Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)
1923-06-11 / nr. 129
i ► k «L V- ANUL XVI No. 129 D-l ministru G. G. Mârzescu despre activitatea parlamentară Opera itgislativS.-Activitatea administrativS.-Sporurile pentru funcţionari. -S-Uriile corpului difactic-Guvernul $1 la$ul.-Căminurile Studeaţeţti.- Palatul Administrativ.- Astăzi a sosit in localitate d. ministru G. G. Mârzescu. Pentm a cunoaște mai precis rezultatul activităţii parlamentare, au solicitat d-lui ministru o convorbire care a decurs în ordinea mtrebârîlor puse și pe care o reproducem In cele ce urmează: ( ■— Apînehîa Corpsrî e legiuitoare ? Efl— Da, Domnule. Aseară după ce s’a terminai le Cameră votarea ataiutaial fascţionarilor, preşedintele Consiliului a cetit mei» joi de Inch dere. Si seem pateţi face biisnfal «ctivitftţei noastre legislative in prima aesiune a primei noastre legislatori: dreapta fi cmenoasa lege a impozitelor, unificarea organizaîmnaei sanitare, Constituţia, legea contra speculei, Statel fancţionariior, legea privitoara la banat fie streinilor, care ne conduce la soluţionarea problemalui despăgubirilor din râsboi, naţionalizarea Industriei pentru apărirea naţională, credital Industriei, legea pentru organizarea corpului silvic, extinderea lege! meseriilor şi sngilărilor «odaie In Basarabia, reglementare)« ;i controlai apelărilor la convbaţia becevoil a publicinal şi toate cei daite legi, de o importanţă mai secundară, dar care toste contribuie la consolidarea anliţei naţionale, la organisarea Statului şi la angrenarea ordinai de drept. — Dar aceasta este numai activitatea legislativă. La ce se adaugă activitatea administrativă a fiecărui departament? — Fireşte că Iss ft«iirit&te& i«gislativfi «• fidsugă scdvlteten 8timS- niatrâtivă u fsecftral dk partement și tare fartgistrtaaft rwzute et nu tt pot eoate&ti. Restebi îrm ordinii Li finttnttk statala*, sub eh.boaita idrumar« și supra vugharis ss d Ist Vânt la Brâthen, a eoatribalt, pe deupate la restabilirea eradttului »tatu ai *n străinitete, iar, pe dt alte p&rtt, la realizarea onorarin visbonAtâtirili estis es ai sprssiabMo In vieta Ini interatt. N’« ti ti mal vorbise de eonaolidarta datoriei extern«, »ara estazi ette'aa fapt împlinit, dar țin «ă'văr rtâm'ntwaefmbanătățiriit rmhmte la transporturile pe ©Sil* iterate, sistemul orientator a! vietai noastre «^onorate«. Intensivearea traficala», notm&ij«ret® liniilor ferate in Basarabia, dUteshteers* Maiei Sconta Oradsa- Ma re, so ai fasste positive, ce nu m pol dissota. Desigur, mai este încă mult de ffceat, «8 dar aee»te constttee maximon de rasaitate ce &’#o pastot obţine In sen toi timp ai governirii noastredeuo.ensi jamătstt. Jaâeestişi d voastră dacă alţii cari ar fi trebuit »& Înceapă prima laviţa ds unde sa pornească boerurile, dacă ar fi pasat roetiist eei ,ee am realizat noi. — S’au pus în aplicare spoturile acordate funcţionarilor ? — Această chestiune nu mai poate fi subiect de discuţiane. Sporurile calculate pe baza curbat Lalescu au fost puse în aplicare pe data de 1 Aprilie a. c. şi acum la 1 iunie au început să fie achitate pe trimestrul Aprilie- Mai—iunie. Sunt mulţumit cu magistraţii şi medici, atât de uitaţi sub guvernele trecute, şi au vâzat scbrăute dreptele lor revendicări. — Dar corpul didactic? — Cred că preocupările ce s’au produs la sărul acestui corp r- au fost legitime, pentru ca nimii nu s’a gândit să-l nedreptăţească. D. ministru de finanţe nu s’a refuzat nici odată să rectifice erorile ce s’au putut face şi a ramas ca d. ministru de instrucţie la acord cu d-nul ministru de finanţe să aleagă soluţiunea cea mai favorabilă corpului didactic din această alternativă, sau să se rectifice erorile din sistemul Lariscu, sau să se lase ministerului de instrucţie, repartiţia sumei globale ce revine acestui minister din creditul extraordinar de 500 milioane. Şi latr’o soluţie din cealaltă corpul didactic ca eşi mulţumit şi, la părerea mea mai mulţumit în soluţia dintâi care-l deschide pespectiva unui surplus. — In ce privește Iaşii, guvernul a luat vre-o hotărâre? Ia te priveşte Issal, examinând obiectiv acdvitatea noastră, în toate direcţiaaeîe, se va observa ca niciodată nu s’a înfăptne mai mult. Reconstruirea spitalului de la Bivolari care□ plina activitate. De asemene totul este pregătit pentru începerea chiar in campania anului acesta a şcolior primare de la Socola şi Târguşorai Copan, a căpslitului de ucenici, a organatrofiei Casei Sfatului Spiridon de la Popiicani, a căminului pentru şcolari de la gimnaziul Târgaui-Trusaos, a dispeeratului pentru meseriaşi, fără a mai vorbi de ajutoarele ce am dat Iniţiativei private pentm căminul elevilor-aăteni de la Liceul Naţional şi pentru alte opere. In cursul lui Iulie sânt chemat să deau parte la nnee bolem citiţi pentru punerea pietrelor fandementale la aceste opere. Altele ie vom Inaugura la toamnă. — Dar ca ciminarile pentru studenţi ? — Na mai departe de căt săptămâna trecută Conauliul de miniştri a semnat jurnalul prin care Ministerul de Justiţie este autorizat de a ceda Ministrului de instrucţie localul penitenciarului central pentru a fi transformist In cămin. Penitenciaru! va fi transferat la Qakte şi Ministrul de instrucţie di pene de toate roaderile necesare pentru refacerea fi amenajarea fos rului local al penitenciarului Intr’In cămin. Swienssiaat formalităţile, au urat rămâne de efii să Înceapă lucrările. Pe lâisgă acest cămin iasă, faţă de marea lipsă de medici de care suferim, Ministerul sănătăţel, mancei şi ocrotirilor socile a deda să Infiinţeze aci In laşi un cămin model pentru studenţii la medicină. Ia acest scop smn şi deschis un credit de trei milioane şi m’am pus la legături cu d-nul Rector al Udiversităţei pentru a mă ajuta la lucrarea mea. De altminteri am venit acum In Iaşi, pentru a mă pune in legătură şi cu d-nul decan al facultăţel de medicină şi a căuta localul care ar conveni mai bine «copaia! ce ar mirim. In aceat căadn model pe care-l proeetira pentru cel mai una antă studenţi in medicină, de preferinţă din fiii văduvelor fi invalizilor din răsboi, fii de săteni fi fii de funcţionari, MinistersainStatel publice va da instrucţiunea complectă fi va acorda prin concurs un număr de burse, pentru streinitate acelora care le vor fi distins la stadii. Studenţii din acest cămin vor avea Insă obligaţiunea de a servi un număr de ani instituţiile dependente de Maisterul sânitărei publice şi ocrotirilor socile fi Ia speciei ca medici de circumscripţie rurală, unde se simte atâta nevoe de medici. Această idee, împărtăşită cu căldări de Ministrul instrucţiuner publice şi de profesorii facultăţilor de medicină, o vom aplica şi la celelalte Universităţi, pe lângă care fancţionează facultăţi de jmdicină. D-nul dr. Ocne, decanei facultărei de medicină de k Cki, ne-o cere şi pentru acea localitate. O vom realiza fi acolo, dar începem cu laşi, unde se simte mai mare nevoia. Dacă găsim localul, elmlaai va fi Iu faucţione la deschiderea Vulverul ţiţei. — Popstraţiunea se Interesează insă, In deosebi de Paktul administrativ şi de refacerea orasaiul. — Cu Palatul administrativ a’a ficat un pas inainic. Prin stăruinţa amicilor Crupenachi şi Toma s’a reaolvit cheatiunea vecheani replice care era o dificultate. Din fondul refacerel, la repartiţia căreia se lucrează seama, anat sigur că vom obţie o importantă sumă atât pentru Palatul administrativ, cât şi pentru teatrul naţional şi refacerea străzilor. Nu ştiu dacă vom putea obţine tot de ce avem nevoe dar sunt sigur că vom obţine maximum posibil. Preşedintele Consiliului şi ministrul de finanţe sunt cei dintâi a aaaţice revendicările legitima ale oraşului de care se leagă amintirile acţiune in care au avut un rol atât de importent in Înfăptuirea unităţei naţionale. ARALD D. O. G. MÂRZESCU MinUsul sănătăţii Publice, Muncii şi Ocrotirilor sociale O actriţă englezi In Camera Comunelor De pe scena teatrului, pe scena politică, acesta ar putea fi titlul romanului trăit de D-ns Hlton Fhlipson, trimează acum la urmă in Camera Comandor de către alegătorii dla Berwick. Noua femeie deputată, o celebră şi frumoasă actriţă la teatrul din Londra, a fost aleasă in local vacant declarat prin invalidrea alegerii soţului său, Phlilpson, contestat pe motival că agenţii sil electorali s’ar fi dedat la manoperi nelegale. Detalia nostim, pe când anal treest dl. Philipson fusese a es ca naţional bâr.l, d ns Philipson va lua loc In partidul conservator. Cu toată această schimbare de culoare, numărul de voturi obţinut de D-sa este egal, circa 12.000 cu acele acordate stului său— ceece dovedeşte că la bună parte sa ales cu voturile femenime. Noi aducem in luptele politice engleze. Inaţa D-nei Philipion au căuta ruşinos ai doi candidaţi, anul liberal, celalalt trsivaliat. Aceasta ia ceace priveşte partea pur politică a cheativei. Ceace interesează insă nul imit marele public, este de a regăsi in d-na Phepson pe ana din cele mai de frunte rele ale scend engiese prea cunoscută de toţi smatorii ds teatm cub numele său donasişoara, Mabel Rachr. După o primă căsătorie cu naiadosirks, mori apoi intr’un accident de actimib: Misa Mabel se căsătorește in 1917 in timpul răsboiului ca acela care atunci era numai locotenentul Phiripaon. Cea dintăi actuiră intrăstăd in parlamentul britanic. Cele două femile de prst care au fost alese inaintea d-nei Fhilipaon la camera politică, sunt, se s le lady Astor, ameilsană de naştere, care sa ales in local declarat vacant numirea actului său îa Centara Lordlor fi d-na Wmrlyghsm, aleasă şi dâias in locul soţului ei mort na de mult in Însăşi Îndată parlamentului englez. Când vestea alegerii d-nei Philipion a FEDENISMUL LUNI 11 IUNIE 1923 WWW fvlum După cum im arătat ieri, CongUiul de miniştri întrunit ,în ziua de 7 Iunie, a semnat Jurnalul p in care Penienciarul «intraî din Iaşi este destins! a fl trănsformat in tr’un cămin studențesc, ditmutuI urmăna a fl transferaţi în închisei rea de la Galata. Astfel nevoia de a se adăposti numeroşii studanti mH vin să-şi facă cultura li Unimlistia lesatti, este înlesnită şi aproape In talul înlăturată, prin reineama acestui cămin, «are va diverrl uni din frumoasele clădiri ale laşului. Situat In centrul oraşului, aproape da Univisrsfftte şl ds celd'alte Vacuităţi, noul cămin va daadăpost şi Irarepncre mirelui număr di studenţi, egrsliîInc®pili spaţioasa şl confortibiîi, vor putea continua studiile universitara, preocupaţi Ritmii de lumină şl cultură, şl ne mal ivind griji adapostulul şl a existenţii. Noul cămin va fl înzestrat cu toate cerinţele, In căra scop guvernul va doita toate sumelenecesare. EI va rezorva definitiv problema căminurilor studenţeşti, dând tineratului universitar toate mijloacele necesare de hrană, şi adăpost« şl înlăturând criza şi greutăţile ce ss resimţiţii în anii din urmi. In rândurile studentlirsiel. Tineretul universitar de azi ca şi cel de măria, care Işi vor face studiile la Iaşi, vor trebui să fost adusă la cunoştinţa Parlamentului guvernul şi majorităţile ausalutat-o ca aclamaţii. De caccesul său, şi de scaunul câştigat d-na Philipion nu se va putea bucura decât numai câteva zile. Iatt’adevăr, In ultima el a propagaşi sale, pe când alegătorii foarte numeroşi ii urau asceta, an agent de poliţie care ţinea paza,— chiar fi în Augufi'-’« lovit-o din greşeală pe inaăşi candidata făcăuda-I an cucui mire şi vânităi la un ochi. Aceste detalii, casete dintr’o corespondenţă din Londra a ziarului Ic Matin, arzăt nenumăratele progrese pe care te-i făcut la Apai chestiunea femesită, ţie seamă de faptul că ministrul şi parlamsrntfenil isisului, cu dragoste neţărmurită pentru reputsstiunea legenderă a leşului culturii şi pimtra corpul studenţesc, au realiza!' acfesstâ Inumnatâ şi utili operă, 1 martie! cămin studenţesc. Dl ministru Gh. Mărzescu, şi deputaţii şi aiurit aberali din Iaşi, prin initații ce au aritat Şişului şi îliitrituiul univeraltar, şi prin dimirstirile convingătoare la centru, au dsterraiaai gMvsrnuS si acorda locstui PintedaruEul central pentru transfermarea lui In cămin. Datorită căldura! şl mariiul In Mras c*i căra au predat şl susţinut nevoile studanjlmel Ut sine, d-nil minişlrli di răibol ş! Instrucţiunt şl Justiţie au căzut de acord şi au convenit la cedarea acestui focar. Jurnslul consiliului da miniştri pe tara l’am publicat la numărul de lerl, este categorie. Noi Inviderăm însemnătatea acestui act care se datoraşte exclusiv domeniurilor şi solicitudinea d-lui ministru G. G. Nărzescu şl a parlamentarilor 11 beţi a 11 ieşene, lăsând ca cel In drept —studenţimea şl profesorii universitari cari nu urmăresc decăt bunul mers şl progresul Invăţămăntului universitar să facă apracier In Constdnţi. La Iaş! problsma ciminuritor stiudenţeşt! a fost admirabil şi definitiv soluţionată. 7 m tm snip SOCOKI Institutul francez din Praga a instituit un premiu de 5000 coroane cehe pentru o lucrare care se va ocupa de raporturile dintre Franţa şi Bohemia. A încetat din viaţă istoricul ceho-slovac Jan Heidter, profesor la universitatea din bratislava. • Noutăţi apărute la :Cultura Naţională .Cel din urmă urma e“ roman de I. Slavici. .Sinziana ei Papelea* de V. Alecsandri. .Trei Mittere* poeme teatrale de St. I. Neniţescu. .Masca ei Obrazul* grotescă la trei acte de Luigi Chiareili. .Dicţionar itare-romin*, de G Banca. * ■ ■ * Societatea Scriitorilor Romini a proclamat membrii de onoare pa Mitropoliţii Sadael Balan, episcopul R. Ciorogariu ei ca membri activi pe scriitorii I. M. Sadoveanu, I. Georgescu, Iefiimie Popa, AI. O. Teodoreanu, Cezar Petrescu, I. Stoican, V. R. Sihaia, S. Struţeanu ei. V. Panaitescu-PerpesiditS. . D. C. Rădulescu-Motru a fost als membru al Academiei Române. •• , ■ • *6» Concetățeanul nostru d. Rani Sculy a scris un nou libret pentru sn .scret&ch* intitulat .Ared odată !* ce se va juca in curind pe scena anul teatru bucurestean. — Astăzi dimineaţă a sosit în localitate dl ministru G. G. Mărzescu însoţit de şeful sâu de cabinet, dl. Al. Crapenschi. In gară ministrul a fost întâmpinat de reprezentanpt autorităţilor locale şi de numeroşi prieteni. — Astăzi, in şedinţă solemnă prezidată de Ml S. R. Principele Carol, dr. M. Sadoveanu şi-a cetit dicontual de recepţie, tratând despre „Poesia Populară". Răspunsul a fost dat de dr. Brsgdan Dalcă. 1 st cooperativă la P. T. T. — Iaşi Din auraă bună aflăm că la Oficial Centrul P. T. T. au luat fiinţă un serviciu de aprovizionare alimentară, care este condus de către di. oficimul Ostenea. Acest serviciu aprovizionează intăi personalul P. T. T. compus de 800 persoane, cele mai multe cu fiinl. Pentru a îndestula personalul P. T. T. cu toate necesităţile, se studiază acum modalitatea Infiinţărei fand cooperative care va face aprovizionarea cu îmbrăcăminte şi lemne. In acest scop a avut Ioc o consfătuire a personalului din poştă ş teagra, in care s’a discutat modalităţile funcţionărei acestei cooperative care va fi instalată in centrul oraşului. Deasemeaea este vorba a se înfiinţa o cantină pentru personalul inferior. Vom reveni in semad cu amănaate. — Ministerul Căitelor a comunicat Seminarului Veniamin, că de azi cursurile au a mna atărşri la această insiinţie. La 14 atunci va avea loc serbarea de fine, de an, iar Vineri elevii vor părăsi seminarul. — In urma intervenţiune făcute de Inspectoratul Mancei, revendicările formulate de către chelnerii de la trerări Astoria, au fost soluţionate, la sensul că 11 s’au sporit salariul dela 150 iei la 250 iei pe țacă. CITIȚI $E RASPANDIT, ZIARUL ,MIȘCAREA*