Mişcarea, septembrie 1924 (Anul 18, nr. 196-218)

1924-09-15 / nr. 208

ANUL XVIII No. 208 A ABQ$6AM8»fT£­ »#41................... a Ani 4 1 * •« B? N M ................%., 2 Unt» « . « *-iC ns REDACȚIA Sl ADMINISTRAȚIA h* Ptefk Uidn* la ttosmi *~~*2 +9-4 ÎNŞTIINŢARE La 9 Aprilie 1924 expirând mandatele Comitete­lor Comunale regionale şi judeţean precum şi man­datele delegaţiunii permanente a Partidului Naţional Liberal din Judeţul Iaşi, pe temeiul statutelor ace­stei organizaţiuni, D-nii Preşedinţi ai Comitetelor regionale (şefi de sectoare), dela data prezentei dispoziţiuni PANA CEL MAI TÂRZIU LA 27 SEPTEMBRIE a. c. inclusiv, vor convoca adunările comunale şi regionale pentru compleetarea vacanţelor sau alegerea comitetelor co­munale şi regionale respective.­­ D-nii Membri ai organizaţiunii Partidului Naţio­nal Liberal din Comuna Iaşi sunt rugaţi a se întruni în Adunarea Generală, în localul Clubului din Piaţa Unirei No. 6, DUMINICA 28 SEPTEBRIE, ora 4. m. pentru a proceda la alegerea Comitetului Comunal respectiv şi pentru a lua cunoştiinţă de darea de seamă administrativă şi financiară a Clubului, pre­cum şî aceaia a activităţii politice şi administrative. * D-nii Membri ai Delegaţiunii Permanente sunt ru­gaţi a se întruni în localul Clubului, ora 6 p. m. în ziua de 28 Septembrie crt. pentru a-şi încheia darea de seamă a activităţii şi a pentru a stabili ordi­nea de zi a Congresului judeţean. „ Congresul organizaţiunii judeţene a Partidului Naţional Liberal din Iaşi se convoacă pentru ziua de 5 OCTOMBRIE ora 40 a. m., pentru alegerea Comi­tetului Judeţean şi a Delegaţiunii Permanente şi pen­tru a lua cunoştinţă de darea de seamă a activităţii politice şi administrative. Preşedinte, G. G. M­ARZ­ESC­U­ ­­uie­­liir VaCanţa politică va InCet* după Câteva săptămâni, când Corpurile Le­giuitoare Îşi vor deschis noua se­siune. O serie da proecte de ligi Impor­tante, In legătură Cu noai­e principii înscrise la Conititatiane* democra­tică a ţare!, vor fI aduse In discuţii» dintre Care Cele mai însemnate sunt prometeri de reformă administrativă şi reforma electorală. Aceste principii enunţate prin Constituţie, au fost studiate de ani de zile de cătră comisianele speciale ale partidului liberal. Redactate îa formă de ante-proecse provizorie ele au fost studiate apoi de cătră comi­sianele speciale ale actualului Parla­ment și discutate de multe ori de cătră membrii guvernului. Toate punctele stabilite, provizo­riu, vor fi din nou examinate de că­­tră comisianele legislative ale Came­rei și Senatuilui. iar în urmă. Când se va da formă definitivă anteproec­­telor, ele vor fi depuse la Parlament In sesiunea ce se anunţă de pe a­­cum destul de rodnică. Discuţiunele vor fl Cât mal largi având in vedere Însemnătatea Celor două mari­­ forme. Dacă opoziţia din Parlament va înţelege maCar acum—după ce a eşuat In toate Campaniile absurde,­­ă la parte activă şi serioasă la des­­bateri, va avea toată latitudinea ! Iar guvernul şi majorităţile parlamen­tare vor urmări cu Interes propune­rile ce se vor face şi vor adopta dezideratele opoziţiei, dacă ele vor avea la bază principii cu caracter generic, menite a consolida atari re­forme. Dar tot in această gtsisne se vor Ina In dlfeutla alte proi­ie Însem­nate, cum sunt proectele cu carac­ter jan­dle ~ legea presei, codul șl procedura penală, reorganizarea jan­darmerie*, etc. Ia consiliul de ministri ce s’a ti­nut alaltă­.rl »’au discutit »Cts­e proecte care vor fi aduse in desba­­terile Parlamentului. 6trmMfa $9 Liga Na­ţiunilor Boc.—Fostul prezdent el Rot­­ehslegului, Loews, d trimis & scri­soare lui Siressemaa prin care cere ea Garment« sâ adere n-x în­târziat la L'gi Naţiunilor. Ziarele lui Siressemaa erată eâ ta aseasîâ chsstiune na­teistă atei 0 grabă. ChitUanca aceasta serios stu­diată,—ele aceste ziere—mai ales la urma discursurilor rostite de d. Herriet. »NISTRAȚIA I ri No. S S—12 S. «. a. § ARUNCaiRI SI RECLAME: Si ptacac fa coatițiami avautegioase «net la #d*sfc5fe*«fa tifcnfef k& Piața UcSreî 6. Paiete*» pa» tedte «gââfUe da ftâ&dhiaât LUNI 15 SEPTEMBRIE 1924 APARE 25jqC­T 55^ PUHOIUL ROMANESC Această avsţie a ţirii aoaatre a fost deseori mirat de discordie dintre noi şi anele Ms­­ Pateri. Petrolul, marea Bojstrl bogăţie pentru care nemţii la 1916, au învestit cele mal mari caţitaisrl pestra pane eo dia­boli­ta erupţie a sondelor distrase şi actpstarea lor, e atâta de râvnit ds msrîfe state, In* cât e’ar părea, tâ e odttl, cl se pun se­rioase conflicts de stat Intra noi ti ele: koÎ care răat­m sl ne apărăm bogit lie naţionale, el csra caaia sâ atragă psiroisi în concarsntfl Inieraajfosaia. Tacls loaeaca, credea Intr’o bană ex­ploatare, din partea sti­lurilor la noi şi partidei liberal a'a epas stance, dii răs­puteri, îi aabragsrea noastră economică. D. Vitîlcă B­ădana, a găsit acams, faţă da marile presiuni externe ce se tot fac, o formali tranzitorie: conlucrarea ambe­lor capitaluri româneşti ca cel din afară. Formala ar fi impăciuitoare, capitala­ aso­ciat­­i-sr avea şi el beneficia aifgerat, dar in acelaşi timp ne-am piatra bogăţiile noastre In ţari şi am bleca seaml In p 1- mr.Iiâsd ds nevoile noastre Interne. Partidei na Ilena î­l bard astfel şi-a das politica sa naţionali ds 25 da ani care este cea mai bună faţă ca interesele noa­stre economice. Legea minelor care asigeri toate drep­­iniile câştigate va regismenta în exportui pstrolalal. Cu drept cuvânt,­­ ministru al finanţa­tor gie­sse „că na paie» nssocoti ei a a di mâae pealta nişte nevoi trecătoare". Ori câtă nevoie am avea pentru îmbu­nătăţirile noastre de comunicaţie, nu pc­­patem nesocoti insă şi nevoile noastre ds mai târsla. Aceasta care o politică econo­mică Ia sare capitala! românesc să nu ră­mână nescocotit ca pânl acams. Trebne si ne câştigăm, o bacă şi si­gn­ă Independenţi economică şl trebus In acdaşl timp să arătăm «trăm­Stăţel, că a­­vem pe ce si ae basim, că ştim să ne valorificăm bogăţiile se la avem şl şti» să dăm bnai la dremare capitalalai nostra. Numai printr’o politică ds Independenţă economică,'—vom putea face caş! capita­­larile străine să coalacrsae cu noi, dar și același timp să apărăm interesele noastre economice, MARO. NOTE ZILNICE Nemurirea Sufletului Nu de mult juraţii din New-York­ au con­damnat la munca silnică, Iar justicia populară, la moarte, pe doi tineri, Nathan Leopold şi Ri­chard Loeb. Luând cunoştinţă de verdictul prin care erau condamnaţi la moarte, cei doi asasini nu ara­­tară nici un regret. Din contra aratami au ci­nism şi o indiferenţi uimitoare, declarând că nu mai au nimic de aşteptat de la viaţă. Nathan Leopold, principalul criminal, a cerut directorului inchisorii jogiduirea ca să albi o convorbire cu avocatul sau. Permisiunea i se dă şi la faţa directorului închisorii, Nathan Leo­pold declară apărătorului său, că doreşte să-şi facă testamentul, de­oare­ce nu doreşte să moa­ră până nu va fonda ceva ban. Dorinţa i-a fost satisfăcută şi Nathan îşi re­dactează testamentul ca toată regula. Acest asasin, era un mare iubitor al naturei şi de mai mulţi ani se ocupa cu Istoria natu­rală, şi strânse o foarte frumoasă colecţie or­nitologici. In tot timpul de când se afla în închisoare, tânărul Nathan se Interesa mereu de colecţia lui. Prin testament, el lasă această colecţie în­semnată muzeului din Chicago, inzestrându-1 în acelaş timp şi cu o parte din moştenirea ce i se cuvenea din partea mamei sale. Iar în ultimul paragraf al testamentului, el îşi exprimă convingerea fermă că sufletul su­­praveţueşte corpului şi prin urmare moartea cu care este ameninţat va fi pentru dânsul o ex­perienţă care va da rezultate bogate, aducând lumină în marea problemă a sufletului. Nathan nu uită apoi să declare prin testa­ment, că ori­unde s’ar afla sufletul său, după moarte, va face toate chipurile pentru ca sâ se pună în contact cu prietenii săi, rezolvând ast­fel, după cum susţine el, cea mai Întunecoasă problemă care a pasionat lumea şi o pasionează de la începutul ei şi până astăzi. VLAD — APA -Din essza ami difici­ai pe conducta principală de ali­mentare cu apă Timişeşti, distribu­ţia apsi in oraş în sticle de Dumi­nică 14, Luni 15 şi Marţi 16 a. c. si fă face numai Intre orele 8-9 dimineață. Dacă imprejurările vor permite, el va reteai la distribuţia normală mai curând. Dezarmarea,—Apă­rarea Naţională In timp ce asociaţia popoarelor, Liga Naţiunilor, vant­laază Ideale şl umanitara It­t­e a dezarmării, telegraimla anunţă lupte şl răi­­vrătiri săngiroase In diferite cen­tre, tn Csucaz, Tn Maroc, Tn Egipt fl Sudan, fl la Shangsi. Pe de aită parti se file că unele state nutresc Ideii unul război de ravantă, în cere scop sa mnarmsizăm­ taină, împotriva Si x ia lor categorice din tratatele de pace. Slfustranea generală este dară da apa natură Tocă! nu se poate vorbi In mod plauzibil de o de­zarmare efectivă. Civilizaţia europeană, am pu­tea spune civilizaţia mondiali, Indeamnă pentru dezarmare, fl In actuala sesiune a Lig I Naţiu­nilor s'a dotării convocarea unei conferințe speciale consecrate a­­cestei teze. In acest scop comi­­siunea III a Ligii naţiunilor, pre­zidată de d. I. G. Duce a şl început acolada materialul necesar pen­­tru fixarea programului conferin­ţa­ consacrate dezarmirii. S’a afirmat ci discutiuns la in Jurul dezarmirei este „literatură". Este, da sigur. Atăta vreme căi nu ai o siguranţă mai bună, pen­tru spalarea naţională, simplste dazldarate exprimate nu instituia o garanfi­­e aetivă. Această ga­ranție există numai fn forma de apărara a flăcărui stat fl de a­­cesa problsra a dszfirmăral reala este grea fl complicată, fiindcă garanțiile scrise nu pot fi garan­ții serioase. gSs agliălldela dezarmării,dar pacea reală nu este asigurată nisl azi, in urma acordului englo­­franco german.dala Londra. Ca atare suntem incă departe de a na gândi in chip setos (a o dszirmara gsmrafă fl la ranun­­garea unei apărări natlonle. O nouă republică moldovenească zehgremsle străine eoatrrmâ şti­rea ed in Uk­anna se eeesntneezâ tet mal mult eer ar tarul naţional el me­d­igentior,care ver să’şi eftrmre naţionalitatea şi Indipendenţa prin proelameree unei republici melde­­mmeşti dincolo de Nistru. Ştirea este con­fir met â da Insu și guvernul seeteUe. Iatradaeâr pre­şedintele repubkeet seeteîtoe elU• k'«tuet a daeleret că s’au și început lucrările pregătitesre pentru deli­mitarea eeestei republiei moldeee­­eești care are o populație ds 400,000 teeuttert. Fa­ptu­l acesta denotă că Acs/# spuneii că recunoeşte existenta ele­­m­uluiui românesc dinpete d­e N­s­­tru, in ţinuturile Ukraine!. Sa atare ca să met 00! km de caches şi Istorica premnala românească a Bisenictei, care şi-a afirmat din nou caracterul naţional prin lib­ers­ocnnţă cu care s'a constituit repu­blica le 1918, şi prin astei Istoria &t resliph­et la patria căreia a a­­paţtnut. Prose tata republică moldeos­­neased ds peste Nistru confirmă din nou existenţe isterică a fra­ţilor basera­bsat, pe care o con­testă d-rul R­oroski şi alţi comisari sectei tel para cer sâ treacă şi peste tratatele de pace, pentru a conti­nue visul expensiv șl testemen­tar al lui Petru cel Mare. ECOURI Sir litoral ras Eugia Chiteov, rtfatăad din cauza regmului soriette la Progo, a scris o piesă de moravuri poluteo-sotiale intitulată pComisarul sovittle• ce va fi reprezentată la curtai aasstei stagiuni, in sapitaie Ottio- Siovasist.* Dintr’o scrisoare recenți a lui Pannit H- tradl—totă de care zgomotul..literar­­ mal mare, eu matt mal mare ds cât valoarea o­­perei sale, — aflăm ed ei va veni eurănd In tară p­entru a scrie an al treilea și ultimat voiam dla seria povestirilor lai Adrian Za­­grafi*. Amt voiam vafl intitulat,Lss Haidoaehsm. Cete U2 edrft pe care profesorul Martino F­iseo din Neapols le-a deseoperit ds­ea­­ră*d aparţin vastei opere a lui Tit Liviu. Profesorul napolitan s’a Instalat Intr’o vilă, le Capri, unde lucrează pentru a le orăndui la ordine metodieâ. Cărţile au fost gătite tatr’o mănăstire ăia sudai Italiei. 9 Revista ,Homom din Bruxelet relevă atil­­ar­ea pe tare cruticul sociolog revoluţionar Panaitt Moşol o desfăşoară in ţară pe care publicistită, răspândind, în broşaţi, cele mai dsemnate studii sociologice din literatura străină.9 La Esresiona a încetat din viaţă poetul catalan Angel O­almei­a, autorul unor inspi­­rațiuni romantice și naționale. Informaţii — D. Alexandru Grupensehi a feet numit prefectul Judeţului Se­­reea. Aflăm cu plăcere că d. Om­­gel Giuorghia, ştf dt cabinet al a-lal mtntstra O. G. Mătzmneu, ta­ri a fost grav bolnav, a ecăpat de orice primsfdie. Dorim ă-m­i Georgel Gheorghia, o deplină şi grabnică restabilire. — Mâine Duminică la ora 3 p. m. are loc la Parcal SIO.d­v „Regele Ferdinand" fentivslul organizat de Societatea „Macaby" avb aaapl­iile „Socistiţii da Gimnastici şi Sport". In program: match de box, aiergir! da realatenţă, concuri da bisteretă, figuri lite­rare, match de foot-ball etc. — Mâine Daminici 14 a. c. la ora 9 fam. es va inasgura şcoala de meserii din str. Aron Vodă 5, alch­ald­ de eitred­na G­iela şi d. Arnold Welarasch, şi de so­cietatea pentru dictriboirea de lemne la săraci. An poet ananţate rspreaentastic autorb­­ciţilor, şi numeroase Instlintant din Iaşi. Isprava unul lavifiter El atacă lăngă poala pa un student. Erl 11 Sept. D. Siaslontecs, etudent In medicină, a plecat tăia­t die Erbleenl In cătanul Hodors, Comasa Cotnari pentru a aranja nişte chestiuni familiare. Fiindcă la aceate chestiuni era implicat şi lavăţă­­torul din aur, a trecut pe la el, rugtadu-i ■S-l întovărăşească. Dar nu trecuse de gardul locuinţei ciad nn ătacat de feciorii iaviţitorulul Mardi­te, care 11 aşteptea dnpi gard înarmaţi ca fard de fer şi ciomege. Siadeanui a scos an revolver aparida­l aă se retragi dar la apneat pe la spate de alta, trântit joi lait’an iac de tânge. După ce şi-a reve­nit in elmţire, agresorii ,’au atacat din nou, şi nemei malţernită sătenilor a pntut scăpa cu viaţă. In stare gravi a fost transportat la Szitaiei Sf. Spiridon dia laşi sade 1 a’aa dat Îngrijirile neoeaera şi 1 a’a ficat In­tervenţia chirurgicali necesară de către d. profesor Asghei. Sust temeri de noi com­plicaţii. Parchetul a fost sezisat—de s­­acastă faptă Inca­lfisabilă a acestui lasm­­uitor de sat—care dă exemple de aşa de triaţi memorie. — In irma anal centra­­ficat de dele­­legatul serviciului de aprovialonari, brats­­ral Aron Avram din atr. Cismidal No. 19, a foit det în judecati, pentru că a fabri­cat pâine cu lipii la cântar. Pâinea a fost confiscati. — D. Gh. Ifrim directorul serviciului de mişcare c. f. r. de pe lâegi regionala laşi a obţinut in concediu da o lani da alle. D-aa va fi suplinit de sub-directorul a­­celal servic­u. — De aitiei lacereani vacanta judi­ciari.

Next