Mişcarea, iunie 1924 (Anul 18, nr. 121-144)

1924-06-11 / nr. 127

■EMRIH „LUTHER” MSI FIRTH UNIREI loan Caramalau & Pavel Apostoli de proprietarii vechi ei ranumite cr«se „Tamesache* Excelenta şi speciala Bere „Luther“ Serviciul prompt şi ireproşabil ,0_8 a trecut sub conducerea­­Mor Bogat asortiment de APERITIVE RESTAURANT­E* PR­MUL RANG ca tot felul a­­mânaţi calde şi reel GRATAR SPECIAL :: CU TOT FELUL DE FRIPTURI : : Vtauri die cele mai renumite podgorii CHAPAONI Şl LIQUERURI străine ţi Indigene MUZICA CLASICA Şl NAŢIONALĂ SE SERVESC BANQUETS MaWWgMWBBBBMWWWMBBBMMaw—— a———mat „, , Solemnitatea dt la Bzinele Eleetrice •­ ASISTENȚA. CUVÂNTĂRILE ROSTITE ^ Ed dimineață a «vut loc la Uztaa de Electricitate, predarea ruinelor îa conds* cerea'co­mit etniei de administrație i noii so* eh ti­ci Comunal® Pcedma s’a făcut cu o deosebită so­­lamsitats. îa bironicia Velicîor, da față fiind d-H. C. Toms, pressdin’e e com?*iaan­ In­terimare, C. Crapsssscti seasîor, Voîasachi prim preşedinte al Cârtii ds apel, Esgsn Haroveinn decasai bsrosatel, Viitor Iamasdl cepetat. d-l Autonom Georgescu, Qh. Sco­bii rice pres.­ii comisiei Interimare, E. Diacomsce şi FrătiţS ei atari da primiri, inglaerii Cisictîi, E. Ntsica dir. Reg. C. F.R., Sârgh’e, Volanichi dir. Utiaelor, d-n­i UhiiBovsebi dir. BSaeli Ufliasea Română, M. Wachtel dir. băaeli Moldav», Chiilme­­gla epitrop­oft. Spiridoa, d*r Ricsvltză, Maríneba directoral prefectuții de județ, E­g. Fareleaca dr. drept, dr. hmandl, Av. Pstrsaen, Tásts, M. Bratachi consilier a­­gricol, Phr. Vâisile Iordă.hesscB.toil con (Ille­gj, comanaif, P. Haite, inginer Nisuleisc«, Sire«;», fstal contabuititui comunei, Do­bráén, d-B. Dividesco, Condaradie, Hiba, Săvgeca, Colceag, Dabreana, Maior Bog­­dan, Patrichi şi repreatanţii presd dla localitate şi dia Căpitan­. După ofidie ea servi laiul religios de că­­tri piilatele Valeria Iordichesce, d-sa fe­liei ă ’pe d-l C. Toraa prima.ai prss*Isi, care prin Înfiinţarea Societăţii ds eleatrici­­tste, K săvârşit o opsră mire peetra o?&­­ssl hşi şi pentru cetăţenii ei, căci se va da tarab­ă inter&r, lie mini care ctradeca îa civilissţie. Fără Î8t?«taă oisce activitate socială este anihilaţi. Pe lângă lumina fi­ule*, tvem lasă nevoie da taraiea iplrituală, de femliss seffeteisca. Urcată isbâadă In Întreprinderea tacspină, ItbStsdă la lumina spirituală cari trebae ei se călăuzească. D-l C. TOM­A preşedintele co­misiei imterim&re şl de V. Qrapeu­­seh! preşedintei­e consiliului de ad­­ministrefte, rostess cuvântări ps cari ie publicăm la fruntea ziar­ului. • Iotresgi satatentă vizitează apoi parte din Instalaţiile asm­eior şi birourile, după care trec la birourile de ins nade sg serveşte 0 bogsti gastire. D-­ C. TOM­A ridicând cel dialâni paha­­ral, areixi spor la manei no,­ societăţi peatra refscersa »sinder, refacere pe care popetaţia hssnă o aşteaptă de multă vreme. Mulţumeşte taîsror colaboratorilor, cari­­ au dat tot cnach­ssl până scant pentrica oraşul ai albă tamisă şi tramvaie. Mulţu­­meşte dsasemeai asistenţei care a luat parte la taaagursre şi o invita să nu ane obli­­gaţîunea de a se­ scrie la noua societate, D-l CONST. CRUPENSLHI Închisă la sănătatea d-l Coast. Toms, părintela a­­cestei societăţi. Spune că d-l Tem® a făcut »forţări uriaş«, când na paisa pă­­rsta de pa aşi, pentru & i se satisface o cerere, să­rea pe fereastră. 11 roagă să-şi dea şi de acum instate tot conCursai pentra societate, peatra isbâada ei. D-I E. NîŢESCU dir. Reg. C. F. R. In câteva cuvinte spirituale incle'ni peatra d. C. Tom«. D-i DiMITRiU conalifer comasai mai ta­­rn­­ate d-lui C. Tomş, pentru marea operă Săvârg tu şi-i arcaşi mancă rodnici piatra viitor, D-l C. TOMA lisând din nos csvânisi atrnge abeatia că gustărire ssnt in contai Comanel, a vechei adminiatrattani a Uz.sa­­lor, deci să nu se lagr.jd­eas nosl pongl­­iia de admiaisîrstie, si in special presa. Ia­­chiră pentru presă care i-a dst cel mai larg «oacin« și care speră că-i va da şi in viitor acelaa coacin#. D-l VICTOR IAMaNDI deputat, citeşte următoarea scrisoare trimisă de d-l Valeria Bargsin, care a contribuit inii’e targi mă­­sură la al­im­irsa statutolor societăţii: [ Mult stimate Domnule Tome, Regret foarte mult împrejurarea sar® o­­bligânds-mi,să plec din oraş, mă împie­dică d® a lua part® la solemnitatea far­dării societăţii de electricitate. Regretui mea este cu atât mai vin, dat fiind­­că această sărbătoare est® ca deo­sebire ssărbâtoarea D­ tsis,—la care aş fi dorit dla toată inima­ tă laa paste, pentru a mă bucura impreană ca toţi prietenii şi colaboratorii D-taie, de înfăptuirea acestei opere însemnate şi care iţi este—o ştia— dntre cele mai seumpe, a Te felicit din toată Inima pentru reali­zarea ei. Iţi n­ea să o vezi prosperând drrpă cum ţi e gâsdşi—mai ales că mari­tal coinţianilor csre i*au dst naştere îa forma si de cooperare obştească—iţi a­­psru­te in întregime. Fii te rog interpretat sentimentelor mele cele mai bane faţă de toţi acei impreună cu care te sfii ia această clipă, la care adisg peatfa D-ta expresiaaea stimei şi simpatiei cs-ţi păstrea ca deosebire. s) VALERIU BULGARU DL. Victor IAMANDI relevă apoi deosebita solicitaiune pe care Adminis­traţia Comunală o are pentru binele ob­ştesc. Lindă se cuvine celor ce au luat iniţiative, dar mai ms.it ca oricare murită toată laads aed care a adus’o la infăp­­tuire, acel care prin activitatea sa, contri­­bus atât de csalt la complexul de refa­cere a Iişdui. Refacerea la Iaşi este un fapt pozitiv, care trebueşte apreciat de Întreg pisbiknniegan. Exprimă nădejdea că opera de refacere, de consolidare care se infipiseşte la Iaşi, se va săvârşi şi de îs­on carpat la celălalt al Romlaiei. D. C. TOMA toasteată peatra d. ml­­aistra G. Mâ­zescu, arătând ca acest pri­lej concursul permanent pe care d-ss ia ori­ce Împrejurare li dă la Galai şi Uşini­­lor. D. dr. RACOVIŢA vorbeşte de marea operă a refacere! peatru consolidarea sta­tului şi pane in evîdenţă rodnice activi­tate edilitară a d-lui G. Turna, psratra ta­re Închini. D. EU3. HEROVANU ca membra Îs consiliu de administraţie a Societăţii, mul­­ţmneşte pentru onoarea ca­­ s’s făcut de a fi ales îi acest consils, şi arată că suc­cesul de azi eete rezaltstul anei mari «for­ţări In care partea essnţiaii revine d-lui Const. Toms. D. A. HEFTER ziarist, eximinează ga­­ranţile ps care la oferă antisipat membrii consilieral de admisistraţie intra care se află personalităţi distincte şi ca an bogst frecat la activitatea edilitară şi economică a Iascsti D. dr. AUTONOM GEORGESCU, ara­tă că prin Înfiinţare® societăţii comunale de electricitate, ce dă posibilitatea ca re­­ţesua de energie electrică şi da tramvae să se Întindă pe toată seprafiţa Isşulei, pănă îa cele mai îadapărtate colţ­uri ale oraşului, dând posibilitatea tsturor locui­­torilor să-şi îndoiască timpul de mancă folositoare şl atât de necesari armoniei sociale. Puterea de producţie indestrială şl comercială a orsşului se va mări. La­­miaa îndoieşte langimea vieţii, Fslicită ps d. C. Toms peatru adeceresle iadsj.llnire a i&ffiaţării acestei societăţi, Îs care s’au străduit şi au muncit atât predecesorii săi. D-sa în hala spunând că cosalila] îşi va face datoria la care a fost chamat. D. VOLAN­sCHI prim-preşediste al Curţii de Apel, în apiaeeere iatregei azis­­tenţe, arată mulţzmirea pe care o simte aflâads­ee la td­emnitatea Isfăptuirel reel opere atât de însemnate pentru edilitatea Iaşu­lui. Carapenerea consiliului de admi­nistraţie este o garanţie de ordin moral ci societatea îşi va îndeplini cu priso­sinţă scopul pentru care a fost alcăteiit. Nu mă îndoesc că cei disali ora­şului por răspunde la mere număr la epeiul Primarului. Pr­esenţa d-lui inginer Cssietti este o garanţie că societatas va da rezeitate sa­tisfăcătoare. Felicită pe d. C. Turna pen­­tru retu­uarea acestei societăţi şi pe întreg consiliul de administraţie care are înfrân­te pe d. Const. Crapinschi, an fost dis­tins magistrat. D. VOLANSCHI direc. ginera! al Uzi­aslor arată sitastia szinslor și nevoile «1 actuale. Infiptsirea societăţii de electrici­tate est® cea mai frumoasă opări a d-îni Const. Turna. Asigură corsinial da admi­­iktrsție ds întreg concursul personalului «siaelor. Mâl vsrbeşf® d. M. WACHTEL după care d. CONST. CRUPENSCHi laahsia estis esvaatăriior, mu­lţumisd d-lui Valin­­achi peatru concursul pe care 1 la promis­ul tatrsgei asistente care a participat îa această însagarare. • La ora 1 jumătate solemnitatea iaaaga­­rl­ei a luat sfârșit. MIȘCAREAA Membrii consu­lului de administraţie au trecat apoi la birourile Societăţii coma­­oale de electricitate, unde au controlat şi preluat registrele şi ectuaţiunea nam­elor de electricitat. MICU ­C Astăzi dimaineață a sosit In localitate Contoea de Manne­­ville, ministrul Franţei la Bucu­reşti. înaltul oaspi a fost primit In gard de cifre d. Si£al cornului frances din Iaşi, dl. dr. Gh. Beg­­den, preşedintele cercului franco roman „Lutafla“, d. C. Minoiu prefectul polifiei şi d. V. Farra deli­catul praf actului de Judef. Ministrul Franţei este găzduit la d. dr. G. Bogdan. La ori 10 d<mingifa contele de MannivElle a luat parte Vă serbarea de fine de en dels Em­­tlfutGl vNntre Dame ds Sion“. Mănns seară nsmnbtrul Franţei se va înapoia la Bucureşti. — Damifiisa viitoare 15 Iunie va avea loc o întâlnire a absolvenţilor licealii In­­ternat din Iaşi, promoţia 1903-1904. întâlnirea colegială va avea loc la li­ceul Internat, la ora 9 dimineaţă. — De la 20 Iunie a. c. tac*p9 să cir­cule treaul Constanţa-Mamiia pentru băi şi plaja da la Mamaia.« SERBAREA DELA INSTITUTUL M “NOTRE DAME DE SION“ Ăşi dimineaţă a avut lioc la Institutd aNotre Da­me da Sion“ d­e localitate ser­barea de fiae de an şi încoronarea. In pre­zenţa d-nul Mannevilla, ministrul Fratţui la Biesreşti, a d­­at Slbl coasa f­r­ancez la Iaşi, general Zsolc ca d-na, E. Diacoses- CE ajitor de primar, E. Popea inspector general şcolar, dr. Bogdan represents^ ai cercnlel »L«tet!«“, d. C.­­Manela prefect ds poliţie, Farra directors! prefestard de judeţ, Inspector poliţie G­oii şi a anal nu­meros public. Au vorbit contele de Msseville şi di­rectoare Inith­aialal, dapt care a urmst programul serbării: Mo rselletae et Hynae naţional—Aîgeles de la mer (Gosbner)— Les Diatellleres de h R«mne (Morera).— Se ’ntorc vitejii (Csataldl)— Proelamaîlons Banal Mărăcine—Poiki de la Reint(Riff) — Le* deex Croix (M. Dapoit)— Hynae ( Jîvnae d'Arc (Pardre). După terminarea programuld a urmat încoronarea elevelor meritoase. Coroanele au fost pase elevelor de con­tele Manoveile şi ds dl. general Zidic. După serbare întreaga achiteaţă a vi­zitat expoziţia de pictură şi lucrări manu­ale. OFICIUL DE CONTROL AL DEVIZELOR ŞI VALUTELOR PE LANGA BANCA NATIONALA IASI Circulară Conform dispoziţiunilor Oficiului Central de Control al Devizelor şi Valutelor Bucureşti, aducem la cu­noştinţa cumpărătorilor de Devize— Comercianţi, agricultori, industrişl şi exportatori—. Că declaraţia Cerută de lege şi complectată cu datele indicate In formular, trebuii prezentată spre verificarea Oficiului. Nu se va libera nici o deviză cum­părată, decât dacă declaraţia poartă viza Oficiului. Aceasta cu începere dela 1 Iunie 1924. Reamintim că devizele cumpărate In virtutea legii, sau in baza unei au­torizări a Oficiului, nu pot fi vân­dute, decât dacă posesorii din Cate­goriile de mai sus au obţinut pentru aceasta, autorizarea oficiala­. Oftstul de control al Devizelor—Iaşi Sinuciderea din strada Fioresca Eui seara a fost gigit spânzurat Ştefan Hergel din str. Fioresca No. 9. Namila­ a legat o frânghie de an copac din grădina casei de care s’a spânzurat. El era eofetind şi avea magia beţiei, fapt care Fa determinat iart’az ,momeat de In­conştienţi să-şi pagă capăt vieţii. Autorităţile fiind aviz­ate au sosit de în­dată la faţa focelui procedând la o anchetă. Parchetul a dispus Inmormiatarea stan­­dsalii. — După cum am anunţat, la 25 iunie se va pene la circulars noua monedă meta­lică de ana şi doi­lei. Prin panera d­in circulaţie a acestor mo­nede, se va retrage moneda de hârtia de 1 și 2 lei. Incendiul de la ministe­rul ds finanţe Bac.—Assara a Itbmali in In­cendia la minisistul ds finanţe, îa­­tr’anul din birourile dimfiei gene­rale a R. M. S. Imediat au coeit la f&ța locului A. S. R. Principele Carol, d-nul ge­neral Mordărescu mintam de rda­­boi, general Mmmna, general Ni­­dioliisa ş. c. Pompierii Intervenind repede fo­cul s’a luat proporții, fiind locali­­st după o oră. Au au trei camere și mai multe scripte. Pagabile na mat mari. Explozia dla situ! Militari Bac,—Emul Si­ilat Nicalai de la şcoala de arie şi e.kmi Math nesau dla şcoala comercial, tra­­vmăad cămpai din aproprrm sa­tului Militari an micuţ pe un proec­­til care a expioadat rănindu-l grav. Proittilui a fost aramat a ur­ma explozia di la Cotmeni. Reichstagul sprebă ra­portai experţilor Bac.—Reichstagul a votat o or­dine de şi prin care aprobiî politi­ca externă a lui Marx, adoptând astfel şi raportui experţilor. Criza de guvern din Franţa Buc.— Prie şed ule de re­publice! a continuat con­sfătuirile politica pentru soluţionarea crizei de gu­vern. S’a ales o comisîune care va examina budge­tul. Opoziţia cartelată a a­­les ca preşedinte pe rîu Herriot. * * întrunirea ţărănist! deli Timiştiri Bac.—Li Tialşogra a avut loc o întrunire­a trifiliştilor. S'a votat o moţiune prin care se primeşte fu­ziunea Cu partidul naţional-româiî. S’a hotărât ei pe ziua de 22 Iu­nie să i&ibă loc congresul ţărănist, Care va ratifica fuziunea. SuviranU itaiiei In Spania Buc. Suveranii și RlaClpH moș­tenitori ai Italiei au soil. la Madrid, unde li s’a făcut o primire oficială. Insperiei Regăsi­ta țară Bac.—Regina Maria c&r© se află în străinătate 85 va întoarce zile­e acestea în Capitală. — Central parti datai ERţionsl­a! popo­ralul, ca logt­­ikaigtertde depras ds d­l Drigomirescar, a regpina ţererea d-a&lepsn­­tîH excluderea dllor H. Seţa şi Jo­a, apro­bând ca d-l d-l Slătinsaua si fie preşedinta al organisăţiri ieşene, d­l Ifiios prim vice­preşedinte, şi d-l Dragomirescu vicepreşe­­dinte dacă nu va refuza această demsitare. Miercuri se vor iatrsni ambele comitete executive dela hs’, peatru a tadepiini ulti­mele forimlităţi «1« hilwMl celor dosi partid® din Iaşi,­­ BANCA MOLDOVA aduci la cusiosffaga publică câ face plăţi letrics si taft.'grafice li foa!§ ita­­flunlla cflmtarica şl baln^sm dla sirimâian­ şi din Intrat ga fard. Asfiiftsnaa fam plăţi tetrtes şl fiiligrafica şi la Vatra Dornul. 15 -3 Iași,—Tipografii .Albina* str. Sernescu No. 1 Războiui Intra Japonic America Bucureşti.—Din Paris se anunţă că Japonia va profita cu armata sa Manciuria Impotriva Invaziu­­nii ruşilor. Astfel va fi protijată şi calea ferată engleză. Sin Intriaga Japonie au avut loc mari manifestafiuni populara împotriva Amirîcei. Japonia nu admite ca Amarica să Inchidă porțile emigranților japonezi. «i Tratatul din Laussenns In Cam. Comunelor Bucuriști.—Cambra comurnelor a trrecutat tratatul din Lausanne. Lord Giorga a protestat con­tra feptar­ui că partidul conser­vator a ratificat tratatul fără a consulta dominiourile. ftnawsf­ www­­.swa Grava din Anglia Bac.TM din AngSla funcţionarii elec­­triciani şi cei de la transporturi au declarat eri greva. Guvernul examinează situaţia, pen­tru a se ajunge la o aplanare a grevei. rWfflSB italia­n! situat» din Albania Bac.—la Camera Italiană un ds­p.r*&t a «drss&t o interpslare gu­­vernul d italian asupra situație! dla Albanie, Cerând luar­ea imediată de măsuri pentru ocuparea portelul Du­­razzo. întrunirile proprietarilor şi chir­iaşilor din Capitală BuC.—Propiletarli şi Ch’rişli s’au latruat erl îa Capital. Propiletarli s'au proaunţat Coatra legiferării Vadului comercial. Chiriaşii s'au pronunţat pentru le­­giferarea Vadului comercial. . Mişcarea revoluţionară din Al­basils — Finlfisnts ocupars a oraşului Durazzo Bac.—Siaaţa guvernului albi­nm este fonte crimă. Revoluţionarii îşi continuă acţiu­nea îa mopal de a ditit mini con­­stitativi republice]. * Infanteria şi artileria italiană a debarcat în insula Snom­­e vede­rea ocupării orașului Duratzo. * Faţă de această su­nsă lms Iugo­slavia a tat­irit lupele di pasă la frontieră. Cabinetul gm a hotărât să m­ptegă decizia conferinței ambasado­rilor can a aprobat ca un număr de 14 sate di la frontiera gma-QibMâ­nă revii Albaniei. Re vânzare ! Prin licitaţie piblică 2200 metri pătraţi teren viran, colţ strada Elena Doinin No. 41 cu stra­da Ornescu, în ziua de 18 Iunie 1924 la Tribu­nalul Iaşi s. Ili­a. Dos. Nr. 768 1 922. Licitaţii n începe de la suma de 154.000 lei. 12­3 Ciin­ii stârni ^Mișcarea* V A * r * . er . i

Next