Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)

1925-06-10 / nr. 127

AHISL XIX Ho. 127 Finanţele Statului şi finanţele private D. Ion Upedtru şi eenvaafli cu B*«ca Hstională Ca toată hotărârea de a întreţine obstrucţia sub orice formă, opoziţia­­ unită a fost silită să abandoneze a­­ceastă tactică ş să adopte o altă vj atitudine, conformă cu„ realitatea fi adequată importantelor probleme pe Cari guvernul le aduce In discu­­ţiune prin proeetele sale de legi. Astfel in şedinţa Camerei din 5 Iunie, coaliţia prin reprezentanţii ei şi-a spus cuvântul la chestiunea con­­venţiunei ce intervine Intre Banca Naţională şl Ministerul de Finanţe, chestiune pe care aceiaşi opoziţie a fost gata să o transforme intr’o nouă campanie de răsturnare. Au vorbit asupra acestui proect de lege reprezentanţi grupului ţără­nist ca şi representanţii grupului na­ţional, d-nii Ioaniţescu, Madgearu, Spineanu, I. Lapedatu şi alţii. Cu toţii, evident, au criticat proec­­tul, l’au combătut—dar oricum l’au examinat, mai mut sau mai puţin dau studiat şi fireşte că l’au criticat. O notă discordantă a produs Ia­să cuvântarea d-lui I. Lapedatu, din partidul naţional, Care n’a susţinut convenţiunea dar care a inzistat asupra Importanţei ei exprimând a-şi regretat că acest proect n’a fost a­­dus mai de vreme in Parlament. D. I. Lapedatu făcând această constatare a uitat că o asemenea Convenţiune nu se putea Încheia mal Înainte ca statul să fi avut un bu­get real şi normal. In schimb Insă d-sa a înţeles că proestele aduse a­ Cum—după echilibrarea bugetului sta­tului—însamnă un enorm progres, căci se deschide o fază de îmbună­tăţire a finanţelor statului ca şi a finanţelor private. Privind un moment chestiunea prin prisma interesului general, dl. Ion La­­pedatu a tras această concluziune, singura care este logică să cores­pundă realităţii. Adversarii noştri cari au atacat a­­tituţiunea Băncii Naţionale, nu au avut în vedere niciodată interesul general pe care-l sacrificau interesului de partid. Faptul că primul institut de credit a fost creat de marii financiari ai ţarei. Cari au aparţinut partidului liberal au determinat o invidie in rân­durile adversarilor politici ai partidu­lui, in loc să se fi apreciat însemnă­tatea operei pe care o admiră finanţa străina. De aici acea obstrucţie po­litică Împotriva partidului liberal şi Chiar împotriva Băncei Naţionale. Dl. I. Lapedatu In cuvântarea ea a fost împins de valul realităţii să constate însemnătatea proectului de Convenţie, care înfăptuită, va atrage cu ea o simţitoare ameliorare a fi­nanţelor româneşti. Privind realitatea oratorul coaliţiei unite a uitat obstrucţia şi fără a sus­ţine proectul, a recunoscut interesul lui deosebit. De aceea dl. I. Lape­­datu a fost un dezacord cu întregul program al opoziţiei un­te şi a vorbit la contra părerilor exprimate de cei­lalţi membri ai coaliţiei cari au cri­ticat proectul din spirit de opoziţie şi cu mentalitatea obstrucţionistului de profesie. Părerile exprimate de dl. I. Lape­datu vor putea pune pe gânduri pe d-nul Maciu­ Iorga In sensul ca aceşti conducători ai obstrucţiei să aibă un moment reculegere şi să-şi dea iaonia că în Parlament se desbat probleme care reclamă o pregătire specială şi în orice caz o atitudine demnă şi conformă cu Interesele ob­şteşti. NOTE Abatele d’Aubignac In cica de 5 Noembrie 1702, eruditul Boscherou se duces si facă o viciii nepo­ţelei academî canului Charpentier, care me­rite de cerând. Deabia intrat !n odsie, el rămase surprins, in faţa end spectacol cam rar ii mai fusese dat să vadă. Ilustre nepot In tovărăşia anal amic, după ce ae turmen­taseră de băutură, adunaseră toate manus­crisele găsite prin saltare, intr’un sac, şi se exercitau să ie arunce cu graţie predă flă­cărilor din sobi. Scos din sărite, Boscheron smulse din mâi­­nele barbarilor câteva greace în folio" și porni alergând cu ele pe stradă, fără de pălărie. Ajuns acasă, Începu să le cerceteze cu o răbdare lesne de înțeles. Primul manuscris cuprindea textul »Cost­­etărilor academice" ale Abatelui o’Anbigoac. * Ilustrul eclesiast s’a născut In suni 1604, dintr’o familie înrudită cu a cardinalului Ri­ch­ellen. Încă de tânăr, prin influența mare­iu­ om de stat, a avut posibilitatea să joace un rol in societatea prețioasă și aristocrati­că, exercită adu­se in a scrie opere la Înăl­ţimea gusturilor şi rafinăriilor timpulei. In­tre alteie se pot cita : „Povestiri din rega­tul cochetăriei", „Practica teatralui" „Satiri, brute, monştri şi demoni" şi câteva „Dis­cursuri asupra lui Terenţii»“, acestea insă inti’an ştii nul catolic şi mai savant. Deablfi in anul 1664 el scrie faimoasele „Conjecturi", sau mai bine zis discuţia ei a­­supra lriadei. Nu se ştie cum această carte a Intrat in posesiunea lui Charpentier, ceia ce rămâne cert, e că a folosit prin Inminele aduse, mul­tor scriitori cari au contestat existenţa lui Homer, şi intre care cel mai convins şi mai documentat a fost Wolf. Dar Wolf după cercetările lui V. Berard, nu este de cât un tălmăcitor al abatelui a’Aablgaac şi el de ajuns spune criticul fran­­cez sâ-i rezumăm părerile, spre a ie şti şi pe cele aie comentatorului sin. (Se nul poate aminti că volumul d-lui Bérard poartă titluri.La mensonge dela science aliemande". După abatele d’Aubignac, Homeri n’a exis­tat, pentru următoarele cinci bine­cuvântate motive: 1) N’a scris nimic ca mâna vii. 2) Relatările asupra vieţei sunt nesigure şi contradictorii. 3) Cela ce numim poemele sale, sunt o adunătură de imnuri şi tragedii. 4) Acestea au fost compusa de poeţi di­verşi in onoarea eroilor fabrioşi ai mitolo­giei şi se poate adesea observa minunat, sfârşitul textului. 5) In fine, cauza că toate aceste frag­mente a’au găsit aranjate, complectate şi coordonate se datoreşte intăl lui Lycing şi epoi Ini Pizistrate, care au adus primii la cunoştinţă copia textelor. * Cum Insă argumentele cam lipsesc aces­tor poşete de vedere, ne putem mira cu Bolteau, care l’a cunoscut pe d’Aub'gaac (a se vedea: Reflexion snr Longin) destui de bine: „...il avsit des ménolres to at piéis on il piétendait prosver la chose Inviaci­­biement,..“ iar msi Încolo „,,,d*ns ies der­­nieres ancées de a vie, l’on seit qr’il éUit tömbé en une espé;e d’enfance". Se naște acum Întrebarea oare Wolf da­că ar fi știut mărturiile lui Bil­eau s’ar mai fi ocupat de­ existenţa sau neexistenţa lui Homer ? Lucrai e îadoelaic, de oarece cri­ticul nu şi-a spus niciunui cuvânt. Rămâne lui Berard sarcina, să ne lămu­rească din nou. IONEL FR. BOTEZ AGRESIUNE.—Ia timpul nopţii pe când d. H. Abiamovici din str. Csza-Vodl tre­cea pe str. Lăpuşneanu, a fost loviţi indi­vizi cari se aflau in stare da ebrietate, după care au dispărut. Pol­iția cercetează. OM DECM120IEI libmli din Emu Iaatsgsrarea bisiurilor M I. C. Briliáns şi S. Hsrtt Cuvântările rostite Im congres, Bsnchtfu’. BACĂU.— Eri dimineaţă a avut loc la Bacău congresul organizaţiei liberale din acest judeţ. La acest congres au participat d. I. I. C. Brătianu, Prim-ministru şi şef al partidului naţional liberal pre­cum şi d­oii miniştri Al. Constanti­­nescu, G. Mârzescu, Dr. Angelescu, Tr. Moşoi, Văîtoianu,­ Nistor şi In­­culeţ. * înainte de începerea congresului s’a d­esvelit la Răcăciuni bustul lui Ion C. Brătianu în grădina publică unde a vorbit d. ministru Al. Con­­stantinescu, aducând elogiul ilustru­lui defunct, precum şi bustul lui Spiru Haret în faţa şcolei din acest sat, unde asemeni a vorbit d. mini­stru Al. Constantinescu. La ambele desveliri au mai vor­bit învăţătorul şi primarul din loca­litate şi câţiva săteni. De asemeni la desvelirea bustului lui Sp. Haret, cuvântările le-a înche­iat de prim ministru spunând ca Haret a fost o mândrie pentru ţară şi partidul din care a făcut parte, şi că programul lul continuă a fi programul nostru. După aceasta vizitatorii s au În­tors la Bacău, unde au luat parte la congresul organizaţiei liberale din acel judeţ. A presidat d. ministru Al. Cons­­tantinescu prezidentul acestei orga­­nizaţii. D. debutat Cristoveanu, secretar general, a făcut darea de seamă a activitaţei. D. senator N. Botez, vicepreşe­­dent a făcut o expunere poli­tcâ. Preotul Tudorache, rosteşte o e­­moţionantă cuvântare, rezumând faptele mari istorice săvârşite de partidul liberal. In urmă d. I. Brătianu şeful par­tidului liberal, aduce elogii acestei organizaţii, care poate servi ca pildă. D. AL. CONSTANTINESCU a­­duce mulţumiri d­in­ Prim Ministru pentru cinstea Ce a făcut organiza­ţiei din Bacău de a lua parte la lu­crările congresului şi-l asigură de pe clintitul devotament al acestei orga­­nizaţiuni. După aceasta se aleg diversele organe representative ale organiza­ţiei, ridică adu­se şedinţa într’on ma­re şi indescriptibil entusiasm. * In urmă toţi Congresiştii au luat parte la un mare banchet, presidat de d. I. Brătianu, organizat In gră­dina publică. S’au ţinut trasturi pentru M. S. Regele despre Cate­d. Prim-Minis­­tru a anunţat că este complect res­tabilit, ceeace a produs o mişcătoa­­re are manifestare de bucurie, şi alte trasturi pentru d. Brătianu, Constan­­tinescu, Mârzescu, Anghescu etc. Banchetul a luat sfârşit pe la o­­rele 4. CRONICA POLITICA Maniu & Stere D. Maniu, in cuvântarea rostită la Cameră, în care a încercat să fixe­ze, să motiveze şi să scuzeze atitu­dinea partidului naţional în marile Chestiuni naţionale, a adus In discu­ţie „chestia Stere“. Fiind astăzi alăturea de grupul ţă­rănist, d. Maniu s’a pus intr’o pos­tură destul de critică, abordând a- Ceastă chestiune. In primul rând d. Maniu a fost Cam... timid atuncea când a vorbit de coaliţia cu ţărănistă. D-sa a pus mai presus, interesele obstrucţiei de­cât resentimentele personale dintre ţărănişti şi ardeleni pe cari le a dat drept „incidente trecătoare“. Colecţiile ziarelor „Universul“ „Au­rora“ pot indica in ce măsură au fost aceste... incidente „trecătoare"! Dar d. Maniu a adus şi cazul Stere, cu aerul că pune la îndoială actul său de tradare naţionali. D. Vintilu Brătianu, a întrerupt pe d. Maniu, arătându-i că d sa ca fost ministru de răsboi în timpul marelui răsboi a­ anunţat faptul, credem des­tul de interesant, că d-sa a fost si­lit să ia atunci măsuri ca „Lumina“ să nu mai fie aruncată în tranşeele in care ostaşii noştri opuneau rezis­tenţa forţelor inamice. Cum insă d. Maniu a afirmat că partidul liberal are obiceiul să dea uitarei evenimentele politice, il vom întoarce această afirmaţiune spre a-i aduce aminte că partidul naţional de sub şefia d-sale a respins un acord cu grupul ţărănist tocmai pe Ches­tiunea trădărei naţionale a d-lui C. Stere. Dacă şi acest fapt comtitae pen­tru d. Mania un „Incident trecător"­­ să-i fie de bine. D-sa n’are decât să aducă azi dosarele fostului direc­tor al „Lumînei“ după cum dease­­menea la ori­ce ocaz e omagiază pe ungurii cari duc luptă împotriva u­­nităţii naţionale. D. N. Iorga poate aplauda frene­tic alianța Maniu & Stere. Carnet politic CEREREA UNGURILOR DIN ARDEAL Ştiri cari par de necrezut just confir­mate de telegramele străine. Minoritatea m­ghiară din Ardeal s’a a­­dresat Societăţii Naţiunilor In chestiunea şcolare şi In chestiunea reformei agrare. Faptul trebuie reţinut fiindcă el denotă sentimentele pe cari le nutresc cetăţenii ungari din Ardeal. Duşmănia aceasta este... ereditară şi nu vom căuta acum s’o tălmăcim din nou, cu toate că guvernul român a căutat să satisfaci toate doleanţele minoritare, in li­mitele unităţii statunul român. Ceea­ ce se poate subinii cu acest pri­lej este atitudinea Incalificabil de greşită a unora dintre membrii partidalul naposai ro­min, condus de dl. Maniu, care prin pre­să, prin întruniri publice şi chiar prin Par­lament s’au conportat In aşa manieri în­cât a fost aplaudat la Budapesta şi astfel a... Încurajat esîh­itatea ungurilor din pro­vincia Ardealulei. N’au făcut aceasta din lipsa de patrio­tism—dar din pornirea nestinsă de a răs­turna guvernul. Şi acum iau­ rezultatele unor atari atitu­dini şi manifestări româneşti !... * DISPARIŢIA CELOR 16 Cei 16 comunişti români cari au dispă­rut în timpul în care se desbătea procesu! comuniştilor în care figura ca acuzaţi, erau de fapt şefii principali ai comuniştilor. Dispariţia lor la momentul în care avea să se stebilessv, im au vini ior, inssmnă MERCUR! 10 IUNIE 1925 pur şi simplu că ei singuri se recunosc vi­novaţi. Vina constă in acţiunea pe cari au des­­făşurat’o Împotriva siguranţei în stat, aju­­taţi fiind de agenţii sovietelor răceşti. Dacă mai era nevoe de o dovadă a le­găturilor lor cu sovietele, au făcut’o ei sin­guri prin dispariţia lor. Cei 16 dezertori şi Intereselor româneşti şi propagandişti ai comunismului Interna­ţional, vor să ajungă in Rush sovietică de unde vor să ducă mai departe lupta cap­­tivatoare şi a unităţii naţionale. Scopul lor e ca să consolideze „republ­­ca moldovenească de peste Nistru" pentru care au binecuvântarea d-lor Stere şi Ha­li­pa şi avertismentul... naţional al d lui I. Mania. ECOURI D. prof. I. Simionescu, care desfăşoară o foarte rodnică activitate culturală pe lân­gă cea ştiinţifică, publică intr’o nouă edi­ţie admirabila ss scriere „Oameni Aleşi" consacrată celebrităţilor străine din toate domeniile culturei şi ştiinţei. Lucrarea elegant şi îngrijit imprimată a apărut la editura „Cartea Românească". * P D. prof. dr. N. Leon publică la „Viaţa Românească" al docilei volum din „Amin­tiri” in care descrie importante episoade din mişcarea ştiinţifică din ţară şi din stră­inătate.* Scriitorii şi ziariştii ieşeni vor sărbători printr’un banchet pe poetul M. Codreanu care a obţinut anul acesta marele premii naţional pentru poezie. Aprecieri despre Siluete Literare In „Universal Literar" de sub direcţia d lui N. Iorga, în numărul apărut la 7 linie, găsim următoarele aprecieri asupra volumului „Siuete Literare" a lui H. Ei­­lenberg apărut in traducerea d-lui C. Să­teană : „Se mai găseşte la librării această carta admirabilă şi originală. Na adese­aori cel obişnuit să cetească are norocul să-i cadă la mină o carte atăt de plăcută. Nu-s bucăţi ci; critică nu obişnuit: un studiu mai mic sin mai întins cu impresiuni per­sonale, ori cu Înlănţuiri da caracterizări pa cât se poate strict ştiinţifice, ci stadii de Întindere aproape egală asupra scriitorilor aparţinând la cele mai deosebite neamuri al la cele mai depărtate epoci. Am putea spune că aproape toate figurile predomi­nant-; ele tuturor literaturilor sunt cuprinse in această carte. Este atunci un fel de vade-mecum istoric literar? Da. Insă lip­sit complact de plictisitoarele date, ca şi de ordinea strict cronologică a vieţuirii ma­rilor «H­oîi. Este strângerea la an ,oc a tuturor studii or-conferinţe pe care acest critic atât de cunoscut le-a ţinat la anul din cele mai mari teatre din Germania. Orginsiitatea, farmecul şi valoarea aces­­tor stadii stă in următorul fapt: cultura literară extraordinar de Întinsă, Inteligenţa rară şi o putere de asimilare de o varie­tate nu mai puţin rară 11 pun pe Eulenberg In posibilitatea de a ne reda ^caracteristica unei perapaslitîţi In articole fie cu scene hazlii presărate, fie discursiv debitate, fie discret, dar pasionat prezentate, după cum cere nota caracteristică a autorului: Mas­­set, Homer, Goethe, Tolstoi, Hoine se suc­ced intr’aa mod igreabli şi Instructiv. Este o carte din cele pe care nu le laşi uşor din mână şi care «nsşte—cum rare ori se Întâmplă— binele cu frumosul, faimosul „ăitis dulci" al lui Horaţiu, poet că uia spre t­uele cărţii i se la­hnă cu stadiu in stil bosoadc-mdaacoilc". Paţineie exemplare rămase se mai pot costând* dela tipografia „Albina" str. Sea- Ieses­issi. Ia curând va apare un al doilea volum caprfczînd o nouă serie de subiecte artis­tice. — DOUĂ RECURSURI.-Curtea de Ca­saţie a respins recursei făcut de d. Gh. Maeteaaa in chîitisaea care a produs pro­dus process* petrolifer din Bacin al socie­tăţii „Danube Oil Tradlag* din Bacău pro­ces judecat şi de Instanţele din Iaşi. — Tot Curtea de Casaţie a respins re­cursei ca nefondat în procesul de decla­rare la faliment a firmei B. En­sen & So­ I­lomon Korn cerut de firma Ițk­ovici & Nea­­­stsdt, din Itși.

Next