Mişcarea, martie 1924 (Anul 18, nr. 47-73)
1924-03-29 / nr. 71
ARUL XOTIHo. 71 * „Alte măşti, acelaşi piesă, Alte guri, acelaşi gamă...* D. C. Argetoianu, şeful prietenilor Ca'e înconjoară, a adus la Iaşi vestea despre iminenta fusiune a grupului său, ca grepările lor larga şî Mania. Tustrele aceste grupări ar urma să alefluiască o singură grupare şi. Ce e mai sugestiv, un partid nou. Titulatura noului partid n’a fost dacă stabilită. Dar Indiscuţia au rămas două chestiuni Importante Cari Condiţionează imediata fuziune: titlul partidului şi desemnarea şefului. Programul, Ideile, concepţiunile politice şi sociale,—acestea nu importă. Gruparea nouă odată formată, va începe o singură activitate, aceea prin care se va reclama puterea. Restul, în înţelesul celora Care pregătesc noul partid, ar urma să vie de la sine. D. Argetoianu susţine ca şi defunctul P. P. Carp, că acolo unde e şeful e puterea şi acolo unde e puterea e şi partidul... Cine va fi şeful acestui nou partid: d. Iorga? D. Argetoianu ? Sau d. Maniu ? Nu facem profeţii. Şeful 11vor destina grupările fezionate. De va fi unul sau altul, pentru noi e indiferent. Nu va fi Insă Indiferent pentru Cel Care vor fuziona. Se va mulţumi d. Iorga să rămâie sub şefia d-lui Argetoianu? Sau d. Argetoianu sub şefia d-lui Iorga? Sau amândoi sub şefia d-lui Maniu? Aicea e primul nod gordian. Apoi vin Celelalte noduri, pentru ceilalţi Căpitani şi plutonieri-majori din tustrele grupări. Şi mai rămâne o problemă însemnată: Care va fi acea putere magică Care va da noului partid cohezîunea morală? Şi dacă d. Argetoianu realizează acest partid nou, Ce face d. Avereseu? Rămâne singur cu amicii săi ? Poate că ne-o va spune Însuşi d. Avereseiu in întrunirea de la Iaşi! Deocamdată ştim că drept răspuns la acţiunea întreprinsă de d. Argetoianu, d. Averescu tratează şi d-sa o fuziune, iau o Coaliţie, sau poate ca şi d. Argetoianu, constituirea unui nou partid. Cu cine ? Cu elementul care a jurat răsboi perpetuu d-lui Argetoianu, adică Cu grupul ţărănist şi cu acel barbat politic cu care d. Averescu a încercat şi era gata să porniască pe acelaş drum In politica naţională. Cu 41, Al. Marghiloman... Va să zică un al doilea partid nou format din averescani, ţărănişti şi marghilomanişti... Sub şefia Cui ? Cu Ce titulatură ? Cu ce...^lipsa de program?! Nu mai Continuăm examinarea. Ambele proectate partide noul se caracterizează ele insă-le prin structura lor anorganică şi anormală! Partidele altfel constituite vor duce lupta pentru obţinerea putere!, dar se vor răsboi şi latre ele, ca strataegă, fiecare ia parte, la noul defecţiuni. Se perpetelază dară acelaş proces etern al fostului partidobservator, azi sub altă formă. Scăderea morală rasă e mult mai filare.In locul defuncţilor Gh. Cantacuzino fl P. P. Carp, din prima fază a luptei, şi In locul regretaţilor Nicu Filipescu fl Take Ionescu din a doua fază, avem astăzi drept continuatorii acestui nesfârşit răsboi pe d-nii Argetoianu şi Averescu... Evităm orice alte comparaţii. Un Josan UN PROCES ETERN , Alte üli sáriid hie Jubileul Societăţii „Medici ai Naturii!»" Duminică 30 Martie 1924, Intelectualitatea română şi populaţianea Ieşeni In genere medicii şi naturaliştii In special vor sărbători cei 90 de ani al existenţei „Societăţi de medici şi naturalişti din Iaşi". Se prevede ciin Ars Universităţii vor răsuna pe rând cuvântările calde şi urările sincere ale delegaţilor şi representanţilor autorităţilr şi societăţilor culturale din ţară. Astenţa va asculta o documentată expunere istorică asupra trecutului glorios al societăţii şi va putea lua pildă cam o misă de oameni, neam 90 de ani, urmând stăruinţelor deposeda medicii Clbec şi Zotta, au pas binele societăţii care nouă decenii şi-a pastrat neştirbită autoritatea ■ain ţară şi la străinătate, întreţinând via focarul dorului de progres al ştiinţei române. Iaşa! şcolar şi toţi titraţii facultăţii de ştiinţii naturale al Universităţii din localitate Îşi compiectează mare parte din cunoştinţele didactice in „Museul Elefantului“ care este proprietatea societăţii. Generaţii de medici şi mai ales titraţii facultăţii de medicină din Iaşi, au participat ca via Interes la discuţianile ştiinţific® şl profesionale ale membrilor aceatei societăţi, ale cărei şedinţe au servit totdeauna ca tribană liberă pentru punerea la punct a tuturor tratamentelor medico-chirurgicale ca ultimele progrese ale tachnicel mondiale şl pace In practică la spitalele Spridoniel sau clinicele facultăţii noastre. Articolele Buletinului „Societăţii de medici şi natardlişti" care au fost şi sânt cetite »’au reprodus in marile reviste apusene şi ele invedereaiă salielent modal cam străinătatea (predică manca depssi de mănunchiul de profesioniști grupsoi in această societate, care coastline încă ana dla podoabele manicipiului nostru. Prinderea hoţilor de tavi de plumb De mai multă vreme Prefectura de Poliţie a fost ausuită de numeroase plângeri, prin care ae reclama că ţevile de plumb dă la cişmelele de apă şi da la closete le-au fost tarate. Asemenea plângeri au fost primite din partea Judecătoriei Ocola la 111 urban, Hotelului Românie, Mgailsul Iaşilor, Beria Astoria, Exsensor şi dia malta alte locuri. Faţă de aceste numeroase plângeri, Proiectată de Poliţie şi Servietu de Siguranţă au luat serioase măsuri pentru prinderea acestor hoţi. Serviciul Siguranţei, în urma acestor măsuri, a reuşit să prindă pe unii din aceşti hoţi. El este Valerian Secară, care a mărturisit numeroasele tarturi săvârşite. Aceste ţevi el le tăia In bucăţi mici, pe care ie vindea tinichigiului Iosef Michedia str. I. C. Brătiana 166. Tinichigiul a fost de asemeni arestat şi se afli In cercetarea d-lui Gr. Boten sgnul brigădii de sigaranţi. Astăzi au fost trimişi câţiva agenţi de siguranţă, impremii cu hotel prins, pentru a se prinde şi ceilalţi complici in farturile de ţevi de plemb. — Sergentul de poliţie Iasca Ştefan Vaalie şi Cojocaru Toader au fost distituiţi din serviciu pentru că găsind doi bassrebeni cu tort, în loc si-i conducă la comisie, şi-au însuşit el spirtul, făiăndu-l în libertate. CONCORDATUL Declaraţiile d-lui Al. Lepadatu, ministrul cultelor Intr’un Interview apărat astăzi la starul „Viloiai“ dl. Al. Lepădatu minisirul căitelor, arată că este inexactă ştirea apărată pila anele ilare, că tratativele pentru încheierea concordată!!!en Vaticanul au fost definitiv terminate. Ministrul căiţelor, cu acest prilej, a mai arătat că tenurile clerului ortodox nu anat fitcmstete întrucât nu se va creia bsericei catolice o situaţie excepţională. Dl. Lepadatu a expus astfel această chestiune: Nu se poate face bisericii catolice o situaţie excepţională pentrucă noua constituţie garantează tuturor confesianilor drepturi egale şi pentrucă raportările dintre aceate confesiuni şi Stat, se vor atabili la fel pentru toate, prin legea privitoare la regimul căiţelor, care va urma legei pentru orginisirea unitară a Bisericii ortodoxe. Concordata urmăreşte altceva: să fixeze poziţia bsericii catolice la cadrele noului atat românesc întregit şi potrivit intereselor acestuia, ceeace nu se poate face decât printr'un prealabil acord cu conducerea ei de la Roma,—ca Vatisanul. Căci, la deosebire de coafeslsaîle eterodoxe din ţară, care îşi au, toate, organizaţiile Independente ldenitice—regnleclara cum se aice in Transilvan!!,—biserica catolică işi are, prin constituţia şi tradiţia el, o organizaţie cu caracter Internaţional de care statele—nassnmsi cele catolice— au ţinut şi trebue să ţină seamă. Pe de altă parte, privind In special biserica catolică de peste tunaţi, ea iţi are o intocmire a el proprie, rezultată din evoluţia istorică a anul slut cu acoprri politice, altele decât ale noastre. Evident că situaţii aceasta nu poate data in noul atat românesc. O vede şi Inţelege chiar conducerea bisericii catolice. De aici necesitatea—da o parte şi de alis,a erei un acord prin care să se stabilească noua poziţie a bisericei catolice in România, cu deosebire sub raportul orânduitei eterarchice pentru viitor şi al modulul de numire al episcopilor. Acestea sunt motivele de ciprienie de ordin politic, cari reclamă un concordat cu Roms. Clerul nostru nu poate avea deci cuvinte de legrijorare şi mai ales de temere faţă de un act menit şi el a contribui la armonizarea şi consolidarei raporturilor Interconfisionale in statul român. Cum o recunoaşte şi 1. P. S. S. Mitropolitst Primat Cristei, concordatul e necesar şi incheerea lui ae va face fără lezarea nici unui interes naţional şi nul cu seamă bisericesc al poporului românesc. şi fost reţinute, la primele trei ore de la deschiderea expoziţiei, ceea ce invederează de pe acum succesul d-lui Meicu. Amatorii de peisaje vor face frumoase şi convenabile achiziţiunl, reţinând tablourile d-lei Meicu, care—aceasta e o parte Intercalată—a fixat preţuri destul de modeste, la nivelul stării financiare a ieșenilor. E€0CSI — La Pariu a aparat o lucrare postumă aabilitatului Florian. Laeraria este intitulată „Memoriile anul tânăr spaniol, care de fapt e însuşi autorul. Teatrul National am Cluj va sărbători activitatea de treizeci de ani de teatru a~vătorosatul artist dramatic Sldvsstu-Popa. Revista uFainteam redactată de d-nii Q. Ranetti şi N. D. Tarsin, anunţă apariţia unui număr jubiliar, pentru comemorarea sarudra ai 100 al revistei, ce apare mâne. CRONICA ARTISTICA EXPOZIŢIA MEICU Făcându-şi reputaţia din prima exposiţie a anului trecut, d. N. Meicu se prezintă din nou publicului nostru cu o seria de cincizeci lucrări pe cari le expune la silonul „Cuba“ dia str. Lăpuşneaaş. Expoziţia este vizitată nu numai de public, dar şi de artiştii noştri pictori, caii urmăresc evoluţiile artistice ca Interes legitim. Şi d. Maica este în plină evoluţie. Lucrările expuse denotă că d-sa face progrese, că devine tot mai stăpâa pe penei şi mai iscasit în arta combinărei catarilor. Execuţiunea care mai puţin scolastă, parte e pasă carnal maltialguranţă şi ochiul artistului devine mai pătrunzător, pentru a reda colţuri pitoreşti de sutură. D. Meicu înclină cu deosebire spre paisaj pe care-l cultivă cu pasiune. Cele mai multe din lucrările expuse sunt pelssge. Examinându-ta cu atenţiune constatăm di d. Meicu a progresat. D-sa a slana in faza de a da peisajului ceee ce îi trebuie în primui rând: atmosfera, aerul, singuri notă distinctă esre face deosebirea fundameatali într’an peisaj pletora! și anul imprimat, ori cit ar fi el de artistic cromontegratist. Felesific d-lui Meicu sunt picturi naturale, după natură. Relevăm la special No. 46 representând „Toamna la Bârnova“ şi No. 26 „Toamna“ in care se resimte atmosfera tomnatică a finnalşulai auria ea şi a arborilor. Din multele peisaje expuse, unele reprezintă vederi rustice din Iaşi. Astfel sunt tablourile „In marginea Păcurarilor" (17), „Stradela Păcurari“ (15), „Case din Păcurari“ (34), „Toamna la Copoi" (18), „Iernă pe str. Bădirău" (24), „Fandacu Niţă" (3) şi alte peisaje din Împrejurimile laşului, pe care Ie recunoşti de la prima vedere. Printre acestea se disting altele cu: „Pe Jljla", (No. 6), „Mănăstirea Bătriţa" (2), „Bălţile din Creteşti" (42), „Drum la Galaţi“ (16). De ramarcat printre acestea câteva lucrări „natură moartă" care amintesc celebra şcoală a defanctului C. D. Stahl, câteva prolile, un nud, „Băbuţa" (45) ş. a. Cele mai multe din lucrările expuse au CRONICAR. Informaţii — D. G. G. Märzesau ministrul justiţiei, soseşte Sâmbătă dimineaţa ire localitate. — Senatul la şedinţa de ieri, a votat toate modificările ce s’au făcut legei chiriilor in Gameră, astfel câ noua lege a fost In totul votată de Parlament şi urmează e fi imediat promulgată prin „ Monitorul Oficial*. — Dl. Gonslantin Tome, preşedintele comisiunei Interimara care a fost reţinut două săptămâni la iuarărih camerei s’a întors aseară in localitate. — Cu ocazia raziilor făcute In curaul nopţii, a fost arestat in cafeaeaua Itli Taler din str. Cuca, individul Iri Kilsgher periculos pungaş, care lipsise mai mult timp din Îssi, şi nu se prezentase la vizele săptămânale ale siguranţei. El a fost reţinut spre a justifica cum şi unde a petrecut timpul când a lipsit din Iaşi. Cercetări în jurul crimei din str. Cucu Servietei de siguranţă din localitate a Înştiinţat telegrafic serviciile de siguranţă din Întreaga ţară de numeroşii indivizi suspecţi care au dispărut din Iaşi in timpul când a’a săvârşit crima din str. Cucu. In urma acestor circulări poliţia din Vaslui a prins pe Individul Marca Iţiolanca din Iaşi autor a mai multor furturi şi dezertor din regimentul 13 infanterie şi pe Heinrich Leib din Iaşi, pungaş de buzunare. Poliţia din Vaslui i-a Inaintat siguranţa generale din Bucureşti, care l-a trimis sub escorta a doi jandarmi pedeştri din Capitali la Iaşi. La Vasla! insă Individu! Marea Islaliica, condus de soldatul din batalionul de jandarmi pedeştri din Capitală Ivan Ciluciuc, a reuşit să fugi de sub pasa isntinelei. Santinele a rămas la Vsaiul pentru prinderea lui. Celălalt Individ a fost adus la Iaşi şi se află la cercetarea serviciului de siguranţă. Dl. dr. P. Gălăşescu a fost numit profesor titular la catedra de anatomie operatorie experimentală la facultatea de medicină din Iaşi. SAMBATA 29 MARTIE 1924 FESTIVALUL MUZICAL DE MÂINE SEARA Mâine seara ste lua la teatrul „Sidoll" un mare festival muzical dat de artistele şi artiştii de operă din Bucureşti. Programei cuprinde următoarele : Partea Ia: 1) Psyllacci (Prologal) Leoncavallo D-l A. Costescu-Duea. 2) Trovatore (Duet actul 4) Verdi d-na Rodrigo Atanasin și d-l Jean Athanasia. 3) Mifistofer (Ecco îl Mondo) A. Boito d-l Nicolescs-Bisz. 4) Lohengrin (Aria Graaluiu) Wsgner d-l R. Vribiescu. 5) Mignon (Aria Ploitinei) A. Thomas (Arii Românești) d-na Drignttneris St. 6) Ben Veanto Cetini, Disz, d-l Jean Athanazia. Partea H-a: 1) Wakkla (netul 1, dnet) Wigner^d-na A. Paramet a. V. Renega. 2) Wally (arie, actul 1) A. Catalani d-na Rodrigo Athanasia. 3) Barbitral din Sevila (calomnia) d. G. Niculassu Basa. 4) Manon (trie) Misssnet d-ns A. Forarra. 5) Andrea Chenier (monolog) Giordano d. Gr. Teodorescu. 6) Regele Ielelor, Anul Româneşti, Schleert, d. G. Poleaca. Preţurile tacurilor: Loja 400 lei, Fotoliu 100 lei, Rezervat 70 tal, Stal 50 lei, Galeria 20 lei. Plus taxa da 17 la antă. Biletele aagăaezc la cassa teatrului „Sidoli". A ducea producţiune a Conservatorului Duminici 13 Aprilie 1924 orele 3 jimătate p. m. va avea lac in aula Conservatorului, a ducea producţiue după următorul program: PARTEA l-a: 1. Gh. Voss, press da concert pentru Oboi, pe o temă de Belluini, executată de d. Ţurcanu Vasile, acompaniat la pian de d. Carp Radu, clasa d-lui Al. Aurescu. 2. 1. S. Bach, concertat la ml major pentru violină, executat de d. Solomon Emil, la plen d-ra C. Bustein. Clasa d-rul Athanaae Taodorini. 3. a) Haler Preludiu. b) Chopin, Nocturna op. 9, executata la plan de d-ra Petrovici. c) Grlig, Râușorul Eleonoranul IV Inf. clasa d-nei Aspasia 1. Barada. 4. Gh. Coșbuc, Roata morei—recitată da d-ra M. Meicu anul 1 clasa d-lul M. Codrean. PARTEA H-a. 1. Talon, al 12-lea concept pentru flaut executat de d. Jlavu Vasile. La plan d. Carp Ride, clasa d-lul Al. Roșea. 2. a) Cerna, Logodna. b) Minulascu. Intr’un bazar sentimental, cecitate de d. Ghelerter anul 11 clasa d-lul M. Codreanu. 3. a) Chopin. Nocturnas! minor. b) Mendelashoa. Scherzo a cipriota pentru plin executate de d-na Radeanu Demisa, anul IV Inf. clasa d-nel Aspasia 1. Barada. 4. a) Vlaux-Temps. Arie variată No. 2. b) Padre Mardul-Kreisler. Andantiuo pentru Violină, axicatată de d-ra Barada T. Lucia la pian d-ra C. Blauatein, clasa d-rul Alb. Teodorlal. 5. a) Mac Diwall. Improvizaţie. b) Chopin. Sonata Si bemol minor pentru plia exeeutate de d. Carp Radu, anul 111 sap. dise d-nei Sylvia Căpiţână. PREŢURILE ! Locul 1 Iei 30. Locul II lei 20. Venitul producţiei va servi pentru excursia elevilor Conservatorului care aş face la timpul văcuţei de vară. Biletele se găsise da vâazsre la Cancelaria Conservatorului—orele 9-12; 4-6. — Duminică 6 Aprilie a., urmând a se isca «dauirea generală a comitetului şcolar al şcolii normale „Vasile Lupu", penpreacutarea stuaţiei de până acuma, cum şi pentru alegerea noului comitet, ră stăruinţă suat rsgaţi a lua parte toţi susţinătorii şi voitorii de blue a instituţiei, in deosebi macabrii corpului didactic primar şi normal. întrunirea sa va ţinea la şcoala primară de bieţi „Gh. Aische" la ora 10 dimineaţa. — Birjarul cu No. 52 mtrgând ca mare viteză pe str. Lipaşneana, şi făceaeu-i-ae observaţie de aergentul Teodor Rotonda, udatu a fost la aulist, pentru care fapt birjarul a foat dat in judecata micului parchet, precum şi pentru contravenţie. — Baum Gildstela din atr. Bularga 21, condamnat de Tribunalul Iaşi la 15 zile Închisoare pentru contravenţie la legea măsurilor şi greutăţilor, a fost depus la penitenciarul Galata pentru a-și ispăși pedeapsa.