Mişcarea, aprilie 1924 (Anul 18, nr. 74-97)

1924-04-20 / nr. 90

. i Jr . or . A al * AHUii xvni m. m Mrini ji la Ma rea d'ntăl încercare de a relua raporturile normas cu Rusia sovietică o face Marea Bricace. Ii scest scop se fac actualmente la Londra conferinţa anglo-rusă, pe baza programului fixat mai de vreme, de cunun acord, între ambbede ţari. Imperioase necesităţii economice, -~spre a vorbi numai de acestea— impun sovietelor din Moscova sa reia râposturile ca statele mail europene. Rusia sovietică începe cu Angla, pe atrută obligaţîunele el faţă de Marea Biiaris sact mai mici decât faţă de celelalte ţări şi pentrucă,—gândindu-ne la ţările vecine Cu Rusia—în tratativele de la Londra nu se pot pune Chestiuni teritoriale. Premierul englez, d-l Macdonald, în cuvântarea sa Introductivă, a cerut delegaţiei sovietice ca să lichideze datoriile şi obligeţiande ckd’ns'ne şi din timpul războiului, până la Introducerea regimului Comunist, să respecte tratele de pace şi să asigure o reală politică pacifică , deasemenea primul ministru englez accentuat în expozeul său asupra propagandei comuniste pa care guvernul din Moscova o întreţinea ţările strelse, după care învederat însemnătatea problemelor economice. Abstracţie făcâid de fundamentala deosebite Ce există între concepţiile politice şl de guvernamâatele ambelor state —(şl d. Macdonald a subliniat sees stă deosebire de metodă)—pentru noi ca şl pentu întreaga opinie publică europeană, punctul cel mj Interesant In desbaterile conferinţa de la Londra este atitudinea şi loialitatea guvernului sovietic faţă de tratatele de pace, pe care premierul englez le-a Cerut să fie respectate. Dacă, din ce priveşte ţara noastră,ne gândim la eşuarea conferinţei dn Viena, constatăm că Rusia sovietică n’a dat dovadă Că respectă aceste tratate ratificate de Marile Puteri Întrucât a pus In d s- Cuţiune chestiuni teritoriale asupra Cărora eu mal are nici un drept. De aceea conferinţa dela Londra este urmărită cu tot interesul, cu atât mal mult cu cât d. Macdonald a pus din capul locului această Chestiune, Şeful delegaţiei sovietice, a dat un râspuns liniştitor, asigurând că Rusia doreşte să lichideze problema datorilor şi a tratatelor. N’am înţeles din această declaraţiune a doctorului Rakowski, dacă acest punct de vedere Rusia îl adoptă pentru toate ţările cu care are de regulat atari probame, sau numai faţă de Marea Britanie. Suntem abia la capitolul Introductiv al conferinţei. Aşteptăm deci desbaterea problemelor, spre a putea lua act de chipul în care guvernul politic—(rare nu are nimic comun în Concepţiile sale cu politica guvernului britanic Care e un guvern socialist) înţelege să-şi păstreze acea loialitate asigurată de reprezentaţia ei la Londra, prin cuvântările rostite. Aşteptăm deci faptele—spre a putea trage concluzii®. MIA RUM laşuS ve mi mlini înalta cinsti şl idSnca mulţumire da acrim! Ta mijlocul sSu p§ AA. LL. Rigai! Principale Card! şl Prinsese Elini. Princip«!« Cărei am vtchi şl trainice legttmrl cu laşul, din timpul în or® a fost elavul smmlil miîitire şl din ninmmSritile viziri ps chri le-a făcut oraşului nostru pini la rlsbol. In timpul rlsbolulul sl ii Istoricului refugiu, A. S. Regali a legai o prietenie sl mii si rasisl cu actsi oraş, clstigSndu-şi astfel iubirii Intrigii populatisnf. A. 5. R. Prfastia Elina vini In mijlocul nostru pentru a doua oarS, Frumoasele Impreiiunl pe cem A. S. Prinsese Elina nl Sf a lașii la prima vizita, suni luci vil In mintia noastră. Di aceea vizita princiară di mBIne însamnS pentru iistai o adevărați sSrbitoare șl Hiulfumire sufisiaasca și în ac«lis timp o ficilfi cimig pentru vechsa capitali moldovenaassi. Vom les! întru întimpinarea Printipilor Moștenitori, cu fol sinusiasmu firass. — Ziua di 1 Mai ă fost clientată, cu începerea amu’ui acesta, zi de repaos. La 1 Mai au îs vor judm process, prăvăliile vor fi închiși și antelimii își vor suspenda activitatea. Uzinele Electrice Ultima foriâilitite i fSSt !nl$pîinitl: ComiUIul de iulalstrl Inîrnnlt seb prssfdiet â d fal I. I. C. Brădsnssa ismaât jurnalul prin Sire a aprobat statutele şi sâietul de iireial pt bsaa tărora va lua fiisstă și va iff era noua seeitisti comunali pentru refaursa, exploatarea şi *xtisdirtsj uzinelor ilestrls® Sin. laşi. Ia curând m vi aleitsî primul ioisillu de gdmlslstripa ears va linsa proipectul emisiunei pentru formarea eipftslula!soclul. Cam se ştie, subseritrlii se vor face numsl la Ifsl, pentru itsiif, fa ioniitlgsaifer-vastioaie pe sare le-im anuaţ&t, Piatra memo ut f&regiitrftgd iade« plIn!r«A sutimii foriuilttlțf, anunţăm ieştilor o ştiri edilitari din seit mâi iasfmn^tâ . Dl. Const. Toms preşedintels csmiiiuaei futerimsre a realisat unul din punctele de o oste Ele progru»uîul său idillt fr, eire satiifoee mariit neve! &I* orașe lui. I sui va ssv®a dirâ Is mini, tramvai si fort! «Itatrldl neeeaarft Industriei, cantona moştenitori Trenul princiar, care conduce pa Principii Moştenitori la Iaşi, a plecat aseară din Capitală spre Galaţi. La noapte vor ecotlnsa căsătoria, Iar mini dimiseeil Principi! Moştenitori vor apar la Iaşi. Mâine E'gptis Sâ®bîtl trena! prlaciar vs parcurge dîitasta Iaş!Dornetti Rădişti, De la hşî la Vereşti şi la Infora păsă la Mărişeşti, trenul va fi încoţît din partea serviciului da întreţinere, de către d. inginer director Barbaria. principilor Sosirea Principilor la laşi Antifestul d-lui Const Torna D. Geast. Toată preşedintele eomisiunel interimare m hasat urmeierul mentfest către papala fia lasatel: UMTAJEM Sâmbătă 19 Aprilie ora 9 30 sosesc la laş! A. L. L. R. R. Poin- Cipile Cirol, moştenitorul! Tronul a! fi Principesa Bena pentru a isuita la solemnitatea depanerd jurământului rtcoţilor. CETĂŢENI, Este un Boa prilej pentru noi de a arăta A. A. L. L. Regale întreaga noastră dragoste ş! bucurie nemargn'a pe Care ne-a rostM ori de câte ori avem fericirea de a-l afla in mijlocul nostru. Se Cuvîne deci să Îmbrăcăm oraşul la jurnde sale de sărbătoare şl să Le Ieşim Cu toţii Intru întâmpinare. P.Imisda-I cu însufleţire, cu Cd mal Cald devotament, să strigăm : Trăiască A. S. R. Principele Carol! Trăiscă A. S. R. Poincipeia Eien® I CONST. TOMA Preşedintele Comisiei Interimare a oraşului l»şl MAIOR TALANGEANU, ca reprezentat al oficialei naţional de educaţie, arată că nu putea să lipsească de la un astfel de coşgrei al profesorilor de gimnastică, gaivasteagori de ensigil. A ati esvola de profesori sufielenţi, de foaduri suficiente, şi higlenă frică. Când toate acestea vor fi indeplinite se va patet constata marea importanţă a genmancei. g. Face invitaţie d-Ior profesori a asista la congresul oficiatei naţional de educsţiane naţională ce va avea loc la 1 Septembrie. D-L IONESCU DIMITRIE, profesor Bucureşti, matsm fie representastarii sntorbăţiior peatra cuvintels spsse. Arată că neîncrederea de altă dstâ a attodtlților U educația cea fizică a fost dlaaătoare pogresaîsl cdscațianei fielse. Astăsi lesă constată ci satisfacie că astoritiiila da« an coacars efectiv.______ Mn tamefte la numsle tntarcr colegilor d-lui Osrad R.couţă pentru primirea ficaţi şi peatra coscarsal promis, peatra propăşirea educaţianei fizice. Răspunde. Bine vrem găsit. Se intră apoi la ordinea de ala caagresala!. D-L IONESCU DIMITRIE, prezidează congresul, d-sa citeşte telegrama adresată A. S. R. Principele Carol sprijinitor al educăţei fizice şi Ministrul dr. Anghelesm. Bucureştim mai Profesorii şi prefaeoarele de gimnastică din Ţara Întreagă la traniţl la al 3-lea congres, prezintă Insitalai protector ai educsţlasii fteice la nod, omagiile lor de respect şi devotament. ^ D-lul dr. Asghilescu Ministrul Instrucfiunii Profesorii şi profesoarele de gimnastică din ţară intraniţi la al 3-lea coegree, salată la Dv. pa eptljmitoral coavlse al caasvl edasatland fielse ie eor fl vă prezintă admiraţianea lor devotată. * Citeşte apoi darrsa de seamă a activităţii societăţel pe aaul frecat. Arată care sânt chestionite ds dissaîat arată activitatea d-lul Ozvald Recovitză deputat. Frapase alegerea d-lal Ozvald Racoviteă ca metabra de onoare a asociaţiei profesorilor de gimnastici, (la treaia e diatanţă aclamă la deiaag numirea d-lui Racovitză ca membra de onoare). Aduce maltemirii d-lui Osvsld Racovitsă pentru că le cisiți grateri sala, d-tei Bidăîăa directorul Licealei internat pentru gistraire şi riseă, directoratei şcolii normale peatru muzica pe tara îe-a pa«,’e la dispoziţia profesorilor da gimnastică eşeai, şi autorităţiior ieşene, care le dă tot concursul şi sprital necesar. Se propune şi se admite ca şedinţa de daplata rasă si fie prezidată de d. Ctetaid Rasovitsă, iar cea de satizi dimineaţă şi îie prisidită de d. Bstor prof. usiversitar. D-sa comunică că dl. general Zadir va lua parte, ca reprezentant al Ministerului da Război, la şedinţa de dipă zmissă. Se propune şi se admite ca al IV-lea congrez să aibă joc la Cîrj. Se procedează apoi la alegirea noului comitat. MICU A. S. R. Prlncipile Qerol HENEBUJE GIMNASTICĂ Sosirea congresiştilor.— Şedinţa solemnă de deschidere.—Cuvântările rostite azi. Aseară ca trenai de 9 jam. |i 10 Jam. aa sca’t Ia localitate aamsrosl profesori de gimaaetică dia întrssga țară pentru a las parte la congresul profesorilor ds giea««•Uca cs o are ioc la iaşi, la sala soc. de giaiaaatică. Ia gară au fost lafimpinaji de profesaţi! din Iaşi, ds comitetu! societăţii de gimassiic, la fraate ca preşedintels el d'. Osvald Rasovitae, şi da dl. C. Manela, prefectul ds poliţie, repressafast ai aetoritiţlior locale. La sosires congres!slior au luat cavlatal dail Bsrssen şi N. Grorgescu, vica-prssedisţi al societăţii de gimnastică, artadals bas venit. Deasemeai a fast cavlatal şi dl. C. Maada prsfsctul poliţiei arâsd ban venit congresiştlior la anaiela autorităţilor. In numele congresiştilor a răspăr * d’. D. ionescu profesor din București. Dipă această solemnitate ds primire, s’a format an portsgin care s’a îndreptat spre niceel internat sade sanigiadait id nil profsson is fragte ca fanfara școlii normale dia losailtate. Pâr. IORDACHESCU oficiază sîajba rsiigioagă, daplare teti’o senti şl iatafieţită cavâatars artfl prlaciplife dia religia creştieă, care propăvldassc ajstarea celor slabi, dsei Întărirea fisică a celor slabi peatru exercitarea virtuţilor, a forţelor fisise. Da aceea srsrss msa şi prezanţa mea In mijiocul dv. binecaiSatind activitatea congresiştilor, şi axează: .Ban venit*. D. C. MANCIU prefectal poliţie), latad cuvântai epsne că presenţa d-lor şi d-n'or cosgresiste la Iaşi este implicata de donă fapte: faini caitara! la primar lasd. Arată deosebita mulţ&m’re ps care a simţL’o aseară când arsând deals]gpra Copoaia frânte ca masics, s’a viz^t ?accrjarst de reprasentanţi ai Blajetel, şi a altor rtpresentanţi ds peste Carpaţi. Coegreml eats o semnificaţie de strângere a râsdirlior, de contopire s&fietesssă. tessi plin de tradiţii istorice, prin glasul mea vi salată ca tot eniasiasmai lj namels auto.itiţilor areasi .baa venU" şi sauces, ps fărâmai caitaral şi eafietess. D. O. RACOVITZA preş. Soc. de Sport şi Musică. In samele el, arată importanţa acesta congres. Mulţameşte comitetelui sare a consimţit să se ţină coagresal *a teşi. Salată sa namti pe cengreiist! dar şi pe aceia cari au fost proftaori! acestor elevi, azi profesori. Avem deosebit teterea ds a trage an st!»slest de pe arma asasil dv. Se vor discuta chestiani cari interesează edacsţiaaea fiaisi. Peatru acestea avem nevoie de a ne strânge rSndurile lati’un spirit de pace, care este creştinesc. Aceasta peatra latărirea safietelor noastre şi a evita slăbiciunea fiilor ţării soistre. Gimnastica era dispreţuită da opinia publică plai intr’o vreme. Pirteţii eevilor se daceea ii cereau scabcs copil’cr lor ds gimnastică. Qreţala cea mai mare. Eu am înţeles rostul important a! gimnasticei şi dac lupta pentru n Înlătura această men- ' tslliste şi a râdea preş Iglal profesorilor de gimnaifică. La Basareşti şi Uşi s’a iafiaţst societăţi particulare ds gimnastică. Pe acţiunea acestora s’a lacepat a se cossiral apoi sseii Statal lateligâad acnsstă importanţă a educaţianei fizice. Gimeastica sare şi ea o ştiiaţă, cars as iafigz in toate celelalte fiinţe, medicina, mecanica etc. Descara profesorilor de gimnastică io trabseşte o deosebită educaţiano. Dael mentalitatea neinsemnatăţei gimnasticei începe si dispară, trebie ca latre profesorii de gimnastici şi, latre cei ce sprijină la particular această mişcare, să existai zondsdiste, să aibă aa eigar sistem de eductţiate fizică. De aceea noi ca profesori nu ca specialişti, ci orgssizatlasi, vom căuta să tragem toate învăţămintele de pe urma lacririlor Dv. la solidaritate stă sacseanl Dv. Ca o societate partteniară asistăm la dezbaterile Dv. ca timpii particulari pantru a ne pase ca remorci te hoiiărele pe care Dv. ie veţi fac. Faceţi parte din corpul didactic proteicial, şi valoarea obiectului Dv. este tot atlt de Însemnată cel puţin, ca şi celelalte materii. Soînsritatea Dv. va dovedi aceasta. Faţă da sstnlin! mare ce Dv. venîţ! din toate perţiie, vă saiet In numela societăţii fi vă doresc succss in munca Dv. Fiţi bine veniţi. DUMINICA 20 APRILIE 1924 CE A IACII PUHAM LA MIRESII D. G. Tonta, Intonânda-ss din Bucureşti, a adm lasului câteva ştiri pecât di importante pe atât di intaresantâ. Astfsi d, Tema a obţinut mm di 8.600.000 tei de lă comisiaam ds despăgubiri psatta refacerea străzilor, dm având nadc/dm că va mai putea obţine di la această comisiune au alt suplimmi de două milioane. In acelaş timp d. G. Toma a soluţionat alte importante chntici edilitare în timpul căi a Hat la Bucureşti. D-sa s’a tntors ieri cu aprobarea licitaţiilor ţinute la Primării pentru lucrările de pavel ce se vor efectua în actuala campanie. A întrimit la Direcţia generală P. T. T. şi a obţinut expedierea grabnică a aparatelor şi picior necesare piatra instalarea postului de telegrafii fără fir. A adus Jurnalul consiliatei de miniştri prin care se aprobă stătutul şi caietul de şaretei pentru înfiinţarea societăţii comunale a exinelor ilectrice. A obţinut este ministerul lucrărilor publici, in mod definitiv, construirea podului de biton peste Bahlui, lin care scop s'au şi întocmit planurile şi s’au angajat materialele ummre. la sfărşit a făcut demersuri personale pi lângă Înalta Curte de Casaţie şi a obţinut judecarea mai devreme a recursului în chestiunea caselor BramsUmn. Prin stiinţa definitivă a Imitei Curţi, aceste case se dărâmă, realieăndum prin aceasta o lărgim a pieţii Uniri, piatra la Ammasetatia Iaşului. Iată ce face primarul când abmimă din oraş.