Mişcarea, martie 1924 (Anul 18, nr. 47-73)

1924-03-29 / nr. 71

ARUL XOTIHo. 71 * „Alte măşti, acelaşi piesă, Alte guri, acelaşi gamă...* D. C. Argetoianu, şeful prieteni­lor Ca'e înconjoară, a adus la Iaşi vestea despre iminenta fusiune a grupului său, ca grepările­­ lor lar­ga şî Mania. Tustrele aceste grupări ar urma să alefl­uiască o sin­gură grupar­e şi. Ce e mai sugestiv, un partid nou. Titulatura noului partid n’a fost dacă stabilită. Dar Indiscuţia au ră­mas două chestiuni Importante Cari Condiţionează imediata fuziune: tit­lul partidului şi desemnarea şefului. Programul, Ideile, concepţiunile politice şi sociale,—acestea nu im­portă. Gruparea nouă odată formată, va începe o singură activitate, ace­ea prin care se va reclama puterea. Restul, în înţelesul celora Care pre­gătesc noul partid, ar urma să vie de la sine. D. Argetoianu susţine ca şi de­functul P. P. Carp, că acolo unde e şeful e puterea şi acolo unde e puterea e şi partidul... Cine va fi şeful acestui nou par­tid: d. Iorga? D. Argetoianu ? Sau d. Maniu ? Nu facem profeţii. Şeful 11­­vor destina grupările fezionate. De va fi unul sau altul, pentru noi e indiferent. Nu va fi Insă Indiferent pentru Cel Care vor fuziona. Se va mulţumi d. Iorga să rămâie sub şe­fia d-lui Argetoianu? Sau d. Arge­toianu sub şefia d-lui Iorga? Sau amândoi sub şefia d-lui Maniu? Aicea e primul nod gordian. Apoi vin Celelalte noduri, pentru ceilalţi Căpitani şi plutonieri-majori din tus­trele grupări. Şi mai rămâne o pro­blemă însemnată: Care va fi acea putere magică Care va da noului partid cohezîunea morală?­­ Şi dacă d. Argetoianu realizează acest partid nou, Ce face d. Ave­reseu? Rămâne singur cu amicii săi ? Poate că ne-o va spune Însuşi d. Avereseiu in întrunirea de la Iaşi! Deocamdată ştim că drept răs­puns la acţiunea întreprinsă de d. Argetoianu, d. Averescu tratează şi d-sa o fuziune, iau o Coaliţie, sau poate ca şi d. Argetoianu, constitui­rea unui nou partid. Cu cine ? Cu elementul care a jurat răsboi perpetuu d-lui Argetoianu, adică Cu grupul ţărănist şi cu acel barbat politic cu care d. Averescu a încer­cat şi era gata să porniască pe a­­celaş drum In politica naţională. Cu 41, Al. Marghiloman... Va să zică un al do­ilea partid nou format din averescani, ţărănişti şi marghilomanişti... Sub şefia Cui ? Cu Ce titulatură ? Cu­ ce...^lipsa de pro­gram?! Nu mai Continuăm examinarea. Ambele proectate partide noul se ca­racterizează ele insă-le prin structu­ra lor anorganică şi anormală!­­ Partidele altfel constituite vor du­ce lupta pentru obţinerea putere!, dar se vor răsboi şi latre ele, ca strataegă, fiecare ia parte, la noul defecţiuni. Se perpetelază dară ace­­laş proces etern al fostului partid­­observator, azi sub altă formă.­­ Scăderea morală rasă e mult mai filare.In locul defuncţilor Gh. Can­­tacuzino fl P. P. Carp, din prima fază a luptei, şi In locul regretaţilor Nicu Filipescu fl Take Ionescu din a doua fază, avem astăzi drept con­tinuatorii acestui nesfârşit răsboi pe d-nii Argetoianu şi Averescu... Evităm orice alte comparaţii. Un Josan UN PROCES ETERN , Alte üli sáriid hie Jubileul Societăţii „Medici ai Naturii!­»" Duminică 30 Martie 1924, Intelectuali­tatea română şi populaţianea Ieşeni In genere medicii şi naturaliştii In special vor sărbători cei 90 de ani al existenţei „So­cietăţi­ de medici şi naturalişti din Iaşi". Se prevede ci­in A­rs Universităţii vor răsuna pe rând cuvântările calde şi ură­rile sincere ale delegaţilor şi representan­­ţilor autorităţilr şi societăţilor culturale din ţară. As­tenţa va asculta o documentată ex­punere istorică asupra trecutului glorios al societăţii şi va putea lua pildă cam o mi­să de oameni, neam 90 de ani, urmând stăruinţelor depose­da medicii Clbec şi Zotta, au pas binele societăţii care nouă decenii şi-a pastrat neştirbită autoritatea ■a­in ţară şi la străinătate, întreţinând via focarul dorului de progres al ştiinţei ro­mâne. Iaşa! şcolar şi toţi titraţii facultăţii de ştiinţii naturale al Universităţii din loca­litate Îşi compiectează mare parte din cu­noştinţele didactice in „Museul Elefantu­lui“ care este proprietatea societăţii. Generaţii de medici şi mai ales titraţii facultăţii de medicină din Iaşi, au partici­pat ca via Interes la discuţianile ştiinţific® şl profesionale ale membrilor aceatei so­cietăţi, ale cărei şedinţe au servit totdea­­una ca tribană liberă pentru punerea la punct a tuturor tratamentelor medico-chi­­rurgicale ca ultimele progrese ale tach­­nicel mondiale şl pace In practică la spi­talele Spridoniel sau clinicele facultăţii noastre. Articolele Buletinului „Societăţii de me­dici şi natardlişti" care au fost şi sânt cetite »’au reprodus in marile reviste apu­sene şi ele invedereaiă salielent modal cam străinătatea (predică manca depssi de mănunchiul de profesioniști grupsoi in a­­ceastă societate, care coastline încă ana dla podoabele manicipiului nostru. Prinderea hoţilor de tavi de plumb De mai multă vreme Prefectura de Po­liţie a fost au­suită de numer­oase plân­geri, prin care ae reclama că ţevile de plumb dă la cişmelele de apă şi da la closete le-au fost tarate. Asemenea plângeri au fost primite din partea Judecătoriei Ocola la 1­11 urban, Ho­telului Românie, Mgailsul Iaşilor, Be­­­­ria Astoria, Exsen­sor şi dia malta alte locuri. Faţă de aceste numeroase plângeri, Proiectată de Poliţie şi Servietu­ de Sigu­­ranţă au luat serioase măsuri pentru prin­derea acestor hoţi. Serviciul Siguranţei, în urma acestor măsuri, a reuşit să prindă pe unii din aceşti hoţi. El este Valerian Secară, care a mărturisit numeroasele tarturi săvârşite. Aceste ţevi el le tăia In bucăţi mici, pe care ie vindea tinichigiului Iosef Miche­­dia str. I. C. Brătiana 166. Tinichigiul a fost de asemeni arestat şi se afli In cercetarea d-lui Gr. Boten sgnul brigădii de sigaranţi. Astăzi au fost trimişi câţiva agenţi de siguranţă, impremii cu hotel prins, pentru a se prinde şi ceilalţi com­plici in farturile de ţevi de plemb. — Sergentul de poliţie Iasca Ştefan Vaalie şi Cojocaru Toader au fost disti­­tuiţi din serviciu pentru că găsind doi ba­­ssrebeni cu to­rt, în loc si-i conducă la comisie, şi-au însuşit el spirtul, făiăndu-l în libertate. CONCORDATUL Declaraţiile d-lui Al. Lepadatu, ministrul cultelor Intr’un Interview apărat astăzi la starul „Vil­oiai“ dl. Al. Lepădatu minisirul căi­telor, arată că este inexactă ştirea apărată pila anele ilare, că tratativele pentru în­cheierea concordată!!!­en Vaticanul au fost definitiv terminate. Ministrul căiţelor, cu acest prilej, a mai arătat că tenurile clerului ortodox nu anat fitcmstete întrucât nu se va creia bsericei catolice o situaţie excepţională. Dl. Lepadatu a expus astfel această chestiune: Nu se poate face bisericii catolice o si­tuaţie excepţională pentrucă noua consti­­tuţie garantează tuturor confesianilor drep­turi egale şi pentrucă raportările dintre a­­ceate confesiuni şi Stat, se vor atabili la fel pentru toate, prin legea privitoare la regimul căiţelor, care va urma legei pen­­tru orginisirea unitară a Bisericii ortodoxe. Concordata­ urmăreşte altceva: să fi­xeze poziţia bsericii catolice la cadrele noului atat românesc întregit şi potrivit intereselor acestuia, ceeace nu se poate face decât printr'un prealabil acord cu con­ducerea ei de la Roma,—ca Vatisanul. Căci, la deosebire de coafeslsaîle etero­­doxe din ţară, care îşi au, toate, organi­zaţiile Independente ldenitice—regnleclara cum se aice in Transilvan!!,—biserica ca­tolică işi are, prin constituţia şi tradiţia el, o organizaţie cu caracter Internaţional de care statele—na­ssnmsi cele catolice— au ţinut şi trebue să ţină seamă. Pe de altă parte, privind In special bi­serica catolică de peste tunaţi, ea iţi are o intocmire a el proprie, rezultată din evo­luţia istorică a anul slut cu acoprri poli­tice, altele de­cât ale noastre. Evident că situaţii aceasta nu poate da­ta in noul atat românesc. O vede şi Inţelege chiar conducerea bi­sericii catolice. De aici necesitatea—da o parte şi de alis,a erei un acord prin care să­ se stabilească noua poziţie a bisericei ca­tolice in România, cu deosebire sub rapor­tul orânduitei et­erarchice pentru viitor şi al modulul de numire al episcopilor. Acestea sunt motivele de ciprienie de ordin politic, cari reclamă un concordat cu Roms. Clerul nostru nu poate avea deci­ cu­vinte de legrijorare şi mai ales de temere faţă de un act menit şi el a contribui la armonizarea şi consolidarei raporturilor Interconfisionale in statul român. Cum o recunoaşte şi 1. P. S. S. Mitro­­politst Primat Cristei, concordatul e nece­sar şi incheerea lui ae va face fără leza­rea nici unui interes naţional şi nul cu seamă bisericesc al poporului românesc. şi fost reţinute, la primele trei ore de la deschiderea expoziţiei, ceea ce invederează de pe acum succesul d-lui Meicu. Amatorii de peisaje vor face frumoase şi convenabile achiziţiunl, reţinând tablou­rile d-lei Meicu, care—aceasta e o parte Intercalată—a fixat preţuri destul de mo­deste, la nivelul stării financiare a ieșe­nilor. E€0CSI — La Pariu a aparat o lucrare postumă a­­abilitatului Florian. Laeraria este inti­tulată „Memoriile anul tânăr spaniol, care de fapt e însuşi autorul. Teatrul National am Cluj va sărbători ac­­tivitatea de treizeci de ani de teatru a~vă­­torosatul artist dramatic Sldvsstu-Popa. Revista uFainteam redactată de d-nii Q. Ranetti şi N. D. Tarsin, anunţă apariţia u­­nui număr jubiliar, pentru comemorarea sa­rudra­ ai 100 al revistei, ce apare mâne. CRONICA ARTISTICA EXPOZIŢIA MEICU Făcându-şi reputaţia din prima exposi­­ţie a anului trecut, d. N. Meicu se pre­zintă din nou publicului nostru cu o se­ria de cincizeci lucrări pe cari le expune la silonul „Cuba“ dia str. Lăpuşneaaş. Expoziţia este vizitată nu numai de pu­­blic, dar şi de artiştii noştri pictori, caii urmăresc evoluţiile artistice ca Interes le­gitim. Şi d. Maica este în plină evoluţie. Lucrările expuse denotă că d-sa face progrese, că devine tot mai stăpâa pe pe­nei şi mai iscasit în arta combinărei ca­tarilor. Execuţiunea care mai puţin scolastă, parte e pasă carnal malti­alguranţă şi o­­chiul artistului devine mai pătrunzător, pentru a reda colţuri pitoreşti de sutură. D. Meicu înclină cu deosebire spre pai­saj pe care-l cultivă cu pasiune. Cele mai multe din lucrările expuse sunt pelssge. Examinându-ta cu atenţiune constatăm di d. Meicu a progresat. D-sa a slana in fa­za de a da peisajului ceee­ ce îi trebuie în primui rând: atmosfera, aerul, singuri no­tă distinctă esre face deosebirea funda­­meatali într’an peisaj pletora! și anul im­primat, ori cit ar fi el de artistic cromo­­n­tegratist. Felesific d-lui Meicu sunt picturi natu­rale, după natură. Relevăm la special No. 46 representând „Toamna la Bârnova“ şi No. 26 „Toamna“ in care se resimte atmosfera tomnatică a finnalşulai auria ea şi a arborilor. Din multele peisaje expuse, unele repre­zintă vederi rustice din Iaşi. Astfel sunt tablourile „In marginea Păcurarilor" (17), „Stradela Păcurari“ (15), „Case din Pă­curari“ (34), „Toamna la Copoi" (18), „Iernă pe str. Bădirău" (24), „Fandacu Niţă" (3) şi alte peisaje din Împrejurimile laşului, pe care Ie recunoşti de la prima vedere. Printre acestea se disting altele cu: „Pe Jljla", (No. 6), „Mănăstirea Bătriţa" (2), „Bălţile din Creteşti" (42), „Drum la Galaţi“ (16). De ramarcat printre acestea câteva lu­crări „natură moartă" care amintesc cele­bra şcoală a defanctului C. D. Stahl, câ­teva prolile, un nud, „Băbuţa" (45) ş. a. Cele mai multe din lucrările expuse au CRONICAR. Informaţii — D. G. G. Märzes­au ministrul justiţiei, soseşte Sâmbătă diminea­ţa ire localitate. — Senatul la şedinţa de ieri, a votat toate modificările ce s’au făcut legei chiriilor in Gamer­ă, astfel câ noua lege a fost In totul votată de Parlament şi urmează e fi imediat promulgată prin „ Mo­nitorul Oficial*. — Dl. Gonslantin Tome, preşe­dintele comisiunei Interimara care a fost reţinut două săptămâni la iuarărih camerei s’a întors asea­ră in localitate. — Cu ocazia raziilor făcute In curaul nopţii, a fost arestat in cafeaeaua Itli Taler din str. Cuca, individul Iri Kilsgher periculos pungaş, care lipsise mai mult timp din Îs­si, şi nu se prezentase la vi­zele săptămânale ale siguranţei. El a fost reţinut spre a justifica cum şi unde a petrecut timpul când a lipsit din Iaşi. Cercetări în jurul crimei din str. Cucu Servietei de siguranţă din localitate a Înştiinţat telegrafic serviciile de siguranţă din Întreaga ţară de numeroşii indivizi suspecţi care au dispărut din Iaşi in timpul când a’a săvârşit crima din str. Cucu. In urma acestor circulări poliţia din Vas­lui a prins pe Individul Marca Iţio­lanca din Iaşi autor a mai multor furturi şi de­zertor din regimentul 13 infanterie şi pe Heinrich Leib din Iaşi, pungaş de buzu­nare. Poliţia din Vaslui i-a Inaintat sigu­ranţa­ generale din Bucureşti, care l-a tri­mis sub escorta a doi jandarmi pedeştri din Capitali la Iaşi. La Vasla! insă Individu! Marea Isla­lii­ca, condus de soldatul din batalionul de jandarmi pedeştri din Capitală Ivan Cilu­­ciuc, a reuşit să fugi de sub pasa isnti­­nelei. Santinele a rămas la Vsaiul pentru prinderea lui. Celălalt Individ a fost adus la Iaşi şi se află la cercetarea serviciului de siguranţă.­­ Dl. dr. P. Gălăşescu a fost numit profesor titular la catedra de anatomie o­­peratorie experimentală la facultatea de medicină din Iaşi. SAMBATA 29 MARTIE 1924 FESTIVALUL MUZICAL DE MÂINE SEARA Mâine seara ste lua la teatrul „Sidoll" un mare festival muzical dat de artistele şi artiştii de operă din Bucureşti. Programei cuprinde următoarele : Partea Ia: 1) Psyllacci (Prologal) Leoncavallo D-l A. Costescu-Duea. 2) Trovatore (Duet actul 4) Verdi d-na Ro­drigo Atanasin și d-l Jean Athanasia. 3) Mifistofer (Ecco îl Mondo) A. Boito d-l Nicolescs-Bisz. 4) Lohengrin (Aria Graaluiu) Wsgner d-l R. Vribiescu. 5) Mignon (Aria Ploitinei) A. Thomas (Arii Românești) d-na Drignttneris St. 6) Ben Veanto Cetini, Disz, d-l Jean Athanazia. Partea H-a: 1) Wa­kk­la (netul 1, dnet) Wigner^d-na A. Param­et a. V. Renega. 2) Wally (arie, actul 1) A. Catalani d-na Rodrigo Athanasia. 3) Barbitral din Se­­vila (calomnia) d. G. Niculassu Basa. 4) Manon (trie) Misssnet d-ns A. Forarra. 5) Andrea Chenier (monolog) Giordano d. Gr. Teodorescu. 6) Regele Ielelor, Anul Româneşti, Schleert, d. G. Poleaca. Preţurile tacurilor: Loja 400 lei, Foto­liu 100 lei, Rezervat 70 tal, Stal 50 lei, Galeria 20 lei. Plus taxa da 17 la antă. Biletele aa­găaezc la cassa teatrului „Sidoli". A ducea producţiune a Conservatorului Duminici 13 Aprilie 1924 orele 3 jimă­­tate p. m. va avea lac in aula Conserva­torului, a ducea producţiue după urmă­torul program: PARTEA l-a: 1. Gh. Voss, press da concert pentru Oboi, pe o temă de Belluini, executată de d. Ţurcanu Vasile, acompaniat la pian de d. Carp Radu, clasa d-lui Al. Aur­escu. 2. 1. S. Bach, concertat la ml major pentru violină, executat de d. Solomon Emil, la plen d-ra C. B­ustein. Clasa d-rul Athanaae Tao­dorini. 3. a) Haler Preludiu. b) Chopin, Nocturna op. 9, executata la plan de d-ra Petrovici. c) Grlig, Râușorul Eleonora­nul IV Inf. clasa d-nei Aspasia 1. Barada. 4. Gh. Coșbuc, Roata morei—recitată da d-ra M. Meicu anul 1 clasa d-lul M. Codrean. PARTEA H-a. 1. Talon, al 12-lea concept pentru flaut executat de d. Jlavu Vasile. La plan d. Carp Ride, clasa d-lul Al. Roșea. 2. a) Cerna, Logodna. b) Minulascu. Intr’un bazar sentimental, cecitate de d. Ghelerter anul 11 clasa d-lul M. Codreanu. 3. a) Chopin. Nocturna­s! minor. b) Mendelashoa. Scherzo a cipriota pentru plin executate de d-na Radeanu Demisa, anul IV Inf. clasa d-nel Aspasia 1. Barada. 4. a) Vlaux-Temps. Arie variată No. 2. b) Padre Mard­ul-Kreisler. Andantiuo pentru Violină, axicatată de d-ra Barada T. Lucia la pian d-ra C. Blauatein, clasa d-rul Alb. Teodorlal. 5. a) Mac Di­wall. Improvizaţie. b) Chopin. Sonata Si bemol minor pen­tru plia exeeutate de d. Carp Radu, anul 111 sap. d­ise d-nei Sylvia Căpiţână. PREŢURILE ! Locul 1 Iei 30. Locul II lei 20. Venitul producţiei va servi pentru excursia elevilor Conservatorului care aş face la timpul văcuţei de vară. Biletele se găsise da vâazsre la Cance­laria Conservat­o­rului—orele 9-12; 4-6. — Duminică 6 Aprilie a., urmând a se isca «dauirea generală a comitetului şco­lar al şcolii normale „Vasile Lupu", pen­­preacutarea s­tuaţiei de până acuma, cum şi pentru alegerea noului comitet, ră stă­ruinţă suat rsgaţi a lua parte toţi susţi­nătorii şi voitorii de blue a instituţiei, in deosebi macabrii corpului didactic primar şi normal. întrunirea sa va ţinea la şcoala primară de bieţi „Gh. Aische" la ora 10 dimi­neaţa. — Birjarul cu No. 52 mtrgând ca mare viteză pe str. Lipaşneana, şi făceaeu-i-ae observaţie de aergentul Teodor Rotonda, ud­atu a fost la aulist, pentru care fapt birjarul a foat dat in judecata micului par­chet, precum şi pentru contravenţie. — Baum Gildstela din atr. Bularga 21, condamnat de Tribunalul Iaşi la 15 zile Închisoare pentru contravenţie la legea măsurilor şi greutăţilor, a fost depus la penitenciarul Galata pentru a-și ispăși pe­­deap­sa.

Next