Mişcarea, septembrie 1924 (Anul 18, nr. 196-218)
1924-09-03 / nr. 197
•r % 4 A K ♦ ANUL XVIII No. 197 I ABONAMENTE: REDACTIA Sl ADMINISTRATIA Is LEO 1 wste.........................u lasi. Prefa UsM No. 6 &*• hral ..... i tei 1 „ Twfc «»ai.................... ^ M * oarele et bantsa: 1—*2 *. as. 1 $ M p. m. AVUNCfiaa Sl RECLAME: Se primesc fat coaditltai a varrta,gioase direct la uamaAf**Q* tiataM h$. Piața aparea 6. D»*K!MaM» pate toate ageaSffe de trafcBdtare MERCURI 3 SEPTEMBRIE 1924 APARE ZILNIC Guvernul nostru a trimis răspunsul României cu privire la profetul piCturil de asistenţă mutuală. Se ştie t£ menţinerea şi consolidarea picei europens se înteme!a£ă In mare parte ps dezarmare si ci aceasta nu se poate decia fără un acord general după Care pateri Contractante se angajazft aşi da muţeai sprijin In Caz Când una din ele ar fi tentată să tulbure pacea. Este evident Câ Inţelegerea cu va fl uşor de realizat In codiţiunile a C stat pact, căci Interesele naţunilor sânt Încă divergente decât convergente. □In ceea ce priveşte ţara noastră, guvernul a răspuns Câ Româna exprimă dorinţa cea mai sinceră de a vedea reauzându-se dezarmarea popoarelor. Această operaţune ar fi la aceaş timp iluzorie fă â acordarea de garanţii formale şi reale con- Cemânâ siguranţa mutuală a naţiunilor participante. Grija de a..obţine o protecţie şi eficace Contra nenorocirilor de afară e Ci atât mai legitimă pentru România cu cât aceasta din urmă «posedă fruntarii numeroase şi Întinsa şi care se găsesc expuse primejdiei unei agresiuni izolate sau Chiar Concertate. Ori, In forma sa attcală proelctul pactului nu conţine Cause sufle ente şi s ve e pentru a premtimina pericolul unei intervenţii ai nute veats din afară. Ziua In Carextul pacului de *zistenţă mutuală va putea fi complect astfel ca să poată oferi orice siguranţă. România va fi fericită de ■ a adera cu totul şi fără nici o rezervă. Această aderare va fi cu atât mai preţioasă cu cât ea va permite să u ureze budgetul şî de a suprima o mare parte din «arriae’. Cari apasă greu pe contrbuale. Teza adoptată de România se găseşe de a fi conformă Interesul tuturor. Ea nu primeşte orbeşte un pact de azistenţă mutuală rău Întemeiat cari ar putea fi încă ţi mai periculos decât pacea amată; ea vrea să evite mirajul unei concepţiuni cu cât o mare parte de idealism ar risca să se distrugă; ea a- j rată lesă o voinţă arză oare şl lo- , lali de a parveni la o liniştire ga nerală, preludiul unei ere de progres In pace şi muncă. Mai expusă noei primejdii de agresiune decât chiar Angla Care respinge pactul, neavând nici puterea, nici autoritatea, nici influenţa acesteia din urmă, Româna se aşează alături de partea naţiunilor democrate Cari doresc sâvată domnind calmul in Europa , cu atât de încercată prin ultimul războiu. Noi trebuie să conservăm eu totis ace»e moştenirea pe care ne-au tăiat-o moţii noştri şi sacrificiile săvârşite pe generaţiunile trecute. Aceasta p£nt.n câ noi trebue să veghem Cu prudîn ă şi să nu schibâm siguranţa noastră pentru avantaj» aleatorii. De sigur că Cocollţ uşile care vor hee pactul de azisteaă muţealâ Inviolabil, vor fi greu de gust. Cu toatâ prezenţa primilor mlaiştri erglez şl francez la Geceva, o sluţiane & dezarmărel este exclusă In cursul dezbaterilor ce se vor angaja L Geaeva In sesiunea dln Septembrie. Totuşi sucsesul obţinut la ultima Conferinţă de la Londra prevesteşte apropiatele întruniri internaţionale şi pare a indicază naţiunile europene se găsesc astăzi pe calea Înţelegerii! Cu mută bună-voinţă, concesiuni mutuale şi totertate, oamenii de stat vor parveni, fără îndoială, in curând ca să găsească dramul ears să conducă popoarele câtră această pace atât de dulcă. NOTE ZILNICE Micii comunişti germani la Paris Intr’o mică notică de zilele trecute s’a putut ceti In coloanele acestui ziar, cum o sutăcincizeci de copţi germani, comunişti, au sosit in Franţi, la Paris, unde-şi vor petrece zilele de vacanţi. Mergând la pas, in rânduri de câte patru, cu capul sus, pieptul inainte, aceşti mic! kamerazi au dat celor ce i-au văzut defilând pe străzile Parisului o idele impresionanta deapre disciplina germană. Cum au pornit din gara de Est, conducătorul lor comunist, 11-a comandat cu o voce seacă : — Singun I (cântaţi). Şi micii Fitz au intonat Internaţionala intr’un ansamblu perfect. — E Germania de mâine! strigi foarte mişcat, un bătrân revoluţionar francez... Aceşti prichindel, deschid drumurile pe unde va trece viitorul. Nimeni nu ştie ceea ce va fi Germania de mâine, nici care este viitorul care va trece prin aceste drumuri abia bătute. Un gura-cască întreabă pe unul din tinerii pioneri al Internaţionalei: — N’ai mai fost ulei odată la Paris ? — Nu, răspunde timid copilul cu ochii albaştri, dar bunicul meu a fost in 1870 și tata a trebuit să vie In 1914. Această invaziune de 150 de tingăi nu poate produce nici o grip, dar Franţa trebuie să se pregătească ca sâ primească pe Germanii cari vor fi mai numeroşi şi mai in vrâstâ. Căci, în sfărşit, acuma, când totul este aranjat, nu mai este nici un cuvânt de a trata pe dragalaşti mici vecini ca suspecţi. Pentru ce să II se închidă poarta când Franţa le-a Împrumutat 800 milioane mărci ? Uitam trecul, vals lent a acelui serman Rodolphe Berger care avu curajul să se sinucidă- sunt acum zece ani pentru că răsboiul li stricase situaţia. Rodolphe Berger care nu era de altfel, decât vienez, ar fi venit de mult la Paris şi ar fi obţinut succese ca niciodată. Dar cu condiţiunea, bine 'nţeles, de a nu mai compune valsuri lente, acest gen sentimental fiind cu totul demodat. Revedem până de aci puţin cei 100,000 germani, zice Clément Vautel, cari ar face din Paria unul din marele oraşe ale Imperiului. Faubourgul Montmartre strâns reuşind cu berăriile sale teutone şi chiar peripateticienii săi bennieji de dinainte de rizboiu, căci aceştia ar fi fără îndoială aceiaşi. Woikta sta aahuten mit mir, pe un prun ? VLAD ikijim In dîscsraui d-hdl I. I. C. Băti&ne, proaidasÎBi CouriiinM de MIbisor, la baschetul 1« doua ei smU.aalal Beatty, d*sa a făta; o id stirsb ia perorsti# la adresă «davaratei democrați. Unifi«d exemptel Anglie!, stetde care a«t avat de «»ferit de ps stras răsboiaiai itebaie *ă-$i camsiâneaicâ bine libertatea care o dă fie cărai c»iS|săa in irgătură cts odia «a ta« era*. L bertates individuală e cei mai ban lacra,te treble sâ tămlaS hu’m stat civilig»!, dar această b*rt»ta trebue să insemnea;« și cea mai desăvârșită ordise inters!. Lassl viitorai om«niret 3oa,B fi *tuns, când ordicea iatsr&ă nu e bine aiablihi. Acest echilibre, odată călcat, deagregimză csitatea Statsi&i și dintr’o ordice & t*t«ror asesirlior sale latera*, ni Stat ejiogtt la slsstla as sz* t re tată, la as«, hit. Rămân a * fikit a!atablieeaci, in toate ocszilie o gs /crsare poaderatQare is lolom ordlaei inierse. As cântat sur inii din afară »ă ne preshte, c* nişe reanţionari, alţii an darii să □e va»! pe calea anarhtei. Popo al român, lesi, el »l^gsr, atani aaiania da pondere şi ori-ce încercăn da aseasnea natură, fatal, nu trebuii să ca»ă. Român î și-as» urmat desvoltarea lor firească in marginea stărilor de fe;»t J a eeces ăței veneai și dacă e’as Încercat, din clid in când, ab .ttrl îr^tijm^k, ele ae^ceaet, dapft pntist tirap, price loț, lucrărilor. Româaii an e țe-i sar» $â te pretsa Ii uitări nefireşti şi neconcordenite ca eterei In ernă acî. Toţi cari au crezut, altfel, an rima« răs destpt osaţl. Aseaîe abiteil au fost marcate popoarelor cari au trebuit «ă sufere din cases rătbolaiaiI aei iacă, in malta țări, malte csresie, tail aabsistă esre de eara mal aţitătoare. Dar rănile răsboila!, iacei*! c* facetul merg apre compacta lor viadesara și odată ca iasânătoşirea. acestor t£o!, ultiraele ma«if«at$iii vor dispărea și banei echilibn* fatal, se va restabili, nRomla!, nu poate fi câmp de «zps.nențe ps«î n ac| ani tur! prlrscjitateas m,'ereaale naționale șl »nt®,s.ie;e gecerate »*!• omesireî civfilaate*. Aceie framossa argam^ntări ae dcapind dia in!țitorsl discurs al sefabi partidala! natioasl libera 1. MARO. Unificarea legislativă i^rotcSBiffi d-lwl 6fi. 6fi. Mirzissa D). Gh. Gh. Nirzfiicu ministral Ja»tiâie^( vtfiblml, In Interviavul c«e Vm daâ ziieli fireoflr, despre unificarea Juditcătareațic», a arătw stupa lega din luni« a «.real un regim unitar psntru mmlrl, înaintări și diacipflnâ. P«nim sasiun«a vlhoara, dl.Marz»sm anunţa că va vtnl t'un nou proled d© kgf cara va desăvârşi unificarita Judaciioruascd. prostit de kgs va tuprtada compunerea sl funtflonsna interna a Instanşelor ]ud«câfografii. in această legiuire» dl. G. harz«scu va prevenţii extinderea asupra Intrigai ţâri a celor trei print-lpala Instituţiutii Juridica proprii Arătatului şi anulti» edrţile /und mrr, sedhie or fanate şi note ritul p b ie. Roadela date de aceste îastituţiu^! io Ardeal suni d n ctla nai bogate. Nota-tatul mb iß va fl o sîrS- luclfa g»rănire a l«g#l, prevenind proces k șl asigurând dreptul celor mici. Gărfile funatare vor garanta proprietatea Imcblilsri. m^ntl; and etern o sîtuație car« I« noi pa fiacs-ra sn ar deveni HOi mal confuzi. Sadrnla O furt /v va prot'Ja Inca#* bM 91 minorii rstult mei bum d .4.8« iu fi- SU8 0 i g its vithluiul risgai. Ol, Gh. Gh. Mafiestu a pr* galit ca «»idattesw unificarea legislativa Tn ac«! spirit larg «.ar« va face din kgluirea Români I Meri un® din cei« mai modern« al câtuirl. Tot In nisiuni*! viitoare a par- Ifm^ntului m va prezenta prol«ual noului cod penal sl procedura p n&te. Sa mal intra azi, In«a, sl Id proc d^ra civila pmaum sl la codul ds comerţ, din car« prolidul asupra csmblei asta deja t«rmlnif. Activitatea ministrului nostru de Justiţia nu poate fl pusâje indolatd de nimeni, cu toa^ încărcările pr&s«i pun dulul naţional din Ardeal care, cu orice chip vrea si arat© că unificarea sa foc€ cu „furca*. Activi**?«a sl competlnta ă lul Gh. Gh Mârzesiu o Tn destul de cunoscuta m tostS lumea, Tn c8) csmpania prasul partidului nitropM din Ardeai devenise ridicola sl nu poate nici un răsunai Tn fard. — Ca peseli vizitel A. A. L.L. Principii Moştenitori la Chinău, Care va avea loc la sfârşitul lupei Septembrie, vor avea ios la Chişinâu mari serbări ie vor dura trei zile; se vor orgaa 74 Ca acest prilej concursuri spoitive şi alergări de Cal. ACTIVITATEA COMUNALA Antanta administrate coman&M la tronts ca eu d. C. Gh Toma,a îndeplinit pănă'n present, ea malt meat, an tutreg program di edilitate. Ca foaie grsntas cs le-a hiâmpimt, totuşi d. Toma, a nalisat o serie Immgă di lucrări cari nu pot de cât să-i facă cleşti. Iar oraşul nostra, atât di greatăierea ia timpul războiului sâ câştige mom de mad, lazâi astâsl după o gospodărie abia di doi aut, ukl na se mm cuaoss aproape armele di zostratul de sare fumse bâut iit oraşu*. Aproape Intt gal oraş e re furat la ceea ce primiti strâsile, d~uad* până mal dăandzi na puteai sâ umbli pe strasi, astant mai toate sânt refăcute, iar la multe părţi s’a a făcut thiar şi conmieri. Cum nu-şi oaaca amiate ca câtă greutate se ambia pa străsi, toate fiind tair’o stare atât de mivirabilă, la cât na fi slujată crest că au fost vre-odată străzi bune şi fi amoase. Afară că a’de reperat marii străzi stricate din timpul războiului, dar Administraţia comunală Staald a făcut aproape dta noa iluzie străzi, earn e bsaăaară strada Cianhi, cart thiar ea mulţi ani înainte di războia, met nu se ştia deci există. Na sa trece mult timp şi la curând întregul an ş sa fi refăcut complect eşa că laşul Iţi va recăpăta din nou splendoarea lat de mal Izania. O altă grijă a d-lui Toma a fost ea să pună la datorat tamponaţilor comunali, prin clădirea unor localnţi kftim, tun la curând sar deveni o realitate, fiind luate toate măsurile. Întreţinerea oraşeloi tn ceea ce pdlHsU salubritatea, an lasă iarăşi nimic de dorit. Secondat In acmstâ privinfă de d. media şef al oraşami, dt. Taaăsesm, e mai toate mătanie, şi se tsa zt nk Iscă, pmtra ea să zs pană capăt m ztri i tglum. Ca toate greatâţim u întâmpină, totuşi patm epane, şi tu drept cuvânt, că starm zamtată & latului « osăzi destul dă muţumdoare. Nu se mai săd pe sunzi mormonele de g&noak, ssnltal corâţirei străzilor, fiind neadmpnompările pnacipate atu administraţii comunale. U ofată di aceste îmbunătăţiri eusmsrats până aici, vom arătă In mmnstile viitoare ale ziar nlui noztri șt eslmtte lucrări cari face din primari&tui d-int C. Gh. Toma, an tain de mândrie pentru partidul mirombbsrat. VAR ICOURI D-ra Bena Vdedrisca a vorbit dttpra viaţa lui Chataaubrland, tn tastdul Combourg, din Britanta, aaoto unda fi-a pttratat ami topităniet marata unitor. D-ra Văâdnsca, In faţa a namtrofi oaspeţi soarţi din toata eorailta Franţei, a dasarta viaţa lui Chataaubrland in aeal naitat, daapra opera lui şi despre revalituta* lui tu Napoleon, dispuntăndu-şi anul altuia giorla tirlatelor Teimbndnd a arătat legdtarile tara anasa Româna îatind da Franţa cettt. d, txptlmdnd mulţumirea td a fost dat unui reprezentant al Românul sd a due a memoriei lai Chnteaubrtnd omagial acestei țări. #i curând încep lucrările anul final cara va trage pe aale Tamisa de Jos Tutlul va incepe de la Tubary și se va a fătui la Oravesend. Conferinţa d-lui Gaston Gerard Pietura am anunţat mai Inatate, la ziua de 4 Septembrie la orele 9 seara, va avea loc in Aula Uliveralie 1. Conferinţa d-l ul Gaaton Gerard primarul oraşului Dion, capitala provinciei Bourgogne, (Franţa), preşedese al Coastiulalgeneral al Coastei d ■ Aur, care este însărcinat de guvernul francez pentru a se f&ce canoscut Dijonul, Bourgogne, operei» sale de artă şi despre renurarile sale vinuri. Se Cunoaşte efortul măreţ pe Care Fra nţa 11 depune pentru fiecare din provinciile sale, pentru « asigura ridicarea sa economică. Provincia Bourgogne, la această privinţă,: «re întâietatea prin organizare« marilor târgu şi in special este de ieiiv«t Celebrul târg»st oaomtc din D Jon. D-l Gaston Gerard atiăo*te lumea ptntru a atrage attottuni« asupra bogsţilor da toata felurile ale ţării pe care o administrează. Fără Îndoială că el va obţine In România, mai als la Uşi, succesul cu Care au fost primite conferinţele sale de Cele douăsprezece nuţ nai din Europa şi dla America pe Care le-a visitat. latrarea la conferinţa d-lui Gaston Gerard este cu totul gratuită. „INFERNUL“ lui Strindberg mas.«»** nun III Maestrul trecu înainte şi discipol» cari rentaseră în urmă deveniri duşmănii săi. Şi duşmani are astăzi mal mulţi decât păr pe cap. Socialiştii, «mandarinii", femeile, oculiştii, alchimiştii, magicienii, teozofii şi poate că şi catolicii, cari tună şi fulgeră contra trădărei, şi se ţin de dânsul precum se ţine o haită de câni pe urma anul animal rănit sau o poteră pe urma unui criminal. Nebunia profeţiei, nebunia grandoarei, se preface într’o manie a persecuţiei, în cel mal exact înţeles al cuvântului. El a şi stat, la casa de nebuni. Când îi ceteşti «Infernul* ţi-1 teamă ca să nu ajungi iar acolo. El vede pretutindeni «atentate": medicii vor să-l inchidă la casa de nebuni; femeile vor să-l otrăviască; socialiştii* si-1 omoare ca pumnalul; anarhiştii să-l arunce in aer; ocultiştii să-l vrăjască , alhimiştii şi magicienii să-l ucidă prin curent, electric, aşezându-1 in dreptul inimei, noaptea, când doarme, pe acoperişul casei sale sau a vecinului său o maşină infernală In acest scop, el se lupti ca si respire şi sare pe fereastră. El aleargă de la o casă la alta, de la oraş la oraş, dela o ţară la alta, dar nu găseşte nicăieri scăpare şi refugia: pretutindeni sânt duşmani, spioni, poliţişti secreţi, provocatori. Oricât de avansată ar fi nebania lui, se poate deduce prin aceasta că el vede până şi în desmierdările mamei sale o provocare. Şi nu numai oamenii dar şi animalele ca şi obiectele lipsite de vieaţă il persecută, îl spionează, profeţesc şi provoacă. Sgomot în timpul nopţei, jocuri de umbre pe perne, jocuri de lumină pe plafonul casei, o bucată căzută de la o laminare aprinsă, o carne deschisă in dreptul anul pasagiu însemnat, o hârtie ruptă găsită pe stradă şi pe care se poate ceti fragmental unei fraze, ramurile din codru cari, tăindu-se formează anumite litere — totul e minune, semn, arătare ca degetul, profeţie sau provocaţiune. Şi ceea ce-l îngrijeşte mai mult e că nu îndrăzneşte să facă deosebirea dintre profeţie şi provocare, dintre Dumnezeu şi Demon. — «Am cântat pe Dumnezeu şi am găsit pe dracu!" Da, bătrânul părinte al minciunei este un bătrân provocator. Tatăl trimite copiilor săi numeroşi demoni mici. Cea mai demonică profeţie, provocare, devine o mrejă înşelătoare a nebuniei, în veşnică mişcare şi înflăcărare. Deacum înainte toată vieaţa sa un adevărat delir, un adevărat infern. Nici un mijloc de scapare, cum crede Strindberg, ci o prăpastie adâncă a infernului este ultima-i convertire spre catolicism. Este şi aici profeţie, este şi aici provo-