Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)
1924-06-11 / nr. 127
■EMRIH „LUTHER” MSI FIRTH UNIREI loan Caramalau & Pavel Apostoli de proprietarii vechi ei ranumite cr«se „Tamesache* Excelenta şi speciala Bere „Luther“ Serviciul prompt şi ireproşabil ,0_8 a trecut sub conducereaMor Bogat asortiment de APERITIVE RESTAURANTE* PRMUL RANG ca tot felul amânaţi calde şi reel GRATAR SPECIAL :: CU TOT FELUL DE FRIPTURI : : Vtauri die cele mai renumite podgorii CHAPAONI Şl LIQUERURI străine ţi Indigene MUZICA CLASICA Şl NAŢIONALĂ SE SERVESC BANQUETS MaWWgMWBBBBMWWWMBBBMMaw—— a———mat „, , Solemnitatea dt la Bzinele Eleetrice • ASISTENȚA. CUVÂNTĂRILE ROSTITE ^ Ed dimineață a «vut loc la Uztaa de Electricitate, predarea ruinelor îa conds* cerea'comit etniei de administrație i noii so* eh tici Comunal® Pcedma s’a făcut cu o deosebită solamsitats. îa bironicia Velicîor, da față fiind d-H. C. Toms, pressdin’e e com?*iaan Interimare, C. Crapsssscti seasîor, Voîasachi prim preşedinte al Cârtii ds apel, Esgsn Haroveinn decasai bsrosatel, Viitor Iamasdl cepetat. d-l Autonom Georgescu, Qh. Scobii rice pres.ii comisiei Interimare, E. Diacomsce şi FrătiţS ei atari da primiri, inglaerii Cisictîi, E. Ntsica dir. Reg. C. F.R., Sârgh’e, Volanichi dir. Utiaelor, d-ni UhiiBovsebi dir. BSaeli Ufliasea Română, M. Wachtel dir. băaeli Moldav», Chiilmegla epitropoft. Spiridoa, d*r Ricsvltză, Maríneba directoral prefectuții de județ, Eg. Fareleaca dr. drept, dr. hmandl, Av. Pstrsaen, Tásts, M. Bratachi consilier agricol, Phr. Vâisile Iordă.hesscB.toil con (Illegj, comanaif, P. Haite, inginer Nisuleisc«, Sire«;», fstal contabuititui comunei, Dobráén, d-B. Dividesco, Condaradie, Hiba, Săvgeca, Colceag, Dabreana, Maior Bogdan, Patrichi şi repreatanţii presd dla localitate şi dia Căpitan. După ofidie ea servi laiul religios de cătri piilatele Valeria Iordichesce, d-sa feliei ă ’pe d-l C. Toraa prima.ai prss*Isi, care prin Înfiinţarea Societăţii ds eleatricitste, K săvârşit o opsră mire peetra o?&ssl hşi şi pentru cetăţenii ei, căci se va da tarabă inter&r, lie mini care ctradeca îa civilissţie. Fără Î8t?«taă oisce activitate socială este anihilaţi. Pe lângă lumina fiule*, tvem lasă nevoie da taraiea iplrituală, de femliss seffeteisca. Urcată isbâadă In Întreprinderea tacspină, ItbStsdă la lumina spirituală cari trebae ei se călăuzească. D-l C. TOMA preşedintele comisiei imterim&re şl de V. Qrapeuseh! preşedinteie consiliului de administrefte, rostess cuvântări ps cari ie publicăm la fruntea ziarului. • Iotresgi satatentă vizitează apoi parte din Instalaţiile asmeior şi birourile, după care trec la birourile de ins nade sg serveşte 0 bogsti gastire. D- C. TOMA ridicând cel dialâni paharal, areixi spor la manei no, societăţi peatra refscersa »sinder, refacere pe care popetaţia hssnă o aşteaptă de multă vreme. Mulţumeşte taîsror colaboratorilor, cari au dat tot cnachssl până scant pentrica oraşul ai albă tamisă şi tramvaie. Mulţumeşte dsasemeai asistenţei care a luat parte la taaagursre şi o invita să nu ane obligaţîunea de a se scrie la noua societate, D-l CONST. CRUPENSLHI Închisă la sănătatea d-l Coast. Toms, părintela acestei societăţi. Spune că d-l Tem® a făcut »forţări uriaş«, când na paisa părsta de pa aşi, pentru & i se satisface o cerere, sărea pe fereastră. 11 roagă să-şi dea şi de acum instate tot conCursai pentra societate, peatra isbâada ei. D-I E. NîŢESCU dir. Reg. C. F. R. In câteva cuvinte spirituale incle'ni peatra d. C. Tom«. D-i DiMITRiU conalifer comasai mai tarnate d-lui C. Tomş, pentru marea operă Săvârg tu şi-i arcaşi mancă rodnici piatra viitor, D-l C. TOMA lisând din nos csvânisi atrnge abeatia că gustărire ssnt in contai Comanel, a vechei adminiatrattani a Uz.salor, deci să nu se lagr.jdeas nosl pongliia de admiaisîrstie, si in special presa. Iachiră pentru presă care i-a dst cel mai larg «oacin« și care speră că-i va da şi in viitor acelaa coacin#. D-l VICTOR IAMaNDI deputat, citeşte următoarea scrisoare trimisă de d-l Valeria Bargsin, care a contribuit inii’e targi măsură la alimirsa statutolor societăţii: [ Mult stimate Domnule Tome, Regret foarte mult împrejurarea sar® obligânds-mi,să plec din oraş, mă împiedică d® a lua part® la solemnitatea fardării societăţii de electricitate. Regretui mea este cu atât mai vin, dat fiindcă această sărbătoare est® ca deosebire ssărbâtoarea D tsis,—la care aş fi dorit dla toată inima tă laa paste, pentru a mă bucura impreană ca toţi prietenii şi colaboratorii D-taie, de înfăptuirea acestei opere însemnate şi care iţi este—o ştia— dntre cele mai seumpe, a Te felicit din toată Inima pentru realizarea ei. Iţi nea să o vezi prosperând drrpă cum ţi e gâsdşi—mai ales că marital coinţianilor csre i*au dst naştere îa forma si de cooperare obştească—iţi apsrute in întregime. Fii te rog interpretat sentimentelor mele cele mai bane faţă de toţi acei impreună cu care te sfii ia această clipă, la care adisg peatfa D-ta expresiaaea stimei şi simpatiei cs-ţi păstrea ca deosebire. s) VALERIU BULGARU DL. Victor IAMANDI relevă apoi deosebita solicitaiune pe care Administraţia Comunală o are pentru binele obştesc. Lindă se cuvine celor ce au luat iniţiative, dar mai ms.it ca oricare murită toată laads aed care a adus’o la infăptuire, acel care prin activitatea sa, contribus atât de csalt la complexul de refacere a Iişdui. Refacerea la Iaşi este un fapt pozitiv, care trebueşte apreciat de Întreg pisbiknniegan. Exprimă nădejdea că opera de refacere, de consolidare care se infipiseşte la Iaşi, se va săvârşi şi de îson carpat la celălalt al Romlaiei. D. C. TOMA toasteată peatra d. mlaistra G. Mâzescu, arătând ca acest prilej concursul permanent pe care d-ss ia orice Împrejurare li dă la Galai şi Uşinilor. D. dr. RACOVIŢA vorbeşte de marea operă a refacere! peatru consolidarea statului şi pane in evîdenţă rodnice activitate edilitară a d-lui G. Turna, psratra tare Închini. D. EU3. HEROVANU ca membra Îs consiliu de administraţie a Societăţii, mulţmneşte pentru onoarea ca s’s făcut de a fi ales îi acest consils, şi arată că succesul de azi eete rezaltstul anei mari «forţări In care partea essnţiaii revine d-lui Const. Toms. D. A. HEFTER ziarist, eximinează garanţile ps care la oferă antisipat membrii consilieral de admisistraţie intra care se află personalităţi distincte şi ca an bogst frecat la activitatea edilitară şi economică a Iascsti D. dr. AUTONOM GEORGESCU, arată că prin Înfiinţare® societăţii comunale de electricitate, ce dă posibilitatea ca reţesua de energie electrică şi da tramvae să se Întindă pe toată seprafiţa Isşulei, pănă îa cele mai îadapărtate colţuri ale oraşului, dând posibilitatea tsturor locuitorilor să-şi îndoiască timpul de mancă folositoare şl atât de necesari armoniei sociale. Puterea de producţie indestrială şl comercială a orsşului se va mări. Lamiaa îndoieşte langimea vieţii, Fslicită ps d. C. Toms peatru adeceresle iadsj.llnire a i&ffiaţării acestei societăţi, Îs care s’au străduit şi au muncit atât predecesorii săi. D-sa în hala spunând că cosalila] îşi va face datoria la care a fost chamat. D. VOLANsCHI prim-preşediste al Curţii de Apel, în apiaeeere iatregei azistenţe, arată mulţzmirea pe care o simte aflâadsee la tdemnitatea Isfăptuirel reel opere atât de însemnate pentru edilitatea Iaşului. Carapenerea consiliului de administraţie este o garanţie de ordin moral ci societatea îşi va îndeplini cu prisosinţă scopul pentru care a fost alcăteiit. Nu mă îndoesc că cei disali oraşului por răspunde la mere număr la epeiul Primarului. Presenţa d-lui inginer Cssietti este o garanţie că societatas va da rezeitate satisfăcătoare. Felicită pe d. C. Turna pentru retuuarea acestei societăţi şi pe întreg consiliul de administraţie care are înfrânte pe d. Const. Crapinschi, an fost distins magistrat. D. VOLANSCHI direc. ginera! al Uziaslor arată sitastia szinslor și nevoile «1 actuale. Infiptsirea societăţii de electricitate est® cea mai frumoasă opări a d-îni Const. Turna. Asigură corsinial da admiiktrsție ds întreg concursul personalului «siaelor. Mâl vsrbeşf® d. M. WACHTEL după care d. CONST. CRUPENSCHi laahsia estis esvaatăriior, mulţumisd d-lui Valinachi peatru concursul pe care 1 la promisul tatrsgei asistente care a participat îa această însagarare. • La ora 1 jumătate solemnitatea iaaagarlei a luat sfârșit. MIȘCAREAA Membrii consulului de administraţie au trecat apoi la birourile Societăţii comaoale de electricitate, unde au controlat şi preluat registrele şi ectuaţiunea namelor de electricitat. MICU C Astăzi dimaineață a sosit In localitate Contoea de Manneville, ministrul Franţei la Bucureşti. înaltul oaspi a fost primit In gard de cifre d. Si£al cornului frances din Iaşi, dl. dr. Gh. Begden, preşedintele cercului franco roman „Lutafla“, d. C. Minoiu prefectul polifiei şi d. V. Farra delicatul praf actului de Judef. Ministrul Franţei este găzduit la d. dr. G. Bogdan. La ori 10 d<mingifa contele de MannivElle a luat parte Vă serbarea de fine de en dels EmtlfutGl vNntre Dame ds Sion“. Mănns seară nsmnbtrul Franţei se va înapoia la Bucureşti. — Damifiisa viitoare 15 Iunie va avea loc o întâlnire a absolvenţilor licealii Internat din Iaşi, promoţia 1903-1904. întâlnirea colegială va avea loc la liceul Internat, la ora 9 dimineaţă. — De la 20 Iunie a. c. tac*p9 să circule treaul Constanţa-Mamiia pentru băi şi plaja da la Mamaia.« SERBAREA DELA INSTITUTUL M “NOTRE DAME DE SION“ Ăşi dimineaţă a avut lioc la Institutd aNotre Dame da Sion“ de localitate serbarea de fiae de an şi încoronarea. In prezenţa d-nul Mannevilla, ministrul Fratţui la Biesreşti, a dat Slbl coasa francez la Iaşi, general Zsolc ca d-na, E. Diacoses- CE ajitor de primar, E. Popea inspector general şcolar, dr. Bogdan represents^ ai cercnlel »L«tet!«“, d. C.Manela prefect ds poliţie, Farra directors! prefestard de judeţ, Inspector poliţie Goii şi a anal numeros public. Au vorbit contele de Msseville şi directoare Inithaialal, dapt care a urmst programul serbării: Mo rselletae et Hynae naţional—Aîgeles de la mer (Gosbner)— Les Diatellleres de h R«mne (Morera).— Se ’ntorc vitejii (Csataldl)— Proelamaîlons Banal Mărăcine—Poiki de la Reint(Riff) — Le* deex Croix (M. Dapoit)— Hynae ( Jîvnae d'Arc (Pardre). După terminarea programuld a urmat încoronarea elevelor meritoase. Coroanele au fost pase elevelor de contele Manoveile şi ds dl. general Zidic. După serbare întreaga achiteaţă a vizitat expoziţia de pictură şi lucrări manuale. OFICIUL DE CONTROL AL DEVIZELOR ŞI VALUTELOR PE LANGA BANCA NATIONALA IASI Circulară Conform dispoziţiunilor Oficiului Central de Control al Devizelor şi Valutelor Bucureşti, aducem la cunoştinţa cumpărătorilor de Devize— Comercianţi, agricultori, industrişl şi exportatori—. Că declaraţia Cerută de lege şi complectată cu datele indicate In formular, trebuii prezentată spre verificarea Oficiului. Nu se va libera nici o deviză cumpărată, decât dacă declaraţia poartă viza Oficiului. Aceasta cu începere dela 1 Iunie 1924. Reamintim că devizele cumpărate In virtutea legii, sau in baza unei autorizări a Oficiului, nu pot fi vândute, decât dacă posesorii din Categoriile de mai sus au obţinut pentru aceasta, autorizarea oficiala. Oftstul de control al Devizelor—Iaşi Sinuciderea din strada Fioresca Eui seara a fost gigit spânzurat Ştefan Hergel din str. Fioresca No. 9. Namila a legat o frânghie de an copac din grădina casei de care s’a spânzurat. El era eofetind şi avea magia beţiei, fapt care Fa determinat iart’az ,momeat de Inconştienţi să-şi pagă capăt vieţii. Autorităţile fiind avizate au sosit de îndată la faţa focelui procedând la o anchetă. Parchetul a dispus Inmormiatarea standsalii. — După cum am anunţat, la 25 iunie se va pene la circulars noua monedă metalică de ana şi doilei. Prin panera din circulaţie a acestor monede, se va retrage moneda de hârtia de 1 și 2 lei. Incendiul de la ministerul ds finanţe Bac.—Assara a Itbmali in Incendia la minisistul ds finanţe, îatr’anul din birourile dimfiei generale a R. M. S. Imediat au coeit la f&ța locului A. S. R. Principele Carol, d-nul general Mordărescu mintam de rdaboi, general Mmmna, general Nidioliisa ş. c. Pompierii Intervenind repede focul s’a luat proporții, fiind localist după o oră. Au au trei camere și mai multe scripte. Pagabile na mat mari. Explozia dla situ! Militari Bac,—Emul Siilat Nicalai de la şcoala de arie şi e.kmi Math nesau dla şcoala comercial, travmăad cămpai din aproprrm satului Militari an micuţ pe un proectil care a expioadat rănindu-l grav. Proittilui a fost aramat a urma explozia di la Cotmeni. Reichstagul sprebă raportai experţilor Bac.—Reichstagul a votat o ordine de şi prin care aprobiî politica externă a lui Marx, adoptând astfel şi raportui experţilor. Criza de guvern din Franţa Buc.— Prie şed ule de republice! a continuat consfătuirile politica pentru soluţionarea crizei de guvern. S’a ales o comisîune care va examina budgetul. Opoziţia cartelată a ales ca preşedinte pe rîu Herriot. * * întrunirea ţărănist! deli Timiştiri Bac.—Li Tialşogra a avut loc o întrunirea trifiliştilor. S'a votat o moţiune prin care se primeşte fuziunea Cu partidul naţional-româiî. S’a hotărât ei pe ziua de 22 Iunie să i&ibă loc congresul ţărănist, Care va ratifica fuziunea. SuviranU itaiiei In Spania Buc. Suveranii și RlaClpH moștenitori ai Italiei au soil. la Madrid, unde li s’a făcut o primire oficială. Insperiei Regăsita țară Bac.—Regina Maria c&r© se află în străinătate 85 va întoarce zilee acestea în Capitală. — Central parti datai ERţionsla! poporalul, ca logtikaigtertde depras ds dl Drigomirescar, a regpina ţererea d-a&lepsntîH excluderea dllor H. Seţa şi Joa, aprobând ca d-l d-l Slătinsaua si fie preşedinta al organisăţiri ieşene, dl Ifiios prim vicepreşedinte, şi d-l Dragomirescu vicepreşedinte dacă nu va refuza această demsitare. Miercuri se vor iatrsni ambele comitete executive dela hs’, peatru a tadepiini ultimele forimlităţi «1« hilwMl celor dosi partid® din Iaşi, BANCA MOLDOVA aduci la cusiosffaga publică câ face plăţi letrics si taft.'grafice li foa!§ itaflunlla cflmtarica şl baln^sm dla sirimâian şi din Intrat ga fard. Asfiiftsnaa fam plăţi tetrtes şl fiiligrafica şi la Vatra Dornul. 15 -3 Iași,—Tipografii .Albina* str. Sernescu No. 1 Războiui Intra Japonic America Bucureşti.—Din Paris se anunţă că Japonia va profita cu armata sa Manciuria Impotriva Invaziunii ruşilor. Astfel va fi protijată şi calea ferată engleză. Sin Intriaga Japonie au avut loc mari manifestafiuni populara împotriva Amirîcei. Japonia nu admite ca Amarica să Inchidă porțile emigranților japonezi. «i Tratatul din Laussenns In Cam. Comunelor Bucuriști.—Cambra comurnelor a trrecutat tratatul din Lausanne. Lord Giorga a protestat contra feptarui că partidul conservator a ratificat tratatul fără a consulta dominiourile. ftnawsf www.swa Grava din Anglia Bac.TM din AngSla funcţionarii electriciani şi cei de la transporturi au declarat eri greva. Guvernul examinează situaţia, pentru a se ajunge la o aplanare a grevei. rWfflSB italian! situat» din Albania Bac.—la Camera Italiană un dsp.r*&t a «drss&t o interpslare guvernul d italian asupra situație! dla Albanie, Cerând luarea imediată de măsuri pentru ocuparea portelul Durazzo. întrunirile proprietarilor şi chiriaşilor din Capitală BuC.—Propiletarli şi Ch’rişli s’au latruat erl îa Capital. Propiletarli s'au proaunţat Coatra legiferării Vadului comercial. Chiriaşii s'au pronunţat pentru legiferarea Vadului comercial. . Mişcarea revoluţionară din Albasils — Finlfisnts ocupars a oraşului Durazzo Bac.—Siaaţa guvernului albinm este fonte crimă. Revoluţionarii îşi continuă acţiunea îa mopal de a ditit mini constitativi republice]. * Infanteria şi artileria italiană a debarcat în insula Snome vederea ocupării orașului Duratzo. * Faţă de această sunsă lms Iugoslavia a tatirit lupele di pasă la frontieră. Cabinetul gm a hotărât să mptegă decizia conferinței ambasadorilor can a aprobat ca un număr de 14 sate di la frontiera gma-QibMână revii Albaniei. Re vânzare ! Prin licitaţie piblică 2200 metri pătraţi teren viran, colţ strada Elena Doinin No. 41 cu strada Ornescu, în ziua de 18 Iunie 1924 la Tribunalul Iaşi s. Ilia. Dos. Nr. 768 1 922. Licitaţii n începe de la suma de 154.000 lei. 123 Ciinii stârni ^Mișcarea* V A * r * . er . i