Mişcarea, februarie 1924 (Anul 18, nr. 23-46)
1924-02-02 / nr. 24
ANUL XVIII No. 24 SAM&RIA 3 FEBRUARIES 1924 III Programul întrupătei ţărăniste de Duminică privia toate problemele mari la ordinea zilei, iar discuţia lor a fost repartizată diferiţilor oratori, după rolul pe care-l au in partid şi după specialitatea pe care şi-o însuşesc. Salarizarea funcţionarilor. Chestiunea salarizărei funcţionarilor a fost tratată de d. Bodnărescu din Bucovina, iar acea a corpului didactic in special a fostdezbătută de d. Ion Borcea. Trebuie să mărturisesc că ambii vorbitori n’au adus nici o lămurire nouă şi n’au propus nici o soluţie in această chestiune atât de importantă a salarizării funcţionarilor publici. Că funcţionarii publici sânt lipsiţi din cauza insuficienţei salariilor, de mijloacele materiale necesare traiului — cine o contestă ? Dar, în această privinţă, guvernul actual a acordat pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a funcţionarilor. In ultimii doi ani, aproape patru miliarde lei—cela ce însemnează, pentru orice om de bună credinţă, o solicitudine destul de apreciabilă. Că soluţia urcare a salariilor nu este complectă-o recunoaştem. Insă tocmai din această cauză, astăzi guvernul este pe cale de a crea cooperative deconsum pentru funcţionari, de a da prin aprovizionări directe, fără intermediari, articolele de primă necesitate, ameliorând, astfel, situaţia precară la care se găsesc. Cum voieşte partidul ţărănesc să rezolve chestiunea funcţionarilor ? Crede ci poate plăti In aur salariile întregului corp funcţionăresc? Să spună aceasta şi să arate, In acelaşi timp, posibilităţile practice. Nimeni şi nici chiar cei care se găseau pe scena Intrunirei de Duminică, nu va privi ca serioasa soluţia d-lui Borcea care reieşea din povestea copacilor din pădurile Bacăului, pentru că este ridicol să se afirme astfel de enormităţi, mai ales de un profesor universitar, fost sfetnic al tronului Respectând opiniunile pe care d-l Ion Borcea le are asupra tuturor problemelor mari ale vieţei politice şi sociale—ne permitem totuş sa întrebăm cum înţelege d-sa sa transfere dferenţa de preţ a Copacilor—diferenţa intre preţul anterior războiului şi acela de astăzi—pe care-1 exploatează societăţile forestiere, din Jud. Bacău, din patrimoniul acestor întreprinderi, In budgetul statului? Vrea dl Borcea să desfiinţeze proprietatea privată ? S- o spuie, pentru că, altfel, nu ştiu cum va putea d-sa să facă operaţiuni ca acelea pe care le anunţă in întrunirile publice. . Dar asemenea soluţii şi cuvântări provoacă regretul că un partid politic pretins serios—face dovada de atâtea stângăcii şi se înconjoară de ridicolul care caracterizează pe unii de aşa zişii fruntaşi ai organizaţiei acesteia. Partidul trimesc ş mişcarea corpului didactic. Mişcarea corpului didactic—a cărei actualitate este cunoscută de oricine—trebuia să fie şi ea discutată de partidul ţărănesc. Din nenorocire ea a fost lasatâ tot pe seama d-lul Borcea. D-sa n’a fost In stare să iasă din cadrul banalitatel şi a incoherenţel de gândire nici pe această chestiune care, pentru un profesor universitar era de specialitate. A maltrat iatreaga problemă A spus doar atât că membrii învăţământului au lipsuri materiale considerabile. Aceasta n’o constată nimeni. O analiză mai serioasă, o expunere mai deosebită a situaţiunii corpului didactic şi soluţiuni pracice, afară de aceia flariantă a copacilor din pădurile Bacăului, au lipsit compiectamente din cuvântarea d-lui Borcea. Revendicările corpului profesoral de toate categoriile sunt legitime. Toată lumea recunoaște cât de departe sunt profesorii de tratamentul material la care le da dreptul rolul lor (a stat, pregătirea lor intelectuală, prestigiul tor de factori decizi vi a! culture! Watpodle fi şi educaţial. Acolo unde chestiunea revendicărilor devine dificilă este In faţa marelor nevoi ale statutul care se Întind in toate direcţiunile şi cari trebuise rezolvate simultan, precum şi atunci când este vorba de mijloacele practice prin care corpul didactic înţelege să obţină satisfacţie. Intr’adevăr, se ştie că mişcarea corpului didactic secundar şi primar—preconizează ca niciun mijloc in lupta pe care o duce, greva. In asemenea condiţi noi, evident, mişcarea corpului didactic înfăţişează un caracter de gravitate care nu poate fi trecut cu vederea de nici un om de răspundere şi mai ales de nici un partid politic. De acela, este foarte semnificativ faptul că, partidul ţărănesc în întrunirea de Duminică n'a vorbit nimic despre greva corpului didactic. Nici un conducător al acestui partid—Şi se găseau toţi pe scenă — n'a găsit necesar sa arate ce crede aceasta organizaţie politica despre greva corpului didactic. APROBA PARTIDUL ŢĂRĂNESC GREVA SAU N'O APROBA? Astfel de chestiuni nu se ocolesc şi nu se acopăr în echivocul formutelor de ocazie. Noi cunoaştem opiniunile unora dintre fruntaşii ţărănişti — ştim că nu aprobi greva, dar ştim, la acelaş timp, că In mod Indirect, îndeamnă, din motive lesne de înţeles, la grevi. Relevând această Impreciziune volta a declaraţiilor partidului ţărănesc, ţinem să atragem atenţiunea publică asupra duplicităţi oamenilor care se erijează in apărători fervenţi ai drepturilor corpului didactic, fără a da soluţii practice posibile şi fără a recunoaşte dificultatea de rezolvire a tuturorvindecărilor formulate de profesori şi învăţători. In legătură cu chestiunea salarizărei corpului didactic—s’a Încercat a se trata șl despre problema culturală. j^ Cum această problemă a fost dezbătută tot de dl Ion Borcea, în calitatea sa de profesor universitar, șl cum discursul său In întregime a fost cea mal mare deception« a tiiraniei de dominică—trebue să mărturisim că nu avem de făcut nici o observaţie şi nu avem de ridicat nici o critică. Aşteptăm altă ocazie când problema culturală fiind discutată serios—şi nu de d-l Borcea—vom examina şi fondal el şi soluţiile pe care partidul ţărănesc le formulează pentru intensificarea Şi sporirea patrimonialul ei. Discursul d-lui Mihaliche întemeietorul partidului ţărănesc şi motor al Intregei mişcări din care a ieşit această organizaţie politică,d-l Ion Mihalasha, a voit să dea discursului său de Damicică caracterul de răspundere şi de Inţelepciune politică pe care rolul său de conducător al partidului i-1 impune. Noi nu-1 considerăm pe d-1 Mihalache nici ca o apariţie misterioasă In viaţa noastră publică, după cum nu-1 considerăm nici ca o primejdie. A ştiut să speculeze o anumită psihologie postbelică a ţărănime!, să profite de dezorganizare socială a ultimilor cinci ani şi să concentreze in jurul persoanei sale atenţiunea naivă a unei părţi din lumea satelor. D-1 I. Mihalache trăieşte şi astăzi politiceşte din agitaţiunea acestei clase sociale, căreia, până la prezent, nu i-a dat decât speranţe şi aşteptări. Noi nu vom nega organizaţiei ţărăniste unele legături cu missele rurale, nu vom contesta că numără, în rândurile ei, mulţi democraţi. Dar dl. Mihalache nu se poate pretinde monopolizatorul democraţiei din România, d-sa nu a inovat politiceşte ţara, iar lupta sa împotriva „oligarhiei“ nu este nici dreaptă şi nici sinceră. N’a tratat partidul ţărănesc pe rând cu naţionalii din Ardeal, n’a tratat ca generalii Averesen şi n’a stat alături de reprezentanţii reacţiunel conservatoare In timpul luptei împotriva Constituţiei ? Dacă ostilitatea acestui partid împotriva aşa zisei „oligarhii“ ar fi sinceră, ar fi tratat dl. Mihalache diverse colaborări cu partidele şi grupările amintite mai sol care reprezintă pe oamenii vechi ? Desigur ci 35. Dar lupta împotriva „oligarhiei“ nu este nici dreaptă, pentrucă vechile partide, orice s’ar spune, au condus cu multă pricepere şi cu patriotism, statul român—şi nimeni nu poate să nu recunoască actele mari care stau la baza organizaţiei României de astăzi. E prisoselnic să întindem în această direcţiune discuţia—pentru că adevărurile pomenite de noi sunt consfinţite de istoria politică a ţarei noastre. D-l I Mihalache n’a putut să-şi întemeieze acţiunea sa politică decât pe exagerarea criticei ce o face vechiului regim şi pe tendinţa qlasirevoluţionară a programului său. D-l Mihalache înfăţişează şi calităţile şi defectele cehd dintâi agitator rural pe care l’a produs războiul şi aplicaţiunea iniţială a votului aniversar.*.Când viaţa noastră politică se va normaliza, iar pregătirea maselor va lua un caracter de maturitate, când asperităţile se vor netezi—atunci şi acţiunea partidului ţărănesc şi aceia a d-lui Mihalache se va retuşa, eliminând din cuprinsul ei acele părţi de violenţă şi exagerare demagogică care astăzi discreditează şi diminuiază prestigiul. Dar atunci se va pierde şi noutatea pe care o înfăţişează d. Mihalache—d-sa devenind un om care va însemna atâta cât va cântări valoarea sa strict personală și aportul pozitiv pa care-l va da partidul său, transformat şi amenajat da împrejurări. Discursul său de Duminică n’a fost nici mai bon, nici mal slab, nici mal violent, del mal preda — decât toate manifestările sale de la tribuna Camerei sau de la alte întruniri publice. D-l Mhalache a tratat chestiunea morală pe care d-sa o înţelege strâns legată de politica oricărui partid. E un deziderat pe care oricine şi-l însuşeşte. Până ce nu se va ajunge la curăţirea terenului pe care se mişcă viaţa politică. Inlăturându-se toate duplicităţile bănuitoare, stârpindu-se abuzurile dăunătoare, evident, că nu se va putea vorbi de un just echilibru moral al factorilor care sprijini şi conduc dezvoltarea statului Dar, d-l Mihalache, (în motive tactice, generalizează şi aruncă acuzaţiuni întregii vieţi publice. E un act de uşurinţă neadmisibil pentru un om de răspundere, cum vrea să fie d-l Mihalache. Acţiunea partidului liberal In această direcţiune, a moralizărei viaţei politice, poate ea negată ? Se mai poate astăzi vorbi de regimul corupt şi dezonorant pa care-l patronase, direct sau indirect, guvernul anterior celui actual ? Dansul permiselor, a îmbogăţirilor inavuabile—întreg cortegii— de acta compromiţătoare de pe atunci, astăzi au dispărut Dar d-l Mihalache a atins chestiunea fraudelor ce s’au făcut la Împroprietărire, aruncând răspunderea asupra întregului guvern. De fapt—acei cari au corals fraude la împroprietărire au fost trimişi înaintea justiţiei care îşi va face toată datoria. In această privinţă, dezbaterile care au urmat la Cameră au fost destul de lămurite—şi d. Mihalache ştie bine că nimeni nu înţelege să acopere abuzurile ce s’au făcut la împroprietărire. Abuzurile acestea Insă nu pot ştirbi valoarea marei opere de dreptate socială ce s’a înfăptuit prin expropriere şi Împroprietărire. Fruntaşul ţărănist, pentru a fi In nota zilei, a vorbit despre venirea la cârmă In Anglia, a partidului muncitoresc de acolo, încercând să facă o comparaţie ca partidul său care, In România, ar urma să aibă acelaşi rol ca acel al lul Macdonald. Credem că încercarea d-lui Mihalache e temerară, pentru că, prin nimic, nu se poate compara partidul ţărănesc din România cu partidul muncitoresc din Anglia. Dar despre aceasta In numărul de mâne, VICTOR IAMANDI întrunirea ţărănistă O NOUA DEZILUZIE — Constatări şi reflexii obiective — arma wumnicti oua* ,uscarea* OJ scrisoareIa d-ul Eigei Herovaii in ihisiia „grevei* corpulul D-1 prof. Esgen Herovaaa publcă la ■amărui ds Ieri o a elscrie fa „Opinia“ prin care desprnto categoria cele os l-a atribuit acest alar ia chestia proestatei greve a profesorilor ■«tandari. Rtzimând cela cs a spus In stsnl nu» reia! coleg la eehroraltar, când •*« discutat această gravi, și repasoscâad realele nevoi ala corpaial didactic, din Hrov«a* a combătut asftel idala „grevei". „Mârtdlc insă impair ton Idnel do gravă, pentra oâ din punct do vedere practic ea nu oferă o soluție, pentru oâ din punct do vedere moral, ea nu e compatibilă ea situa }ia isi răspunderile unui eorp luminat ea acest* ) pentru câ dn punct do ordere J indie, o contrare tuturor principiilor do dr ept publici și mal presus du tout ir, pentra eă tntri-bumtarea presei or pQl*a eOM • așa repercusiune ta etaja memstoâ publică și a'*r I g a de măiam rh scurt, Ucdi tn mom, a » /* de fe\ă ar putem duce ta o cdiPâraiâ dosc.gri gare a iUejet noastreu dejot eoastre * dm renstr^tt»e. Sub acest di urmă report, aâ pi*stea g ar fi en oct lipit da pat nous n. l*ta pe-am opis. A.et s s ni tnssemnâ de§ ', m ft „ amra profesorilor* cum spune eQpt*to*— dia potrivă Prin m&iuimeopo emr# o ootato. Mmm te verg u s’a declarat tn amemimivte *vtid*r cu tot reg corpul pro fasor ni tn tot 00 prlposta noţiunea latnprinsă, fără e-şi spune cuvântul asupra mijloacelor do venilearea scopurilor acestai eefiunf. Situația o simplă sl clară♦ Mr mol instsl asupra al*. la coatiaaarc d-1 E. Hsravasa răspândi „Opiniei* fi chiatlaae pe»«aalft. Detssăa dla acaaifl parte armlertl pas? j care ia•trail o dsileați dar astarltaira I*»t!e piatra redaeto.il ai araiul les». „De data aceasta ni laflt ssazl ca psihologia anal tmballst, pentra ai ara doni protested,*cs fl cam sărăcia fl dateril • mele a’ar fi o dovada di Ia tot ca fac pai nai nalt idealisai decit poate tofltte asprimea dsspaia! ds fs;ă, ca fi can a exercita dosi profetizai, fi a trăi onest si caviificka dia ei«, aa • nai normal d*ell de a aa avea »fel sra sta de a avea usa aparentă şi a trăi dia expedients. „Op'nte“ sti* di to conceptions* mea. avocatura an o o simplă «urai ds câştig; că im font o viaţi iatreagl epărătoral tuturor obijdălţilor; şi mal fie că la croia de odihnă, ciad alţii (fl storcativil la masa de bacara, sau aa desfată la petreceri, ea Isi dana paţiua energie ce mi-o lasă o sănătate fabredl, consteră adu ml aae! mari lucrari prin ears stadii lung! fi o modestă pregătire, frai das prilejul si ma fac de folos, cât de puţin, soeietltic la mijlocul căreia trăceam. ECOURI fa adilata .Ancora* din Bi «tristi au suit armatoarele nouteti: Cnttet• vel. 9, ds Eligtn Lor Ints tu «entgrat .potsll noul*. „Marietta• nevelt, sihtfi si amintiri de l ied Metola. .Sanda, Anca și Mthai de MS Hr- Virhy. .It vneanță* de Contesa da Sigur st .Fiori a,nenos* mmwivfs finaii rf« Mi* ffhaar^ all VMCanja~ ac \*uaicca ac ocMur si »riars sl Piutan“ postitpentm «osii dtmis Qtitorghe Sfătosul, ^ La 14 Ianuarie st, v. (2? st, n.) stea implizit danuitul is ani ds ta moartea fragten a scriitorului st xiartstalut issan Spira PtasVt. Ca a ast prlltj reamintim propunerea noastră făcută comitetului teatral din laşi da a os relua lactams dramatica ale lat $p. Prassin, Intre cart .Cttast 88 mo8r«m Sl „Minam d« Madgsla*, p S indml poet şi epigramist li, Pgii Meu, cctat dta viaţi w Rămutea- Vdina. — Sâ afirmă că d. rrof sor C. Stamballa sr fl fost h,ur*mat ca colectând dan s itar m mbilor cor* n grevei proseijte. Dacă faptul este exact, om fl cartofi sâ știm cu sp n d.N iorga,~ si fal podite d d ut Stamballa—een, d&pâcum s* st*, s’a pronunțai catigorie îm ot t*a ansi aiar! grsve. Ori poate d. St in bjha lac/eosâ pi eomA propriu ? I g— Contrar celor afirmată ds c- Mie atare, încorpora na cuatig utatul 1924 n'a fost umămtă. Toți tinerii dn asset contigui a nuază a st presanta Conuri r ds RicrU' tan pe alea ds l P*braatU &, c spn a ft trimiți ta remmmts. — Zmni ,Lim a‘ s- dstasă tn redacție pubută la zilnic provo* cari la dasl, armuU da procsas* verbale șl de de premia am inaie di of Idas celor ao»a nuanțe a ie ,partidului poporului* a n io&qIHqU eroul principal fiind d. H-nrt Sate. Recomandăm oceti m.dunai d lui Topâreeatmi pzntru s i lmmtul w m*ri$de al „‘urnei’, — Se gsutel Sada Petru dia paietei Qurchl, a raportat poli el, ci aseară pe ciad fiesa misia pe a podul B^iargs, Bisis In divtai aavăzail—fi u J AScteași“«» traa două fotarl da *r«nâ »supra tei d a apropieri, fără lată a-J Eimer. Ca tonta cercetării* beste di Udată, lxdlvlsii au reusit si dieta i. Cifastanis ceastă spe a se vedea deeft asta vorba da aifts hop cari as fost sarpriafl, aaa de niste im aeii caii n’a r fi străini de crima somtel aca® tâUva iile la aeelaf iac. „Magda“ cu Agsti» Bărsestu ia astiseară marea noagră trsgedlial Agatha Blrsasca apare h roiul si favorit, la „MAGDA", aaa dia ce a mal mari dia matlancin aa tancs. Dramitargal german H Sudermeaa a acria această piesă aaniae pentru nurse adiitrl artiatl, cere a cucerit admirațiasea ester mirspatstf r roc kari. Autorul german Sidermsnn a ashsKiU cu adâncă recunosrință AGaTHEi BÂRSESCU piatra chipul tn care a i&teite si dale Bitte viată relatei priaipa« diu ta!*«a „Magda* iar criticii cri ma i reparați dla atribăiaie l-au ades eatasîaste e.ogii piatra arta dealrl'iită care a intsrpretat rolal. „Magda* a dsvaait o piesă celebră datorită Agsthsl BlraescB. Vom reaminti ca acest prilej msoifeata* tinaile entaslaste pa ca •st*de. tictes iesaal !s"U ficat Agtthei Bâraeaca clod a apărat, la diverse riadul t* roia« „MegW, A^giSSintenlfsstattoBe 1 se va face inse* trei tragediaasia astasate, cu atât mal mult că se asauţl aitimite represent&țth — Ssaatal Bai veralter, in «edijţa sa de Marţi seara, a aprobat b»g trie Cămburitor şi a Cantinei atadsnieyti. — A silii la toate pi «tere * fett brisag da carne, toate căsăpiţi« pa»iad cAttuăfl mari de carae la dieposita publicatei. — ÎNMORMÂNTAREA LUI N. A VA- 8ILIU.—In feţe cUs! «an »»igitot, a ltrat laceri lamoraâuc.re* re^ereta ai preşedinte al ttlbasslJ&I H js! Ncc Viable. La orele 3 p. m. bisarl » B*,nevrth’, iade aa foit dspase rim f (se sate prin iuteşti, era plieă de al*ț! locali şi dia Hifi, de pridest și cuuu* »{i. Aa rostit cavluililebal wb ț rffsgtetfgți din Hasl, care aa esrecterissi pdf^ct per«cari tatea «estete cari « tu t piescd n e al tribsaalstul din Ha#» s • f st na oa corect si ban. NeaâBgtteta sa soție, pe ara și fa ri- Itila V4«I,te si Brie* picro m N cetet Vatiuls aa saftet ates și un c*.*cer. Magistrații ies ai an pou^ să cssd^că plai ta murmlet pe colega larg t cirul moarte g*?ș eptadl a luau sat pe toți. Citiţi iltiml cMifete«i»