Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)
1925-06-10 / nr. 127
AHISL XIX Ho. 127 Finanţele Statului şi finanţele private D. Ion Upedtru şi eenvaafli cu B*«ca Hstională Ca toată hotărârea de a întreţine obstrucţia sub orice formă, opoziţia unită a fost silită să abandoneze această tactică ş să adopte o altă vj atitudine, conformă cu„ realitatea fi adequată importantelor probleme pe Cari guvernul le aduce In discuţiune prin proeetele sale de legi. Astfel in şedinţa Camerei din 5 Iunie, coaliţia prin reprezentanţii ei şi-a spus cuvântul la chestiunea convenţiunei ce intervine Intre Banca Naţională şl Ministerul de Finanţe, chestiune pe care aceiaşi opoziţie a fost gata să o transforme intr’o nouă campanie de răsturnare. Au vorbit asupra acestui proect de lege reprezentanţi grupului ţărănist ca şi representanţii grupului naţional, d-nii Ioaniţescu, Madgearu, Spineanu, I. Lapedatu şi alţii. Cu toţii, evident, au criticat proectul, l’au combătut—dar oricum l’au examinat, mai mut sau mai puţin dau studiat şi fireşte că l’au criticat. O notă discordantă a produs Iasă cuvântarea d-lui I. Lapedatu, din partidul naţional, Care n’a susţinut convenţiunea dar care a inzistat asupra Importanţei ei exprimând a-şi regretat că acest proect n’a fost adus mai de vreme in Parlament. D. I. Lapedatu făcând această constatare a uitat că o asemenea Convenţiune nu se putea Încheia mal Înainte ca statul să fi avut un buget real şi normal. In schimb Insă d-sa a înţeles că proestele aduse a Cum—după echilibrarea bugetului statului—însamnă un enorm progres, căci se deschide o fază de îmbunătăţire a finanţelor statului ca şi a finanţelor private. Privind un moment chestiunea prin prisma interesului general, dl. Ion Lapedatu a tras această concluziune, singura care este logică să corespundă realităţii. Adversarii noştri cari au atacat atituţiunea Băncii Naţionale, nu au avut în vedere niciodată interesul general pe care-l sacrificau interesului de partid. Faptul că primul institut de credit a fost creat de marii financiari ai ţarei. Cari au aparţinut partidului liberal au determinat o invidie in rândurile adversarilor politici ai partidului, in loc să se fi apreciat însemnătatea operei pe care o admiră finanţa străina. De aici acea obstrucţie politică Împotriva partidului liberal şi Chiar împotriva Băncei Naţionale. Dl. I. Lapedatu In cuvântarea ea a fost împins de valul realităţii să constate însemnătatea proectului de Convenţie, care înfăptuită, va atrage cu ea o simţitoare ameliorare a finanţelor româneşti. Privind realitatea oratorul coaliţiei unite a uitat obstrucţia şi fără a susţine proectul, a recunoscut interesul lui deosebit. De aceea dl. I. Lapedatu a fost un dezacord cu întregul program al opoziţiei unte şi a vorbit la contra părerilor exprimate de ceilalţi membri ai coaliţiei cari au criticat proectul din spirit de opoziţie şi cu mentalitatea obstrucţionistului de profesie. Părerile exprimate de dl. I. Lapedatu vor putea pune pe gânduri pe d-nul Maciu Iorga In sensul ca aceşti conducători ai obstrucţiei să aibă un moment reculegere şi să-şi dea iaonia că în Parlament se desbat probleme care reclamă o pregătire specială şi în orice caz o atitudine demnă şi conformă cu Interesele obşteşti. NOTE Abatele d’Aubignac In cica de 5 Noembrie 1702, eruditul Boscherou se duces si facă o viciii nepoţelei academî canului Charpentier, care merite de cerând. Deabia intrat !n odsie, el rămase surprins, in faţa end spectacol cam rar ii mai fusese dat să vadă. Ilustre nepot In tovărăşia anal amic, după ce ae turmentaseră de băutură, adunaseră toate manuscrisele găsite prin saltare, intr’un sac, şi se exercitau să ie arunce cu graţie predă flăcărilor din sobi. Scos din sărite, Boscheron smulse din mâinele barbarilor câteva greace în folio" și porni alergând cu ele pe stradă, fără de pălărie. Ajuns acasă, Începu să le cerceteze cu o răbdare lesne de înțeles. Primul manuscris cuprindea textul »Costetărilor academice" ale Abatelui o’Anbigoac. * Ilustrul eclesiast s’a născut In suni 1604, dintr’o familie înrudită cu a cardinalului Richellen. Încă de tânăr, prin influența mareiu om de stat, a avut posibilitatea să joace un rol in societatea prețioasă și aristocratică, exercită aduse in a scrie opere la Înălţimea gusturilor şi rafinăriilor timpulei. Intre alteie se pot cita : „Povestiri din regatul cochetăriei", „Practica teatralui" „Satiri, brute, monştri şi demoni" şi câteva „Discursuri asupra lui Terenţii»“, acestea insă inti’an ştii nul catolic şi mai savant. Deablfi in anul 1664 el scrie faimoasele „Conjecturi", sau mai bine zis discuţia ei asupra lriadei. Nu se ştie cum această carte a Intrat in posesiunea lui Charpentier, ceia ce rămâne cert, e că a folosit prin Inminele aduse, multor scriitori cari au contestat existenţa lui Homer, şi intre care cel mai convins şi mai documentat a fost Wolf. Dar Wolf după cercetările lui V. Berard, nu este de cât un tălmăcitor al abatelui a’Aablgaac şi el de ajuns spune criticul francez sâ-i rezumăm părerile, spre a ie şti şi pe cele aie comentatorului sin. (Se nul poate aminti că volumul d-lui Bérard poartă titluri.La mensonge dela science aliemande". După abatele d’Aubignac, Homeri n’a existat, pentru următoarele cinci binecuvântate motive: 1) N’a scris nimic ca mâna vii. 2) Relatările asupra vieţei sunt nesigure şi contradictorii. 3) Cela ce numim poemele sale, sunt o adunătură de imnuri şi tragedii. 4) Acestea au fost compusa de poeţi diverşi in onoarea eroilor fabrioşi ai mitologiei şi se poate adesea observa minunat, sfârşitul textului. 5) In fine, cauza că toate aceste fragmente a’au găsit aranjate, complectate şi coordonate se datoreşte intăl lui Lycing şi epoi Ini Pizistrate, care au adus primii la cunoştinţă copia textelor. * Cum Insă argumentele cam lipsesc acestor poşete de vedere, ne putem mira cu Bolteau, care l’a cunoscut pe d’Aub'gaac (a se vedea: Reflexion snr Longin) destui de bine: „...il avsit des ménolres to at piéis on il piétendait prosver la chose Inviacibiement,..“ iar msi Încolo „,,,d*ns ies dernieres ancées de a vie, l’on seit qr’il éUit tömbé en une espé;e d’enfance". Se naște acum Întrebarea oare Wolf dacă ar fi știut mărturiile lui Bileau s’ar mai fi ocupat de existenţa sau neexistenţa lui Homer ? Lucrai e îadoelaic, de oarece criticul nu şi-a spus niciunui cuvânt. Rămâne lui Berard sarcina, să ne lămurească din nou. IONEL FR. BOTEZ AGRESIUNE.—Ia timpul nopţii pe când d. H. Abiamovici din str. Csza-Vodl trecea pe str. Lăpuşneanu, a fost loviţi indivizi cari se aflau in stare da ebrietate, după care au dispărut. Poliția cercetează. OM DECM120IEI libmli din Emu Iaatsgsrarea bisiurilor M I. C. Briliáns şi S. Hsrtt Cuvântările rostite Im congres, Bsnchtfu’. BACĂU.— Eri dimineaţă a avut loc la Bacău congresul organizaţiei liberale din acest judeţ. La acest congres au participat d. I. I. C. Brătianu, Prim-ministru şi şef al partidului naţional liberal precum şi doii miniştri Al. Constantinescu, G. Mârzescu, Dr. Angelescu, Tr. Moşoi, Văîtoianu, Nistor şi Inculeţ. * înainte de începerea congresului s’a desvelit la Răcăciuni bustul lui Ion C. Brătianu în grădina publică unde a vorbit d. ministru Al. Constantinescu, aducând elogiul ilustrului defunct, precum şi bustul lui Spiru Haret în faţa şcolei din acest sat, unde asemeni a vorbit d. ministru Al. Constantinescu. La ambele desveliri au mai vorbit învăţătorul şi primarul din localitate şi câţiva săteni. De asemeni la desvelirea bustului lui Sp. Haret, cuvântările le-a încheiat de prim ministru spunând ca Haret a fost o mândrie pentru ţară şi partidul din care a făcut parte, şi că programul lul continuă a fi programul nostru. După aceasta vizitatorii s au Întors la Bacău, unde au luat parte la congresul organizaţiei liberale din acel judeţ. A presidat d. ministru Al. Constantinescu prezidentul acestei organizaţii. D. debutat Cristoveanu, secretar general, a făcut darea de seamă a activitaţei. D. senator N. Botez, vicepreşedent a făcut o expunere politcâ. Preotul Tudorache, rosteşte o emoţionantă cuvântare, rezumând faptele mari istorice săvârşite de partidul liberal. In urmă d. I. Brătianu şeful partidului liberal, aduce elogii acestei organizaţii, care poate servi ca pildă. D. AL. CONSTANTINESCU aduce mulţumiri din Prim Ministru pentru cinstea Ce a făcut organizaţiei din Bacău de a lua parte la lucrările congresului şi-l asigură de pe clintitul devotament al acestei organizaţiuni. După aceasta se aleg diversele organe representative ale organizaţiei, ridică aduse şedinţa într’on mare şi indescriptibil entusiasm. * In urmă toţi Congresiştii au luat parte la un mare banchet, presidat de d. I. Brătianu, organizat In grădina publică. S’au ţinut trasturi pentru M. S. Regele despre Cated. Prim-Ministru a anunţat că este complect restabilit, ceeace a produs o mişcătoare are manifestare de bucurie, şi alte trasturi pentru d. Brătianu, Constantinescu, Mârzescu, Anghescu etc. Banchetul a luat sfârşit pe la orele 4. CRONICA POLITICA Maniu & Stere D. Maniu, in cuvântarea rostită la Cameră, în care a încercat să fixeze, să motiveze şi să scuzeze atitudinea partidului naţional în marile Chestiuni naţionale, a adus In discuţie „chestia Stere“. Fiind astăzi alăturea de grupul ţărănist, d. Maniu s’a pus intr’o postură destul de critică, abordând a- Ceastă chestiune. In primul rând d. Maniu a fost Cam... timid atuncea când a vorbit de coaliţia cu ţărănistă. D-sa a pus mai presus, interesele obstrucţiei decât resentimentele personale dintre ţărănişti şi ardeleni pe cari le a dat drept „incidente trecătoare“. Colecţiile ziarelor „Universul“ „Aurora“ pot indica in ce măsură au fost aceste... incidente „trecătoare"! Dar d. Maniu a adus şi cazul Stere, cu aerul că pune la îndoială actul său de tradare naţionali. D. Vintilu Brătianu, a întrerupt pe d. Maniu, arătându-i că d sa ca fost ministru de răsboi în timpul marelui răsboi a anunţat faptul, credem destul de interesant, că d-sa a fost silit să ia atunci măsuri ca „Lumina“ să nu mai fie aruncată în tranşeele in care ostaşii noştri opuneau rezistenţa forţelor inamice. Cum insă d. Maniu a afirmat că partidul liberal are obiceiul să dea uitarei evenimentele politice, il vom întoarce această afirmaţiune spre a-i aduce aminte că partidul naţional de sub şefia d-sale a respins un acord cu grupul ţărănist tocmai pe Chestiunea trădărei naţionale a d-lui C. Stere. Dacă şi acest fapt comtitae pentru d. Mania un „Incident trecător" să-i fie de bine. D-sa n’are decât să aducă azi dosarele fostului director al „Lumînei“ după cum deasemenea la orice ocaz e omagiază pe ungurii cari duc luptă împotriva unităţii naţionale. D. N. Iorga poate aplauda frenetic alianța Maniu & Stere. Carnet politic CEREREA UNGURILOR DIN ARDEAL Ştiri cari par de necrezut just confirmate de telegramele străine. Minoritatea mghiară din Ardeal s’a adresat Societăţii Naţiunilor In chestiunea şcolare şi In chestiunea reformei agrare. Faptul trebuie reţinut fiindcă el denotă sentimentele pe cari le nutresc cetăţenii ungari din Ardeal. Duşmănia aceasta este... ereditară şi nu vom căuta acum s’o tălmăcim din nou, cu toate că guvernul român a căutat să satisfaci toate doleanţele minoritare, in limitele unităţii statunul român. Ceea ce se poate subinii cu acest prilej este atitudinea Incalificabil de greşită a unora dintre membrii partidalul naposai romin, condus de dl. Maniu, care prin presă, prin întruniri publice şi chiar prin Parlament s’au conportat In aşa manieri încât a fost aplaudat la Budapesta şi astfel a... Încurajat esîhitatea ungurilor din provincia Ardealulei. N’au făcut aceasta din lipsa de patriotism—dar din pornirea nestinsă de a răsturna guvernul. Şi acum iau rezultatele unor atari atitudini şi manifestări româneşti !... * DISPARIŢIA CELOR 16 Cei 16 comunişti români cari au dispărut în timpul în care se desbătea procesu! comuniştilor în care figura ca acuzaţi, erau de fapt şefii principali ai comuniştilor. Dispariţia lor la momentul în care avea să se stebilessv, im au vini ior, inssmnă MERCUR! 10 IUNIE 1925 pur şi simplu că ei singuri se recunosc vinovaţi. Vina constă in acţiunea pe cari au desfăşurat’o Împotriva siguranţei în stat, ajutaţi fiind de agenţii sovietelor răceşti. Dacă mai era nevoe de o dovadă a legăturilor lor cu sovietele, au făcut’o ei singuri prin dispariţia lor. Cei 16 dezertori şi Intereselor româneşti şi propagandişti ai comunismului Internaţional, vor să ajungă in Rush sovietică de unde vor să ducă mai departe lupta captivatoare şi a unităţii naţionale. Scopul lor e ca să consolideze „republca moldovenească de peste Nistru" pentru care au binecuvântarea d-lor Stere şi Halipa şi avertismentul... naţional al d lui I. Mania. ECOURI D. prof. I. Simionescu, care desfăşoară o foarte rodnică activitate culturală pe lângă cea ştiinţifică, publică intr’o nouă ediţie admirabila ss scriere „Oameni Aleşi" consacrată celebrităţilor străine din toate domeniile culturei şi ştiinţei. Lucrarea elegant şi îngrijit imprimată a apărut la editura „Cartea Românească". * P D. prof. dr. N. Leon publică la „Viaţa Românească" al docilei volum din „Amintiri” in care descrie importante episoade din mişcarea ştiinţifică din ţară şi din străinătate.* Scriitorii şi ziariştii ieşeni vor sărbători printr’un banchet pe poetul M. Codreanu care a obţinut anul acesta marele premii naţional pentru poezie. Aprecieri despre Siluete Literare In „Universal Literar" de sub direcţia d lui N. Iorga, în numărul apărut la 7 linie, găsim următoarele aprecieri asupra volumului „Siuete Literare" a lui H. Eilenberg apărut in traducerea d-lui C. Săteană : „Se mai găseşte la librării această carta admirabilă şi originală. Na adeseaori cel obişnuit să cetească are norocul să-i cadă la mină o carte atăt de plăcută. Nu-s bucăţi ci; critică nu obişnuit: un studiu mai mic sin mai întins cu impresiuni personale, ori cu Înlănţuiri da caracterizări pa cât se poate strict ştiinţifice, ci stadii de Întindere aproape egală asupra scriitorilor aparţinând la cele mai deosebite neamuri al la cele mai depărtate epoci. Am putea spune că aproape toate figurile predominant-; ele tuturor literaturilor sunt cuprinse in această carte. Este atunci un fel de vade-mecum istoric literar? Da. Insă lipsit complact de plictisitoarele date, ca şi de ordinea strict cronologică a vieţuirii marilor «Hoîi. Este strângerea la an ,oc a tuturor studii or-conferinţe pe care acest critic atât de cunoscut le-a ţinat la anul din cele mai mari teatre din Germania. Orginsiitatea, farmecul şi valoarea acestor stadii stă in următorul fapt: cultura literară extraordinar de Întinsă, Inteligenţa rară şi o putere de asimilare de o varietate nu mai puţin rară 11 pun pe Eulenberg In posibilitatea de a ne reda ^caracteristica unei perapaslitîţi In articole fie cu scene hazlii presărate, fie discursiv debitate, fie discret, dar pasionat prezentate, după cum cere nota caracteristică a autorului: Masset, Homer, Goethe, Tolstoi, Hoine se succed intr’aa mod igreabli şi Instructiv. Este o carte din cele pe care nu le laşi uşor din mână şi care «nsşte—cum rare ori se Întâmplă— binele cu frumosul, faimosul „ăitis dulci" al lui Horaţiu, poet că uia spre tuele cărţii i se lahnă cu stadiu in stil bosoadc-mdaacoilc". Paţineie exemplare rămase se mai pot costând* dela tipografia „Albina" str. Sea- Iesesissi. Ia curând va apare un al doilea volum caprfczînd o nouă serie de subiecte artistice. — DOUĂ RECURSURI.-Curtea de Casaţie a respins recursei făcut de d. Gh. Maeteaaa in chîitisaea care a produs produs process* petrolifer din Bacin al societăţii „Danube Oil Tradlag* din Bacău proces judecat şi de Instanţele din Iaşi. — Tot Curtea de Casaţie a respins recursei ca nefondat în procesul de declarare la faliment a firmei B. Ensen & So Ilomon Korn cerut de firma Ițkovici & Neastsdt, din Itși.