Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)
1924-01-14 / nr. 10
t .M MIȘCAIA RE Banca „Uniunea Română“ SOUETATE ANONIMĂ — SEDIUL CENTRAL: IAȘI ~ Sucursaile : Cheie Ou, Bălţi, Rini Capital deplin vărsat Le l 15.000.000.—Rezarirc Lat 1.354,4M OSPECT Emisiunea ilia de Iei 10.000.000 In deuăzăcimii acţiuni nominative a câte Ld 500 fiscala Capital de Administraţie, potrivit depoziţ anilor Actaiul Constituîiv şi art. 6 din Satuta a decis In ştdinţa de la 31 Decembrie 1923, sporirea aduiului Băncei „Valenea Română* de la lei 15.000.000 la Lîi 25 000.000, prin emisiunea unei a treia serii de 20.000 actuai nominative a Lc. 500 fia Care. Jumate din această emisiune a fost preluată ferm de an grup de acţionari, in a doua JamState de 10 000 acţiad estit rezervată vechlor acţiona i, cari au drept la o acţiune nouă pentru trei acţiuni vechi, pe Cursul noai an 1 de Jet 500, fie care, plus lai 25, pentru acoperirea tbritachio de eas sunt. S ls tarile vor Uacesa de In 15 I nuarie , vor continua până la 3i l,uarie 1924, epocă la Care d-nîi Acţionari urmează să-şi tx rcite drepţii de preferinţă, prezentănl spre stampilam acţiunile vechi. Dom ii Acţionari, care nu îşi vor exerc ta acest drept, vor fi Consdtra sa îl renUnţiE la el. A;tunile nesubicrise fă câu la dlipoata Coc- SUl lui J. Administraţie, care le V« repast z* sl «tribA după cum f* Crede de c vimţâ. Cd ca subs.rkrea te v* depun* şi primul vă s'mint dt 20 la suta p.u 11 25 tie p.care acţiune, drept ch.btatli de tmaunt. Vo săram 1 ulterioare se vor efectua la epoca, pe Care o va lixa Cd iu dc A rniini ta*te. Noul u. tium vor participa la divid nduhxtrciflalui »octal 1924 în rapo iu qi niurnui şi dota vănâminUtor. S b runic se vor face L. B.nce ,fUniucea R mână, I«şi, prtcum ş l «u Mfedie.g Sale da Chiflalu, Bilţl şi Rai. Consiliul de Administraţie, vagoane, în Septembrie 1923 s’au exportat 50807 vagoane, deci un plus de 0426. In ce priveşte industria, constatăm că la 1921 capitalul învestit In industria ţarei era de 3 miliarde, iar astăzi este de 15 miliarde.•Producția fabricelor de zahar era de 4000 vagoane, iar astăzi ea este de 8000 vagoane. Progresul este evident. Tot astfel şi la privinţa industriei lemnului. De la 2 miioane metri cubi de lemn fasonat, am ajuns azi la 5 milioane, ceea ce dă posibilitate să exportăm însemnate cantităţi de lemne. Sub toate aceste raporturi suntem în progres,şi noul an se deschide cu cele mai frumoase perspective, {aplauze) gt. Creşterea producţiei agricole şi industriile, şi creşterea exportului pe de o parte, iar pe de alta politica financiară şi economică a guvernului au contribuit şi la stabilizarea leului nostru. De câteva luni leul este stabilizat, cu tendinţe de urcare, (aplauze). Ce s’a făcut pentru funcţionari. 1 Ianuarie 1924 este o dată importantă şi patru funcţionari, cari au prilejul să constate că partidul liberal îşi ţine angajamentele sale. La aceasta dată a intrat in vigoare şi se aplică statutul funcţionarilor, care este opera partidului şi a guvernului liberal. (aplauze). Funcţionarii recunosc acest lucru şi de aceia nimeni nu mai poate agita astăzi massele funcţionăreşti. Budgetul statului a dat peste 2 miliarde lei pentru funţionari. Suma nu acopere, în situaţia de azi, toate nevoile, dar sporurile acordate au paralizat în bună parte scumpetea. Toate sumele rezervate din budgetul actual vor fi întrebuinţate pentru cooperative şi construcţii destinate excluziv funcţionarilor. (aplauze). Asupra acestei chestiuni dl. Mirzescă dă cetire unui pasaj din expunerea de motive a budgetului statului, prin care d. Vintilă Brâtianu arată ca excedentele budgetare vor fi afectate pentru crearea de cooperative şi construcţiuni organizate în folosul funcţionarilor, cooperative care vor avea un caracter permanent. (aplauze). Situaţia Profesorilor. Trecând la chestiunea profesorilor dl. Mârzescu declară că situaţia acestei categorii de funcţionari intelectuali va fi îmbunatăţită, complectându se unele lipsuri din „curca Lalescu“. Dl. Mârzescu arată că şi dl. ministru al instrucţiunei poartă un interes deosebit şi toată solicitudinea faţă de corpul didactic. Vorbind însă de agitaţiunea unora dintre profesori cari încearcă să colecteze demisiile profesorilor, spune că aceasta este o acţiune de dezorganizare a învăţământului, îndemnul la demisii şi redactarea ior institue o adevărată grevă. O atare acţiune n’am cunoscut, ca ministru de interne şi al muncii,—spune d-sa—decât cu prilejul grevei dela uzina electrică din Bucureşti unde ea s’a produs după agitaţia pusă la cale de comunişti. A est mijloc este nedemn şi corpul didactic il va respinge. In momentul în care guvernul este preocupat de extinderea învăţământului, de obligativitatea Învăţământului primar şi creiază alte 2000 posturi de învăţători, şcoli normale şi şcoli de specialitate, corpul didactic nu poate adera la o atare acţiune, cici o asemenea manifestare distrage sufletul pe care noi il sădim in rândurile profesorilor şi institutorilor. Dl. Mârzescu îşi exprimă credinţa că profesorii nu vor Împărtăşi o asemenea propunere venită din partea acelora cari urmăresc Interese politice, iar nu interesele corpului didactic, (aplauze Îndelungate). Regimul construcţiilor şi al închirierilor. Ia partea finală a interesantului său expozeu, ministrul justiţiei anunţă că noul an 1924 aduce un aspect nou în ceea ce priveşte regimul construcţiunilor şi al locuinţelor. Această importantă chestiune se află în studiu, după care—la curând—vor fi chemate comtalanile mixte ce vor fi consultate. Din această cauză, apune d. ministru, nu voi putea face declaration!, Intru cât anteproectu!m care« redactatul el n’a fost examinat încă îa consiliul de miniştri. Asigur Insă că legea va fi «apusă unei largi discuţiuni, pentru că Interesele sunt prea mari şi nu cred că un ministru prin propria lui judecată, le poate soluţiona. De aceea am nevoe de concursul tuturor (aplause). Nu vreau ca la legea chiriilor fie care să bată câte un cal ca Ia statala tal Hindemburg. la trăsăturile ei generale, această lege trebue si facă respectai textelor din Constituţie şl si răapundă In acelaş timp în chipul cel mal larg situaţiei excepţionale de asl a sentimentelor de umanitate (s plane). • V încheiere In această sltuaţie generală şi ca această bogată şi rodnică activitate de doi ani se prestată partidul liberal şi guvernul său în faţa ţirei pe care, prin programul de acţiune viitoare, va căuta s’o consolideze în toate ramurile vieţii sociale şi de stat. D. Mârzescu face apoi o scurtă incurstane în rândurile partidelor de opoziţie, arătând că „partidul poporului" este în totală descompunere, că partidul naţional continuă acelaşi atitudine prin care nu urmăreşte decât Interese de partid, şi că partidul ţărănist care a’a anunţat ca un partid nou, şi-a trăit legenda, sprijinindu-se azi pe... fantezia democratică a d-lui Matei Cantacuzino. D-sa termină arătând că partidul liberal este în mersul ascendent al guvernărei tale, şi al operei de restaurare şi de normalizare a ţărei. Aplauze îndelungate a acoperit ultimele cuvinte ale şefului nostru. Cuvântamediul prof. univ. I. Minta Nia’a conturat tabloul general al activităţei partidului nostru la ultimul an. Orice tablou reprezintă o ideie şi o penumbră. La fel şi viaţa politică are două aspecte dominante: faptele şi credinţele, ca penumbră a celor din ţara. Aceste două aspecte cred că trebueac reliefate,„mai ales, actă-seară. Nu poate exista atâta'[nerozie ipolitică, ca să nu Vada bogăţia de fapte a partidului liberal Ordinea ta toate—ceea ce e foarte mult lu viaţa de după răsboi—şi începutul întregului bine pentru ţară—sunt realizări ale partidului liberal, cari se pot vedea pret tindenea în ţară, dar şi aici în microcozma de la Iaşi. Mă opresc anume la acest cahrif. Iaşul pure liberal n’a dus o viaţă Insulară, ciolicinfluenţat profund viaţa generală polita !Activitatea generală a parti-" dalor a fică, colorată fără întrerupere de principill ost la Uşi. Reprezentanţii noştri au conte de otdeauna in primele rânduri ca frunibuli înfăptuirea Întregului bine şi nouliaşi li măr! politice din această perioadă conforrnare, scurtă pănă acum, dar dă de gnr considerând frământările omşi lungă N de după marele răstacoherenţa viet cine a fost liberal la pol. Ura de ce ori23, azi la începutul amcepatei anului 19ă fie şi mal liberal.Anului 1924 trebue si penumbra lor: cre■ Platele şi-au avu dlatele sunt depozitate dinţele politice. Crea ce e mai important la I Pr°gfam, dar cecetul mulţimii Viaţa sălăşluieşte la sufl de luptă şi la orice politică este o viaţă cu credinţă. Credinţă luptă trebue să Intri , când a luat putea avut partidul nostrurul principiilor sale rea, pentru ca în cad transiţie începută să curme starea de foarte grea... grea după răsboi. Opera erate de o situaţie a de tot... Mi-aduc aminloyd George fosfostului premier englez Linte de isbucnitul ministru de muniţii In'» toiul încercărilor rea răsboiului mondial în ea odată cu însale de mari reforme. Spaimele gant a«ă dărătnicia Iul celtică cărefa vea convInJL de vitale, în cât dacă ar se poate dace rea că propriul său partid nf0rme la bun sfârșit proectele de rfre i ’ . ros ar Intra într’alt partid, ca [ . . Uza... Partidul liberal a avut c* poate urma starea de tranziție. ,ea Pv a fost urmată de fapte. De aceea •,ni,h,eîf0r^ repetând că , dacă la începutul anu*u* am fost liberali, trebue să fim §* *‘" berali la începutul anului 1924. D. victor tsmandl, deputat, a rostit o admirabila cuvântare la care a făcut darea de seamă a activttdpi dăifăsa a d la Parlam nt de rsprtsmtaniu partidului liberal din hşi, arătând inftunţa ce a avut o acţiune a parlamentarilor ieşeni asupra directivei pontice. Vom pubtica la numărat viitor cu săntana a lat V,tior tam ndi, căruia d. ministru Inculiţ ha adus un card elogiu. Cuvântarea d-lui ministru I. In. u itt Primit ca ladelungate aplauze şi ovaţiuni, d.‘ Inculeţ ministrul Basarabiei, la acea limbă moldovenească pe care o rosteşte într’o dulce vocalitate, exprimă mulţumiri organizaţie! liberale din Iaşi, pentru prilejul ce i se oferă de a veni pentru prima dată în mijlocul ei şi de a constata trăinicia şl puterea ei de muncă. Spune că partidul liberal a dat ţarei o serie de parlamentari valoroşi cari insamnă un adevărat ferment alCorpurilor Legiuitoare şi relevă talentul oratoric al d-nul Victor Iamandi despre care spune că este o adevărată glorie a Parlamentului (apl.). D.inculeţ face apoi o descriere a organizaţiei liberale din Basarabia, care deşi, cu mult mai tânără ca cel din Iaşi, desfăşură totuşi o frumoasă acţiune fiind singurul partid politic bine organizat care corespunde aspiraţiunilor generale ale basarabenilor. Datorită acestei acţiuni partidul liberal basarabean a înegistrat succesul In alegerea dela Bălţi, care se considera ca o citadelă ţărănistă. (Apl) D. Inculeţ trecând în revistă evenimentele ce s’au succedat dela unirea Basarabiei, arată că a fost din primul moment convins că din toate partidele din vechiul regat, singur partidul liberal este partidul adevăratei democraţii româneşti şi de aceea a aderat la acţiunea lui (apl). Vorbind apoi de guvernarea actuală, d Inculeţ compară opera înfăptuită cu situaţiunea din trecut, şi-şi exprimă credinţa că marile nevoi ale ţârei vor perpetua multă vreme guvernarea d-lui Ionel Brătianu, pentru ca noul stat român să fie într’adevăr normalizat şi consolidat. (apl.) * • Cuvânturlie rostite de oratori au ţinut încordata timp da pesta trai ora atenţiunea adunărd. La sf& şlt d. Mâzescu muiju naţie asistanței pentru chipul Tn care au r&spuns ,la aceasa convocare, si h,dur&nd pe top la muncd, ureaza tuturor n an bun si aduc&or de *a lifart unl sufletești. începută la ora 5 Im, Tntrunirea s’a terminat la 9 seare.* Rp- Dl. director regional Nţescu a dat ordina stvtr» ca sa s*aduci de urgenţi la Ieşi cel« doui vagonta tu zehar tos picate de la Cerniuţi pentru CO/ouni. De altfel serviciul d aprovizionare a trimis Inci acum două zile un funeronar ca să urmărească acesta vagoana şi să le aducă la Iaşi. CRONICA RIMAT, Manifestul Anului no De’ndată’ce trecu Crăciunu Şi aşteptam pe Ami non, in prima noapte, pe la ano, Zării pe ceruri un rolan.Un omuleţ cu aripioare, II desfăcu pe firmament... Şi plin de-o vagă ’nfricoşare Patri ceti pe pergament. „O ! muritori, slăbiţi de fire, Plini de-a aperanţelor ecou, Ce vreţi un val de fericire Dela pribeagul Anal non. „Zădărnicia vă priveşte Din darurile ce-o’aduc... Bietul barba’t ce lâncezeşte, Va Ti toalnte sub papuc. „Ş’al soacrelor puternice,iTM Va răsuna wagnerian, Iar forţa lor, deacum încolo Va creşte’n fiecare an. „Ghinioniştilor, degeaba Le-ascult al plângerilor glas, Zadarnică le este grabs, Cum l-am găsit, aşa Ii las! „Vor pierde Iar la loterie... Şi ghinion fără perechi, Vor cumpără la librărie Un calendar pe anul vechi. „Nebunilor, le-oi da regate, Iar muţilor, nu le-oi da glas, Miopilor, din bunătate Le-oi lasa sticlele pe nas[ „Iar barzilor de contrabandă Cu lavaller! şi negre plete, Nu le-oi da lenjuri de olandă Ci doară petece la ghete*. Şi punete, punete... căci atâtea, An nou din ceruri ne-ai lansat, încât, m’am prosternat la faţa-ţi Ş’am spus, perfect adevărat. Ionici Oarecara Serbarea datmelor de CrSciun la Teatrul National Alaltăieri a avut Ioc la teatrul ntţ'onal o framo«aâ [serbare a datmelor d» Crâ“ cina »1 Aaal ion orgaalxst! de „Aienea.* din Tatarasi. A a »ia a au pib l rara • tpiaa* da* cu enu nit««ai io«io ila»*«ele de etn «1 vu njvle, exacţiata da eoral AUaedal aao cundace.aa vatatmlal d rljor V. Popovici. A urmat apoi plasa „lr0«|," jlclt| di triştii ttatraUl naţional, in franţa ca d-uil □h teacu şl Morcovtatu, d«pâ cart perindat pip,sei», capra, vâslita, p!snsero, aorcor* şi ssmaaatai. D-i itrlm a dat cetire următoarel adresa pe ca a presediataie „Atanaatal P. palat" a primit o din partea P.ndaţial caharala „Pilacipeie Carol" . Domnule Preşedinte, A teţa Sa Ragsii Prncipala Carol a aprobat sfilteraa „Ateovaldl Popalar" din Tat*r*ş! la Paadaţia Ce tera ă „Priacipaia Carol. D vlata noastră asta ea acatt Atenei sa ssansform * Iau’o ca*l da cutări popaiara .ara au siajsaaci de pildă, organica(ilor caitarale din toate druarile «1 or-s.le iăr.1. T Visăm un „Cluita* care al tis A anta, taatru, cuemaiograf, leu de adunare și petrec,, (ibrar.e și baser,—nn .centra de cal ul popaiarl. Die memeam aceeta, veţi folosi egida Prd-ilor latiebainiâad thaiatura aP nda* }* Culturalâ Principale Carol, ateneul Polar din Tatarusl laşi. w 9 »gini va fl aplieatl pa toate script**® istituțial. Pa pilcuri veţi vaăuga ,*catlt da Umbro*. Coreaponjants va fl taatatsll 1» pts ft c» ccndica du expud^91glltal lastltstlel va fi făcut dupt modalii radiat., -Ltaad »»Pta noastră ocroti ea *tanaa- UI din T»t«r*sl, ae bca ăm cu actuaea PBBd»Vel *® '* letlada si aaapro laflor. cue' *tta. pca e aColo va tt castrul cuttaral altaetico|iel aoaate de aud« ce va drja ‘»P1* ***1 Isdftjiu la .uateti Batanla Ba»»r»blai fi aL Moldovei da aut. Canoe lud etartaille si iubirea de oameni a oatii, eanirm aigari, ti orba via al nostru te »» ta.b«ga acolo in fapta, in vl»t». Director general, ae) D. Mngar Duict. Qultumi Popuia,e a$) A. Itaaodei — .Mem*41 aoe. p»troatior bărbier] fl coafri de domni st damas zOot convocaţi ta adun*r* gane.aii, p*Biru Mărfi 22 Ianuarie 1924, la ora ora 9 se*r , îa tocului secetsttt din atr. Supusca 8. La ordintO silei: Raportul ccuapsilor, darea de sesml pe anul trecut, alegerea toalal comitet și a comisiei creoritar pe anul 1924. Stihuri şi Epigrame Licenţă poetică... Să te-apuci de poezie Statu-i binevoitor, Ai tot dreptul lalicenţă* Ş apoi verto-l curgător.. Blândă vorba ta el fie Cataractei asurzeşte, Iar când murmură Izvorul, Afeşti farmec, poezie. Deschide-ţi ochii Lat stan SagCă Sfat Unui midie Breasla ta o cere • Ca zi til atent O-hil tai deschide Antei,—a’o ştii bine— Bietul tău pacient • * O-hli va închide. Scrum capiendae Steinach, lupţi, noi ştim ce vrai. O mai lungă tinereţe. Dar mal bine-ar fi aă dat Tineretului de azi: Futlatieft bătrâneţe... Giordano, Petrolul rusesc în EUROPA Traniioltart de letrol de Rusia no luat» dtp! cum afirmă Rosto dia Moscova, o ceivoltare cont nuâ. Aşa de pil di, s’a Inholat o Col»eţie ca un consortiu Italian, îa stâosft legftiuă ca guvernul acestei ţări, pentru livrarea a 55000 tone produse petroliere. h Franţa s’»u vâ d t 50000 tose beaalnă şl 40000 tone uleitii i miner* II. So «etatea de petrol bego-cl ndeîâ a numpărat 88000 toji produse diferite. Societatea a- Ctasta dlsde Ia ai n opolul vânzlrei de petrol a Be gta, OUnda şl Franţa. S ubUtea »As’at c“ a vlndut 100000 toas du predate petrolifere la A glia. _ In G ratat ia, donă firma, Stinoes si S h! cm*nn s • s râd jMC sl cbtică monopo ul vâoză.el. Afară de aceasta •e *rmeaz* aciialmente UMolcova tratative co ru^reaentanțl al mai mu tor Cts® din C^hilovillij Un* gafta șl Austria. REINVIERES MNTINEMN STSAMOSESTI. — De Crâeiun şi Anul Nou — Baaul obicei la trodul de clalvi tul de u ie orgialia In timpul «libltoriIor de Crăciun şl Anul Nou feetivltăţi »pedale piatra păstra«» datiielor »trlaosssii, data Isvorât dlatr’o prafaadă conştiinţă ds ■ sa pattra tust« tradiţii» şl „ bicele nile atrlm »fifti. feVIatal modernitatulul care ca câţiva ani In urmi a bitit pretatiadaal, părea la un momsut dit din sufla pantra deaparuraa asasta aflate şl patriarhale dadai, Ilpiiad Crlcliud de aceet farmec navpae al eoltadalor, urărilor şi petracarilor. Pe vremuri Crengi, aurele povestitor, • dea leptă împotriva autorităţilor ieşene cari au litanie „Jocul păpuşilor , peelra motive de moruntati publeă. Dar odată cu moartea tal Creatgă, „văpişlit au dla* părat, şi ca ala lati egal rapartor al acte tor Jocari amuiauta. lac*ta! ca incitai, din an tau, an acăaat și entualaernal paatiu dadae e etrămogastl,.astfel să sărbătorita da Crăci«« șl Anni noa na mal avaaa ,pai*cft farmec nidi pantra copii ceri le așteptai ca at ăia biaarta. » • Ataşată «porii crltici a foit armată de o reaițiene. Tirbiie «a am’ntim aci framoaea șl creștineaeca opări a mult rigreUttUI otb Ictat, cronicar şl folclorist: TOD1R1ȚĂRU* RADA ca e a latreţinut o vie campanie paat n rtiavlerea şl mauttaera tuturor dattaelor ce»știa*Șt. El a fâcat ■» Istoric complect al aestto* J an sl petracCil, «u aare si-a tacapai i»t» licwc „literit Taatruial din Mo do-a* dla p»glue,a elieta putem cn■u.sta al ea fericUe de altă d»ti aia earbitofilor a.Steril Domiaial lele Christo». El a adroit an da alta ca toata dali ne« «I fie reluata și păstrate ea sfiatenie—și ae taica tal, cam vedim, a da t realitate fe leite. Aadlai toate şcolile, orfelinatele şl tociaiaţiia d blatfacare org»alie*ti petreceri tradiţl n*te de Ctactaa s Anei Noa, a Ita aad „Romai de Cotolan* ca care regretam Tudirlţâ Bated« na ae lma»ca,—ti ndei na era la tradiU poporu al — dar care coatrlbaia la veselia şl bacodi sepiilor, atlt de Iubiţi da Dominicae tbrietos. * Reluarea tuturor tradţiior populare, a dat ioc «nei literaturi folcortaticefo*rt« bogate. Cântecel« de atea, colindele și arările, un sporit coaalderabic, au ca sa, formtsd «ia din cale mal bogit« literaturi.