Mişcarea, septembrie 1924 (Anul 18, nr. 196-218)
1924-09-15 / nr. 208
ANUL XVIII No. 208 A ABQ$6AM8»fT£ »#41................... a Ani 4 1 * •« B? N M ................%., 2 Unt» « . « *-iC ns REDACȚIA Sl ADMINISTRAȚIA h* Ptefk Uidn* la ttosmi *~~*2 +9-4 ÎNŞTIINŢARE La 9 Aprilie 1924 expirând mandatele Comitetelor Comunale regionale şi judeţean precum şi mandatele delegaţiunii permanente a Partidului Naţional Liberal din Judeţul Iaşi, pe temeiul statutelor acestei organizaţiuni, D-nii Preşedinţi ai Comitetelor regionale (şefi de sectoare), dela data prezentei dispoziţiuni PANA CEL MAI TÂRZIU LA 27 SEPTEMBRIE a. c. inclusiv, vor convoca adunările comunale şi regionale pentru compleetarea vacanţelor sau alegerea comitetelor comunale şi regionale respective. D-nii Membri ai organizaţiunii Partidului Naţional Liberal din Comuna Iaşi sunt rugaţi a se întruni în Adunarea Generală, în localul Clubului din Piaţa Unirei No. 6, DUMINICA 28 SEPTEBRIE, ora 4. m. pentru a proceda la alegerea Comitetului Comunal respectiv şi pentru a lua cunoştiinţă de darea de seamă administrativă şi financiară a Clubului, precum şî aceaia a activităţii politice şi administrative. * D-nii Membri ai Delegaţiunii Permanente sunt rugaţi a se întruni în localul Clubului, ora 6 p. m. în ziua de 28 Septembrie crt. pentru a-şi încheia darea de seamă a activităţii şi a pentru a stabili ordinea de zi a Congresului judeţean. „ Congresul organizaţiunii judeţene a Partidului Naţional Liberal din Iaşi se convoacă pentru ziua de 5 OCTOMBRIE ora 40 a. m., pentru alegerea Comitetului Judeţean şi a Delegaţiunii Permanente şi pentru a lua cunoştinţă de darea de seamă a activităţii politice şi administrative. Preşedinte, G. G. MARZESCU uieliir VaCanţa politică va InCet* după Câteva săptămâni, când Corpurile Legiuitoare Îşi vor deschis noua sesiune. O serie da proecte de ligi Importante, In legătură Cu noaie principii înscrise la Conititatiane* democratică a ţare!, vor fI aduse In discuţii» dintre Care Cele mai însemnate sunt prometeri de reformă administrativă şi reforma electorală. Aceste principii enunţate prin Constituţie, au fost studiate de ani de zile de cătră comisianele speciale ale partidului liberal. Redactate îa formă de ante-proecse provizorie ele au fost studiate apoi de cătră comisianele speciale ale actualului Parlament și discutate de multe ori de cătră membrii guvernului. Toate punctele stabilite, provizoriu, vor fi din nou examinate de cătră comisianele legislative ale Camerei și Senatuilui. iar în urmă. Când se va da formă definitivă anteproectelor, ele vor fi depuse la Parlament In sesiunea ce se anunţă de pe acum destul de rodnică. Discuţiunele vor fl Cât mal largi având in vedere Însemnătatea Celor două mari forme. Dacă opoziţia din Parlament va înţelege maCar acum—după ce a eşuat In toate Campaniile absurde,ă la parte activă şi serioasă la desbateri, va avea toată latitudinea ! Iar guvernul şi majorităţile parlamentare vor urmări cu Interes propunerile ce se vor face şi vor adopta dezideratele opoziţiei, dacă ele vor avea la bază principii cu caracter generic, menite a consolida atari reforme. Dar tot in această gtsisne se vor Ina In dlfeutla alte proiie Însemnate, cum sunt proectele cu caracter jandle ~ legea presei, codul șl procedura penală, reorganizarea jandarmerie*, etc. Ia consiliul de ministri ce s’a tinut alaltă.rl »’au discutit »Ctse proecte care vor fi aduse in desbaterile Parlamentului. 6trmMfa $9 Liga Naţiunilor Boc.—Fostul prezdent el Rotehslegului, Loews, d trimis & scrisoare lui Siressemaa prin care cere ea Garment« sâ adere n-x întârziat la L'gi Naţiunilor. Ziarele lui Siressemaa erată eâ ta aseasîâ chsstiune nateistă atei 0 grabă. ChitUanca aceasta serios studiată,—ele aceste ziere—mai ales la urma discursurilor rostite de d. Herriet. »NISTRAȚIA I ri No. S S—12 S. «. a. § ARUNCaiRI SI RECLAME: Si ptacac fa coatițiami avautegioase «net la #d*sfc5fe*«fa tifcnfef k& Piața UcSreî 6. Paiete*» pa» tedte «gââfUe da ftâ&dhiaât LUNI 15 SEPTEMBRIE 1924 APARE 25jqCT 55^ PUHOIUL ROMANESC Această avsţie a ţirii aoaatre a fost deseori mirat de discordie dintre noi şi anele Ms Pateri. Petrolul, marea Bojstrl bogăţie pentru care nemţii la 1916, au învestit cele mal mari caţitaisrl pestra pane eo diabolita erupţie a sondelor distrase şi actpstarea lor, e atâta de râvnit ds msrîfe state, In* cât e’ar părea, tâ e odttl, cl se pun serioase conflicts de stat Intra noi ti ele: koÎ care răatm sl ne apărăm bogit lie naţionale, el csra caaia sâ atragă psiroisi în concarsntfl Inieraajfosaia. Tacls loaeaca, credea Intr’o bană exploatare, din partea stilurilor la noi şi partidei liberal a'a epas stance, dii răsputeri, îi aabragsrea noastră economică. D. Vitîlcă Bădana, a găsit acams, faţă da marile presiuni externe ce se tot fac, o formali tranzitorie: conlucrarea ambelor capitaluri româneşti ca cel din afară. Formala ar fi impăciuitoare, capitala asociati-sr avea şi el beneficia aifgerat, dar in acelaşi timp ne-am piatra bogăţiile noastre In ţari şi am bleca seaml In p 1- mr.Iiâsd ds nevoile noastre Interne. Partidei na Ilena îl bard astfel şi-a das politica sa naţionali ds 25 da ani care este cea mai bună faţă ca interesele noastre economice. Legea minelor care asigeri toate drepiniile câştigate va regismenta în exportui pstrolalal. Cu drept cuvânt, ministru al finanţator giesse „că na paie» nssocoti ei a a di mâae pealta nişte nevoi trecătoare". Ori câtă nevoie am avea pentru îmbunătăţirile noastre de comunicaţie, nu pcpatem nesocoti insă şi nevoile noastre ds mai târsla. Aceasta care o politică economică Ia sare capitala! românesc să nu rămână nescocotit ca pânl acams. Trebne si ne câştigăm, o bacă şi signă Independenţi economică şl trebus In acdaşl timp să arătăm «trămStăţel, că avem pe ce si ae basim, că ştim să ne valorificăm bogăţiile se la avem şl şti» să dăm bnai la dremare capitalalai nostra. Numai printr’o politică ds Independenţă economică,'—vom putea face caş! capitalarile străine să coalacrsae cu noi, dar și același timp să apărăm interesele noastre economice, MARO. NOTE ZILNICE Nemurirea Sufletului Nu de mult juraţii din New-York au condamnat la munca silnică, Iar justicia populară, la moarte, pe doi tineri, Nathan Leopold şi Richard Loeb. Luând cunoştinţă de verdictul prin care erau condamnaţi la moarte, cei doi asasini nu aratară nici un regret. Din contra aratami au cinism şi o indiferenţi uimitoare, declarând că nu mai au nimic de aşteptat de la viaţă. Nathan Leopold, principalul criminal, a cerut directorului inchisorii jogiduirea ca să albi o convorbire cu avocatul sau. Permisiunea i se dă şi la faţa directorului închisorii, Nathan Leopold declară apărătorului său, că doreşte să-şi facă testamentul, deoarece nu doreşte să moară până nu va fonda ceva ban. Dorinţa i-a fost satisfăcută şi Nathan îşi redactează testamentul ca toată regula. Acest asasin, era un mare iubitor al naturei şi de mai mulţi ani se ocupa cu Istoria naturală, şi strânse o foarte frumoasă colecţie ornitologici. In tot timpul de când se afla în închisoare, tânărul Nathan se Interesa mereu de colecţia lui. Prin testament, el lasă această colecţie însemnată muzeului din Chicago, inzestrându-1 în acelaş timp şi cu o parte din moştenirea ce i se cuvenea din partea mamei sale. Iar în ultimul paragraf al testamentului, el îşi exprimă convingerea fermă că sufletul supraveţueşte corpului şi prin urmare moartea cu care este ameninţat va fi pentru dânsul o experienţă care va da rezultate bogate, aducând lumină în marea problemă a sufletului. Nathan nu uită apoi să declare prin testament, că oriunde s’ar afla sufletul său, după moarte, va face toate chipurile pentru ca sâ se pună în contact cu prietenii săi, rezolvând astfel, după cum susţine el, cea mai Întunecoasă problemă care a pasionat lumea şi o pasionează de la începutul ei şi până astăzi. VLAD — APA -Din essza ami dificiai pe conducta principală de alimentare cu apă Timişeşti, distribuţia apsi in oraş în sticle de Duminică 14, Luni 15 şi Marţi 16 a. c. si fă face numai Intre orele 8-9 dimineață. Dacă imprejurările vor permite, el va reteai la distribuţia normală mai curând. Dezarmarea,—Apărarea Naţională In timp ce asociaţia popoarelor, Liga Naţiunilor, vantlaază Ideale şl umanitara Itte a dezarmării, telegraimla anunţă lupte şl răivrătiri săngiroase In diferite centre, tn Csucaz, Tn Maroc, Tn Egipt fl Sudan, fl la Shangsi. Pe de aită parti se file că unele state nutresc Ideii unul război de ravantă, în cere scop sa mnarmsizăm taină, împotriva Si x ia lor categorice din tratatele de pace. Slfustranea generală este dară da apa natură Tocă! nu se poate vorbi In mod plauzibil de o dezarmare efectivă. Civilizaţia europeană, am putea spune civilizaţia mondiali, Indeamnă pentru dezarmare, fl In actuala sesiune a Lig I Naţiunilor s'a dotării convocarea unei conferințe speciale consecrate acestei teze. In acest scop comisiunea III a Ligii naţiunilor, prezidată de d. I. G. Duce a şl început acolada materialul necesar pentru fixarea programului conferinţa consacrate dezarmirii. S’a afirmat ci discutiuns la in Jurul dezarmirei este „literatură". Este, da sigur. Atăta vreme căi nu ai o siguranţă mai bună, pentru spalarea naţională, simplste dazldarate exprimate nu instituia o garanfie aetivă. Această garanție există numai fn forma de apărara a flăcărui stat fl de acesa problsra a dszfirmăral reala este grea fl complicată, fiindcă garanțiile scrise nu pot fi garanții serioase. gSs agliălldela dezarmării,dar pacea reală nu este asigurată nisl azi, in urma acordului englofranco german.dala Londra. Ca atare suntem incă departe de a na gândi in chip setos (a o dszirmara gsmrafă fl la ranungarea unei apărări natlonle. O nouă republică moldovenească zehgremsle străine eoatrrmâ ştirea ed in Ukanna se eeesntneezâ tet mal mult eer ar tarul naţional el medigentior,care ver să’şi eftrmre naţionalitatea şi Indipendenţa prin proelameree unei republici meldemmeşti dincolo de Nistru. Ştirea este confir met â da Insu și guvernul seeteUe. Iatradaeâr preşedintele repubkeet seeteîtoe elU• k'«tuet a daeleret că s’au și început lucrările pregătitesre pentru delimitarea eeestei republiei moldeeeeești care are o populație ds 400,000 teeuttert. Faptul acesta denotă că Acs/# spuneii că recunoeşte existenta elemuluiui românesc dinpete de Nstru, in ţinuturile Ukraine!. Sa atare ca să met 00! km de caches şi Istorica premnala românească a Bisenictei, care şi-a afirmat din nou caracterul naţional prin libersocnnţă cu care s'a constituit republica le 1918, şi prin astei Istoria &t resliphet la patria căreia a apaţtnut. Prose tata republică moldeosneased ds peste Nistru confirmă din nou existenţe isterică a fraţilor baserabsat, pe care o contestă d-rul Roroski şi alţi comisari sectei tel para cer sâ treacă şi peste tratatele de pace, pentru a continue visul expensiv șl testementar al lui Petru cel Mare. ECOURI Sir litoral ras Eugia Chiteov, rtfatăad din cauza regmului soriette la Progo, a scris o piesă de moravuri poluteo-sotiale intitulată pComisarul sovittle• ce va fi reprezentată la curtai aasstei stagiuni, in sapitaie Ottio- Siovasist.* Dintr’o scrisoare recenți a lui Pannit H- tradl—totă de care zgomotul..literar mal mare, eu matt mal mare ds cât valoarea operei sale, — aflăm ed ei va veni eurănd In tară pentru a scrie an al treilea și ultimat voiam dla seria povestirilor lai Adrian Zagrafi*. Amt voiam vafl intitulat,Lss Haidoaehsm. Cete U2 edrft pe care profesorul Martino Fiseo din Neapols le-a deseoperit dseară*d aparţin vastei opere a lui Tit Liviu. Profesorul napolitan s’a Instalat Intr’o vilă, le Capri, unde lucrează pentru a le orăndui la ordine metodieâ. Cărţile au fost gătite tatr’o mănăstire ăia sudai Italiei. 9 Revista ,Homom din Bruxelet relevă atilarea pe tare cruticul sociolog revoluţionar Panaitt Moşol o desfăşoară in ţară pe care publicistită, răspândind, în broşaţi, cele mai dsemnate studii sociologice din literatura străină.9 La Esresiona a încetat din viaţă poetul catalan Angel Oalmeia, autorul unor inspirațiuni romantice și naționale. Informaţii — D. Alexandru Grupensehi a feet numit prefectul Judeţului Sereea. Aflăm cu plăcere că d. Omgel Giuorghia, ştf dt cabinet al a-lal mtntstra O. G. Mătzmneu, tari a fost grav bolnav, a ecăpat de orice primsfdie. Dorim ă-mi Georgel Gheorghia, o deplină şi grabnică restabilire. — Mâine Duminică la ora 3 p. m. are loc la Parcal SIO.dv „Regele Ferdinand" fentivslul organizat de Societatea „Macaby" avb aaapliile „Socistiţii da Gimnastici şi Sport". In program: match de box, aiergir! da realatenţă, concuri da bisteretă, figuri literare, match de foot-ball etc. — Mâine Daminici 14 a. c. la ora 9 fam. es va inasgura şcoala de meserii din str. Aron Vodă 5, alchald de eitredna Giela şi d. Arnold Welarasch, şi de societatea pentru dictriboirea de lemne la săraci. An poet ananţate rspreaentastic autorbciţilor, şi numeroase Instlintant din Iaşi. Isprava unul lavifiter El atacă lăngă poala pa un student. Erl 11 Sept. D. Siaslontecs, etudent In medicină, a plecat tăiat die Erbleenl In cătanul Hodors, Comasa Cotnari pentru a aranja nişte chestiuni familiare. Fiindcă la aceate chestiuni era implicat şi lavăţătorul din aur, a trecut pe la el, rugtadu-i ■S-l întovărăşească. Dar nu trecuse de gardul locuinţei ciad nn ătacat de feciorii iaviţitorulul Mardite, care 11 aşteptea dnpi gard înarmaţi ca fard de fer şi ciomege. Siadeanui a scos an revolver aparidal aă se retragi dar la apneat pe la spate de alta, trântit joi lait’an iac de tânge. După ce şi-a revenit in elmţire, agresorii ,’au atacat din nou, şi nemei malţernită sătenilor a pntut scăpa cu viaţă. In stare gravi a fost transportat la Szitaiei Sf. Spiridon dia laşi sade 1 a’aa dat Îngrijirile neoeaera şi 1 a’a ficat Intervenţia chirurgicali necesară de către d. profesor Asghei. Sust temeri de noi complicaţii. Parchetul a fost sezisat—de sacastă faptă Incalfisabilă a acestui lasmuitor de sat—care dă exemple de aşa de triaţi memorie. — In irma anal centraficat de delelegatul serviciului de aprovialonari, bratsral Aron Avram din atr. Cismidal No. 19, a foit det în judecati, pentru că a fabricat pâine cu lipii la cântar. Pâinea a fost confiscati. — D. Gh. Ifrim directorul serviciului de mişcare c. f. r. de pe lâegi regionala laşi a obţinut in concediu da o lani da alle. D-aa va fi suplinit de sub-directorul acelal servicu. — De aitiei lacereani vacanta judiciari.