studanjlmel Ut sine, d-nil minişlrli di răibol ş! Instruc­­ţiunt şl Justiţie au căzut de acord şi au convenit la cedarea acestui focar. Jurnslul consiliului da mi­niştri pe tara l’am publicat la nu­mărul de lerl, este categorie. Noi Inviderăm însemnătatea acestui act care se datoraşte ex­clusiv domeniurilor şi solicitudi­nea d-lui ministru G. G. Nărzescu şl a parlamentarilor 11 b­eţi a 11 ieşene, lăsând ca cel In drept —studenţimea şl profesorii uni­versitari cari nu urmăresc decăt bunul mers şl progresul Invăţă­­măntului universitar­­ să facă a­­pracier In Constdnţi. La Iaş! problsma ciminuritor stiudenţeşt! a fost admirabil şi definitiv soluţionată. 7 m­ tm snip SOCOKI Institutul francez din Praga a instituit un premiu de 5000 coroane cehe pentru o lucrare care se va ocupa de raporturile dintre Franţa şi Bohemia. A încetat din viaţă istoricul ceho-slo­­vac Jan Heidter, profesor la universitatea din bratislava.­­ • Noutăţi apărute la :Cultura Naţiona­lă .Cel din urmă urma e“ roman de I. Sla­vici. .Sinziana ei Papelea* de V. Alecsandri. .Trei Mittere* poeme teatrale de St. I. Neniţescu. .Masca ei Obrazul* grotescă la trei ac­te de Luigi Chiareili. .Dicţionar itare-romin*, de G Banca. * ■ ■ * Societatea Scriitorilor Romini a procla­mat membrii de onoare pa Mitropoliţii Sa­da­el Balan, episcopul R. Ciorogariu ei ca membri activi pe scriitorii I. M. Sado­­veanu, I. Georgescu, Iefiimie Popa, AI. O. Teodoreanu, Cezar Petrescu, I. Stoi­­can, V. R. Sih­aia, S. Struţeanu ei. V. Pa­­naitescu-PerpesiditS. . D. C. Rădulescu-Motru a fost als mem­bru al Academiei Române. •• , ■ • *6» Concetățeanul nostru d. Rani Sculy a scris un nou libret pentru sn .scret&ch* intitulat .Ared­ odată !* ce se va juca in curind pe scena anul teatru bucurestean. — Astăzi dimineaţă a sosit în lo­calitate dl­ ministru G. G. Măr­­zescu însoţit de şeful sâu de cabi­net, dl. Al. Crapenschi. In gară ministrul a fost întâm­pinat de reprezentanpt autorităţilor locale şi de numeroşi prieteni. — Astăzi, in şedinţă solemnă prezidată de Ml S. R. Principele Carol, dr. M. Sa­­doveanu şi-a cetit dicontual de recepţie, tratând despre „Poesia Populară". Răspunsul a fost dat de dr. Brsgdan­ Dalcă. 1 s­t cooperativă la P. T. T. — Iaşi Din auraă bună aflăm că la Oficial Cen­­trul P. T. T. au luat fiinţă un serviciu de aprovizionare alimentară, care este condus de către di. oficimu­l Ostenea. Acest serviciu aprovizionează intăi per­sonalul P. T. T. compus de 800 persoane, cele mai multe cu fiinl. Pentru a îndestula personalul P. T. T. cu toate necesităţile, se studiază acum modalitatea Infiinţărei fand cooperative care va face aprovizionarea cu îmbrăcăminte şi lemne. In acest scop a avut Ioc o consfătuire a personalului din poştă ş­ te­agra, in care s’a discutat modalităţile funcţionărei aces­tei cooperative care va fi instalată in cen­trul oraşului. Deasemeaea este vorba a se înfiinţa o cantină pentru personalul inferior. Vom reveni in sem­ad cu amănaate. — Ministerul Căitelor a comunicat Se­minarului Veniamin, că de azi cursurile au a mna atărşri la această insiinţie. La 14 a­tunci va avea loc serbarea de fine, de an, iar Vineri elevii vor părăsi se­minarul. — In urma intervenţiune­ făcute de In­spectoratul Mancei, revendicările formulate de către chelnerii de la trerări Astoria, au fost soluţionate, la sensul că 11 s’au spo­rit salariul dela 150 iei la 250 iei pe țacă. CITIȚI $E RASPANDIT, ZIARUL ,MIȘCAREA*

Next