Mişcarea, iulie 1923 (Anul 17, nr. 146-171)

1923-07-22 / nr. 164

oooGRADINA COPOU COO 3 mari serbări vor avea­ loc în zilele de SÂMBĂTĂ 21, DUMINICA 22 -1 LUNI 23 IULIE 1923 ---------- ORGANIZATE DE CĂTRE ---------­Cercul ziariştilor profesionişti din Iaşi Vor fi splendide focuri de artificii, lumini, rachetă, bombe, de, serpentine, con­feti, diferite distracţii. — MUZICA MILITARĂ Vised seară , Grădina Goaos, publicul va putea admira din minunile pirotehnie! INTRAREA 5 LEI DE PERSOANĂ « mmm Liceul Particular de fete statizat „M. KOGALNICEANU“ Str. Căpitan Păun 8 Aduce la cunoştinţă câ înscrierile au început şi se fac in fie­care zi de lucru intre orele 4­6 p. m. In anul scolar 1923 —1924 ea funcționa si un curs primar pentru cere înscrierile se fac in aceleași ore. 15­4 PROFESORII A­SOCI­AȚI netelor a’al fulgerelor, căzând în infern. — „Voi să devin iarăşi pământ, ca să am liniştea care m’a născut“ a zis el când­va. Şi astfel a fost îngropat în cimitirul de lângă casa bisericei în care s’a născut şi pe care a vrut s’o distrugă ca pe un ba­laur. Atât de dragă i-a fost viaţa, că la ur­mă a devenit conştient de o veche şi ui­tată învăţă­ură,—învăţătura renaştere!,—şi anume: „că toate lucrurile se reîntorc cu noi şi că noi am mai fost când­va cu toa­te aceste lucruri...“ Aceasta era ultima-i recunoştinţă ce i-o adusese existenţa, — aceia care-l chinuia când era conştient,—că şi omul cel mai mic trebue să se reîntoarcă, ceia ce-l şi fericea când se gândea la viaţa sa eroică. Cu aceste duble sentimente pe care le-a cântat în versuri şi ditirambe, el s’a des­părţit de viaţă, cercând cu paşii ei porţile morţii. Nici o statue nu întrupează încă în ţă­­rile germane gloria sa. Dar regi vor muri şi împăraţii se vor nărui, totuşi numele său va străluci în înălţime, peste veacuri. — D-l dr. G. Băcăuanu a fost confirmat definitiv ca medic şef al oraşului Botoşani. — Din Paris se anunţă că d-l general Presau, a fost supus unei epercţiuni ce s’a făcut intr’unul din martie spitale din Capitala Franţei. Dorim din suflet gloriosului ge­nera! o repede şi grabnică însă­nătoşire. — In nsasair&I ds mftmne vom pu­blica răspunsul d lui C. Ptssaasu omz&ubl du «uttih titl, sîu privire la e«îa «părut« în ziarul „Oprelâ“ sub ssmnttar® M. S. — Stăruinței« depuse de inspectoratul regional P. T. T. au avut ca urcare, ho­tărârea luată de mniniatorul comunicațiilor, de a se lafilia &s fir special telefonic Iaşi Bucureşti. Firul vs fi de brona. — Elevii şcoaîei de Arte şi meserii, m plecat sacari la Reşiţa, pentru a 'vUita ma­rele Instelaţiuni sie fabricel. El sunt însoţiţi de d*l Cassetti, directorul şcoalei şi mai răniţi profesori. g?— In silele de la 26—30 bite r. c. se va ţinea, aci in hşl, un congres al mem­brilor acest«! societăţi. Ia acest congres se vor dîscuta chss­­tiuni foarte importante privitoare la Incu­­rajcrea şl deavoi­area acestei ludastrii Es­timate şl de la care vă ri­găm să nu lip­siţi. Intre alters veţi hotără asupra pt.ni­­cipărei la unica expoziţie agricolă ce se va ţine in Septembrie în Iaşi. Reducerea pe C. F. R. pentru membrii societăţei este de 73 ta sută cu condiţi­­une a prezenta la control cartea de mem­bru eliberată de societate. In prima zi a congresului, veţi vesti ?i sediul societăţii, şcoala primară „Vasile Conta“ str. Nicolina. — D. dr. Tăriaeaca, medicul şef al anşalul, întorcându-se din concediu, a reluat conducerea serviciului exultat. — In căraţi iunel Iunie, stau înregis­trat In localitate, 220 născuţi, 182 mor­ţi, 133 căsătorii şi 6 diversuri. — Aseară, d. Peaescu, directorul Tea­trului naţional a plecat la Bucureşti la Intercast Instituţiunei. — La oficial stărei civile din localitate s’a oficiat ori căsătoria d-şoarei Florica Voifel, cu d­. Adam, procuror la Chi­­şinâu. Căsătoria a fost oficiată de d. Dobro­­vici, ajutor de primar, martori fiind d-nii avocați, Pascal și S. Nicolau. — In zilele de 16—22 August­ae va ţine la Liceul Militar, din Iaşi concursul pentru ocuparea locereior vacaate la şcoa­­la pregilatrare da ofiţeri de cavalerie. — D-l Tancred Cosistantinescu direc­torul general al c. f. r. l­a rctors la ţă­­ri, venind împreună cu d-i­clulatra de finanţe Vladică Brătianu. Activitatea spitalului Israelit Primim la redacţie bilanţul spitalului Is­­raelit din localitate, pe anul 1922—1923. Din cele expuse se învedereasă, că ve­­ultaire »a frla«?« la suma de 1.200.000 iei, faţă de 542 000 cât a fost anul frecut. Sporirea aceasta se datoreşte acullor donaţieni şi sporirea cotizaţiilor." *. Comitetul arată cu satisfacţie, că in acest an a obţinut prima invenţie de la onor. minister al sănătăţii ps.b .r.e nemi de lei 50 000, din care 25.000 fel pentru aan­al de i­ihrnl şi 25.000 iei pentru Maternita­tea isisenită. Comitete exprimă saclţambcile sale d-lui G. G. Mârzescu mlelitral sinităţii publice. Bilanţul mai arată că cheltuilile au cres­cut, faţă ca aglomerarea bolnavilor, care a necesitat mărirea perses&lslui şi spoirea salaciilor. S’a renovat cu total baia, s’a renovat şi reinstalat azilul de infirmi. In ce privește căutarea bolnavilor, Irs­­bne arătat că numării acelora ce vin din Basarabia și ale orașe din Moldova, s’a mărit în mod considerabil. In majoritate sânt săraci. La ambulator!­ae a­ordă medicamenta in mod gratuit. — Piin I. D. Regal No. 2129­­­923 d-l Prot.-major Zaharia G. Ioana de la cercul de recrutare laşi, a fost avansat pe sita de 1 Aprilie 1923 la Gradul de Adminis­trator, Sublocotenent de rezervă şi repar­­tizat la compania 4 Sanitară. — Administraţia comunală a luat mă­turi ca bala comunală şi fracţionează zil­nic in orele stabilite—chiar in timpul In care ae vor face reparstllane« cazaneior. In acest acop se va face o Instalaţie «pe­dală, provizorie, care va alimenta toate secţiunile bălei, in timpul la care vor urma repartiţlaniie. „Cartea Românească* continuă a ţine şi In anul curent 1923 concursurile cu pre­mii pentru scrieri româneşti. Premiile ce va acorda se ridică la suma de lei 113.000. Prospecte details la cari caprtad subiec­­teie şi condiţiunile secetei concurs, se si­mit cu plăcere la cererile ce se vor adre­­sa Direcţiunii „Cartea Românească" Ba­cur­eşti, Balet. Academiei 3. — Repetiţiile la teatrul naţional, vor în­cepe la 1 August, iar deschiderea stegl­­inei a fost fixată pentru 15 Septembrie. Piesa de deschidere va fi „Domniţa Cla­ra* de Bengescu, nejucati in Iaşi. Alături se va pune In repetiţie „R^y-Bies", cu o montare deosebită. CRONICA SPECTACOLELOR GRADINA şi SALA CINEMA SIDOLI.­Aad­zi in matiné* si ae­ra ae reprezimă cel mai bou fi­ia tu „MACISTE* „MA­­CISTE Şl OCNAŞUL“ Senzaţională şi studiitocre dramă la 8 acte mari 8. Opera complectă. Maciate a superior rolulurilor Interpretata de celebrat artist iurieş. Programei mai cuprinde feerica călătorie la „Shrakura“ şi 2 comedii. SALA 4 CINEMA ELISABETA.—Astăzi în matineu şi seară la grădină la 9 jam. Fundaţia Cuitanată „Principele Carol" ma­rele film naţional „ÎNCORONAREA SUVERANILOR ROMÂNIEI MARI LA ALBA IULIE ŞI BUCUREŞTI* cu pre­ţuri foarte pip^iar?, Res. 12 lei—Stai 8 Iei—Balcon 5 lei. Serbarea de la Ro­­mâni-Silişte — Cuvântarea rostită de d. Gri­­gore L. Teodoru, efor al Ca­sei Sf. Spiridon La serbarea ce a avut Ioc la Români- Siliştea, despre care am vorbit in numă­rul trecut—d. Grigore L. Teodoru efor al Casei Sf. Spiridon a rostit următoarea cu­vântare : Prea Sfinţite Onorată asistenţă, Iubiţi săteni, Aflatim sată­ai la sfinţirea bisericei de pe moşia Românii din corn. Siliştea Jud. Neamţ, restaurată la anii 1922 şi 1923 de către Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, pro­prietara blatricei. D-Ior, biserica de la Români, In care ne-am Întrunit scaun, pentru aţinţirea el, ■e cuvenea să fie restaurată mal de mult, de oare­ce de mulţi ani era aproape rui­nată, căci conform huisoavelor şi actelor de donaţione Epitropia Sf. Sirîdon trebue să tagiljsscă şi si întreţină pe lângă spi­tale şi schiţările şi bisericile tratate la a­­cele acte, dar cu toată buna voinţa Epi­­tropiilor Locate, un sta patent restaura a­­cest sfânt locaş dia­­lptă de fonduri. Cu toate, insă, că Epitropia Sf. Spiridon se găseşte încă în jenă financiară din cauza deaproporţiei prea mari intre creşterea ve­niturilor şi acut speţea articolelor de care are sevoe pentru susţinerea spitalelor sa­le, şi in urma vizitei ce am făcut în vara trecută la această biserică, tem constatat că nu se mai poate amâna restaurarea al şi Epitropia a luat imediat măsuri de res­taurare, dând fondurile necesare, şi cu concursul binevoitor al preotului paroh Ştefan Romaneaca, care a sipraveghiat e­­xecutarea lucrărel, s’a restaurat bib­rica in care astat­i astăzi, cu mare bucurie la sfinţirea el. Nu cunosc cuvinte cu care aî-jal ex­prim, cât de mare este osaltsrar­ea mea sufletească, că fac parte din Epitropia că­ruia i-a f­ost hărăzit să realizeze această faptă frumoasă şi creştinească, restaurând i­eat afâfit locaş, care până acuma facese îaaat la părăsire. la aceste clipe de Isăitare aoflab­ască, arsEcâsds-ae privirile cătră acest locaş Dsmuerceac, la mijlocul căruia ne găsim acum, gândul nostru şî tuturora se în­dreaptă ca adâncă evlavie, către auflatul generos, cătră fericita şi la veci pome­nita donatoare, cătră Ostinca Stardea so­ţia vornicului Gh. Stardaa fi fiică a răpo­saţilor sszdarul C. Cantasm­ino şi Elena Balş, care a zidit această biserică. Catinca Sturdza a zidit acest sfânt lo­caş, care poartă hramul mai marilor voi­vozi, cu banii prinşi din vânzarea moşiei Hoiaeştii, tot din ţinutei Neamţ pe la anul 1832, iar la anul 1842 luna Decembrie a făcut Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi, atât biserica cât şi moşia Românii, din venitul căreia că se iatreţină bolnavii din spitalele pendinte de ea şi la special pentru spitalul Precista Mare din Roman. Prin acest act generos, Catinca Sturdza, a dat, pe de o parte putinţa ca bolnavii săraci să gătească tămăduirea trupească în spitatele întreţinute cu averea donată de d-sa, iar pe de altă parte, prin zidirea acestui dumnezeesc locaş, a dat sătenilor din aceste părţi, putinţa de a se aduna la zile de Duminică şi sărbători, pentru a-şi întări şi dezvolta sentimentul religios, as­cultând cu smerenie invăţăturile preotului slujitor, care le vorbeşte în numele legei aţinte. Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, restaurând în mod radical această biserică şi-a înde­plinit o stârnă dotarie şi toţi de dona­­toare şi faţă de ţară. Cu aceste cuvinte termin, mulţumind cu recunoştinţă P. S. Sale Iacob Episcopul Dunărei de Jos, pentru dragostea ce a a­­vut de a veni să oficieze sfinţirea acestui sfânt locaş, mulţumesc întregului cler pen­tru oficiarea acestei înălţătoare slujbe reli­gioase precum şi tuturor autorităţilor şi întregei asistenţe. Aduc, în acelaş timp, viile mele mulţu­miri, harnicului şi inimosului preot Ştefan Romaneses, care ne-a dat tot conaursul pentru restaurarea bisericei a cărei sfinţiră a’a oficiat astăzi cu atâta solemnitate şi înălţare sufletească. Şi acum d-lor, ca îa toate ocasliie, să ne îndreptăm gândul nostru, cătră acela care ne-a condus la glorie şi la înfăptui­rea înb­ăţei naţionale şi întregirea neamului şi care conduce cu atâta înţelepciune des­tinele scumpei noastre patrii şi într’un sin­gur glas să strigăm cu toţii. Să trăiască M. S. Regele Ferdinand I Să trăiască M. S. Regina Maria Să trăiască întreaga dinastie. V. E. TEODORU AVOCAT Strada Pictor Grigorescu 4 (colț cu Calea Victoriei 61) BUCUREȘTI rffiognijiri caută asociat cu IUMUnlCrt Capital. Posed scu­le și local. A se adresa I. Dinescu str. Adunat! No. 19. Iași—Tip. „Albina* strada Sed­esca No. 1 ULTIMA ORA 0 explozie latr’o fabrică de sum­l­luni BELGRAD. — Din Kragojevitz se anunţă că a avut loc o puter­nică explozie la fabrica de muniţiuni. O Cantitate de 150 kg. mine au explordat, provocând detunături pu­ternice în tot oraşul. Locuitorii îngroziţi, au părăsit Calele din împrejurimi, care au fost stricate. O graniţă exploadând a incendiat şi distrus o cafenea din oraş. Sunt numeroşi răniţi, dar nici o victimă. Succesorul lui Racovski MOSCOVA.­In locul lui Rikovak­, a fost numit Tsubor, Comisar al poporului In Ukraina. Un mesagiu al lui Cuno BERLIN.—Cancelarul Cuno a trimis lui Konimon, președintele mUniune! Americane* un misionar, exprimându-și dorința ca Germania să conlucreze cu America pe tărâmul economic. Moartea doctorului Manmorek VK­NA.­­ La Paris a incetet din viață docto­rl Al. Marmorek marele bacteriolog austriac. Manifestaţii fasciste VIENA.—In unele oraşe din Italia, la Florenţa, Livoraco, Peruggia ş. a. au avut loc manifestaţii fasciste. S’au lansat afişele Cu următoarele In­scripţii: „Pentru Rege" Pentru Mussolini1' „Pentru Guvern“ „Contra Coaliţiei“*. Nu s'au produs desordine. Tratativele intre germania si Rusia T. Berlin 19. —(Rador).— Contele Brockdorf Rantzau, ambasa­dorul Germaniei la Moscova, a sosit aii la Berlin pentru a delibe­ra cu cancelarul Imperiului. Tratativele începute de contele Botk­­dorff Rantzau pantru extinderea tratatului din Raptila au dus la semnarea unor anumite acorduri. Astfel convenția consulară a fost stabilită în punctele ei penarele, deasemenea și convinsia pentru exportul cerealelor. Starea sănătăţii reginei Iugoslaviei BELGRAD 19 (RADOR).­­ Preşedinţia consiliului publică un co­municat oficial semnat de trei medici ai curţii regale constatând că sarcina reginei Maria este absolut normală şi a ajuns la a 7 lună Starea generală a reginei este excelentă. Drama unor chinezi îndrăgostit! Berlin. Ia perpoul gare! de sud de aici, s’a petrecut o dramă amo­roasă. Doi chineji îndrăgostiţi s'au aruncat înaintea anul tren. Chinezul este un tânăr doctor de 30 de ani care şî-a făcut studî'le in Germania, chinezoaica locuia de cât­va timp Intr’o cameră a hotelului „Charlottemberg". Cauza acestui set disperat este dragostea. Chinezul­­ pe moarte, chinesoaica grav rănită. Sporirea tarifelor pe căile ferate tingare Budapesta 19. (Rador). Căile ferate ungare vor spori tarifele pentru Călători cu 100 la sută și tarifele pentru mărfuri cu 50 la sută. Un furt senzaţional la Berlin Berlin 19.­ După cercetările zadarnice ale poliţiei, pentru descoperi­rea hoţilor cari în noaptea de 29 Iunie au comis o îndrăzneaţă spargere la Palatul „Elller Wilhelm­­“ dla Berlin, „Unter den Linden“, faptul a’a repetat In noaptea de 18 Iulie când hoţii au pătruns din nou in palat și au reușit să dispară latod cu el o pricit considerabilă. Greva din Suezia Berlin 19. — Erl a început in Silezia superbună greva muncitorilor metalurgici, din cauza refuzului patronilor de a spori salariile. Greva docherilor englezi Londra 19.—Greva doch­erilor englez! a luat o nouă Întorsătură prin declaraţia patronilor Că Începând de astăzi 19 Iulie vor in­ocul pe grevişti prin muncitori neorganizaţi. Sunt teritil că se vor produce ciocniri intre grevişti şi detaşamentele de poliţie Însărcinate să protejeze pe Înlocuitorii greviștilor. O anchetă americană In Polonia Varşovia 19. (Rador). A sosit la Varşovia ministrul­manei! al Sta­telor Unite d-l J.mea Davis Icsotk­ de deputatul Aswel m sspul de­ a stu­dia chestiunea emigrării europene la America. Oaspeţii americani au vi­zitat pe vicepreşedintele consiliului de miniştri Glombinski, pe ministrul a­­griculturii Gosdtfiki, pe viceministra muncii Simon şi pe girantul oficiuiu de emigrare Kunycki. Dr­auta lui Asweil care este preşedintele comisiuni agrare a congresului american a declarat că Polonia a dat la ultimii 4 an­i,­te mai bune rezultate in domeniul agricol dintre st­­ele europene. MMHI.NI -CWJ/WaBft MMM '•a.'Ol'M.­* Convenfluna foto-aonertonă Lausanne. 19. (Rador). St crede că In ziua de 24 limlî@ sa va semna la Lausanne, o com­runglunta comercială turco-americană. Durata serviciului militar Tn Belgia Bruxelet 19 (Rador).­­ Camera a votat proeetul prezentat de gu­vern prin care durata ser­vciatui militar se stabileste la 12 fant pentru infanterie si la 13 lant pentru celelalte arme.

Next