Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)
1925-06-25 / nr. 140
e!Ii suprapune. Custodele, ungur, cauţi să ne repateze*. Ne opreşte cu Îngâmfare !n sala fişelor, ca si ne spaeci orice carte se poate avea în 2 minute. Fericiţi Clujeni! Totuşi până si ajungem In camera manuscriselor, custodele devine sceptic, nu mai vrea si ne arate, nu mai spune nimic! Privim şi noi documentele diferiţilor magnafi, legate cu griji şi etichetate, la rafturi, ori expuse sub sticli, lângă pecetea şi emblema medievală. Trecem prin sala revistelor, unde titluri româneşti ne zâmbesc de pretutindeni, dându-ne deplina Încredinţare că suntem în ţara noastră. Dar ordinea ne urmăreşte pretutindeni. La muzeul din vechea locuinţă a lui Matei Corvin, alt ungur, ba încă şi unguroaica lui! Nu ne lasă Înăuntru pică nu plătim intrarea. Noi, ca nişte simpli muritori!! Totuşi plătim Şi... intrăm. Muzeu stenografie, foarte interesant. Intr'un coljişor o gospodărie de mari, iar lângă vatra, in care focul parcă arde, gospodina stă gata să cearnă făina pentru mămăliguţă. Vizităm şi expoziţia şcoalelor de meserii din Ardeal, inaugurată chiar atunci, In prezenta d-lui ministru al Instrucţiune!. Lucruri minunate, cu osebire mobile şi ceramică. Sunt şi vize de vânzare, dar cine să poată răzbi când sunt 549 de doritori, in afară de tine! (Va urma) Dl. lorga şi ideea naţională . MOTTO: Jiîta raţiona ă pa tan o ntagi infamaţienallrmar... N. IORGA —LA SINAIA La bancheta politic ce a urmat la Sinaia după parastasul pentru comemorarea lui Tiks Ionescu, au rostit cuvântări politice d-nul Mania şi lorga. Dl. lorga după ce a strecurat uşor credinţa c’a fost... partizanul isist ki lenesen a vorbit de consistenţa celor două grupări politice caii fuzionate se intitulează astăzi, —nu ştim pentru câtă vreme—partid naţional român. Fireşte că dl. Iorga a avut toată preauţiunea ca de la începutea cuvântărei să afirme că acest „partid* este pus sub şefia d*sale şi a d-lci Mania, Întrucât nu d-sa ci dl. M*niu a deschis cei dintăi seria cuvântărilor. Dl. lorga a apar’o textual: »Deşi ne Înţelegem cu d. Macin aşa Încât nici anul si nu treacă peste dorina celuilalt*. Dar trecând peste aceste permanente grije ale celor doi șefi cari vor să ss prezinte fntr’un duo armonic, să se oprim ■supra unei păreri emise de d. logs In această invâafare—tărere pila care d s* voe^te tă evidenţieze principii* cari călăuzesc partidul. Cari au foit pândele ce a deiercslnd fuziunea dintre gruparea lor ghidă şi cea ardelenească ? Le-a incinerat însuşi d. Ioga în această cuvântare. Au fost trei puncte de contact comun : Ideea naţională. Ideea solidarităţii niţioale. Ideea dhrassilii. Unîâad ca d. Minla sä-şi sämurrascä mai bine dinssîitism şi ea şi Ideea de ioidaritate naţională, se va opri la priimul punct, la Ideea naţională Nu vom contesta d. lorga că este Ir gat de această Idee, de acest principie. D. lorga rivesdecă a fi «lagărul şi cel mai mare deţinător al acestui sfiit principi». Nu-l contestăm nici aşa. Dar tot d sa—în acelaş discurs rostit la Sinaia—declară că internstlosa ismerisa recunoaşte ideea naţională, că el lupii Împotriva ei pentru a o nimici. Foarte adevărat. Dar aicea dl. llorga nu trebuie rătite că partidul d sale luptă rilsria de cei mai lntf£BiigeEt, înternaţiosalîşi, în fruste ca dnil C. Sterea şi N Lupa, pe care nu odată i-a denunţat opinici publice ca prime idioţi pentru unitatea naţionali. Dacă Internţionalişti sunt o primjdie pentru reprezentanţii s devotatului naţionaliem, ti csută dl. Iorga alăturea de ei? Iată ce trebue să şi lămurească el. Iorga, teoretician*l Idee naţionale. Cu regret trebue să constatăm că deşi de atâtea ori Invitat s’o facă—pisă «zi n’#. fâcut’o. Era dar mai prudent la d. lorga tovarăşul Intern&ţionaiiştiior din partid ai4răaesc, să nu m&l fi adus In disecţie publică această chestiune. UN MARE CONCERT STUDENŢESC LA IAŞI In ziua de 28 iunie c. ora 8 Jamsessa, va avea loc In şita Ateneului Popular Tatarasi, concertul simfonic (el VIII-lea), a corului şi orhestrei studiilor căminarilor din Iaşi, sub conducerea dirijorala I. Livovsky. Ia program vor fi gara Hayden, baelt din Le Lucy Nazorgky, Mszkesen etc. Pubilcul admirator al artei, e fugit și nu pisrdă ocazia fericită a lua parte. Biletele ia agenția Brajcu, iar în ziua concertului în sala Ateneului. După concert traumele vor circula. Citiţi „Mişcarea“ misikni . INFORMATIUNI Raiunii de aseară Aseară pe la ora 9 jumătate Ieşenii au putut vedea apropiindu-se din regiunea Coponest, un balon feeric luminat „de mai multe culori*. La o Înălţime mare şi la o distanţă îndepărtată, din centrul oraşului balonul apărea la Început ca un adevărat fenomen astral. Curând insă acest fenomen t’a transformat căci cu cit se apropia mal mult de ceată, balonul lua un aspect de neînţeles. Aceasta până ce a ajuns In dreptul strizel Brătianu, unde balonul a Început să cadă meaţialsd In căderea Iul toată lumina-i feerică. Mulţi »'nu speriat de căderea lui, iar alţii au alergat sft-i ia in captivitate. Balonul a fost intr'adevăr captivat și dus apoi la secţia HI constatându-se că n’a fost decât o plăcută distracţie intr'o superbi noapte de vară. — SERBARE ŞCOLARĂ.—In prezenta unei numeroase asistenţe a avut loc serbarea de recepţie a nouilor lucrări executate la şcoala primară „P. Poni“. La serbare au luat parte d. C. Toma primarul oraşnitic, Victor Iamand, deputat Zaharia revizor şcolar, Volna şi Ziparjatori de primari ş. a. Au rostit cuvântări d-na Goţu directoarea şcoalei care a exprimat muharam d-lui Toma şi ad-ţiei comunale pentru concursul ce-1 dă şcolilor, iar la o mică gustare au tuastat d-nii C. Toma, Victor Iamaedi şi Vasille Voica. Asistenţa a vizitat apoi toate clasele. — Incorporarea tinerilor recruteţi In constativele articolului 52—53 se va face la 15 August. — Sculptorul I. Mateescu profesor la şcoala de Belle-Arte, a fost însărcinat de către comitetul de iniţiativă să execute bustul neuitatului Ghiorghe Mârzescu, fost ministru şi profesor universitar. Bustul va fi Inaugurat la 15 Septembrie a. c. — Cu un deosebit succes, ambele cinematografe de la Sidell şi Select Îşi urmează regulat reprezentaţiile procurând marelui public cele mai alese dime. Sidell ameţi pentru astfzi „COPILUL CERŞETOR* cu Jakis Gorgan, o dramă In care micul şi fenomenalul artist are cea mai reuşită şi cea mai puternici acţiune. Mai rulează apoi patru comedii excelente, care ne oferă o originalitate absolută. La grădina Select rulează : „Cântăreaţa napolitană*, o dramă modernă cu d-şoara FRANCESCA BERTINI, care revine pe ecran cu această distinsă realizare. — Dl. L*.-doctor Săsdalesm Fiorin şi-a susţinut gri, cu un deosebit succes teza de doctor famanciflă, în faţa uneiomisiuni compusă din dnid-ieri prof. Biisloglu preşedinte şi Pathon şi Rida ci membri. Juriul examinator a felicitat căduroi pe tânărel medic, căruia i-a a acordat „migra cum landae*. — Asociaţiunea Generală a Medicilor, aduce la cunoştinţa d-lor medici din Bucureşti că pot căpăta bilete cu reducere de 75 la sută pe C. F. R. pentru congresul de la Iaşi şi vor putea să le ridice individual de la sediul Asociaţiunei (str. Isvor No. 16) in toate zilele de lucru de la ora 3 8 seara. Medicii din provincie le vor căpăta prin filiale, arătând numărul participanţilor. — Ultima şedinţă Înainte de vacanţă a „Societăţii de Gloiogie* va avea Ioc Sâmbătă 27 Iunie a. c. ora 5 jumătate p. m. la localul laboratorului de Igienă şl Facultăţei de Medicină. — Ministerul domeniilor a pus la dispoziţia sindicatelor viticole, o castitate însemnată de piatră uluită (suflat de cupru) pentru stropitul viilor. — Direcţia viticolă din ministerul domeniilor, a primit ştiri din toate regiunile viticole, din care rezultă că starea viilor este deosebit de bună. — In casa părintească din srads Toma Cozma a Încetat din viața d-na Math Ide Popper, filsa d-lui Loa Caster, cnapacului propriei, r. Doamna Mathilde Popper moare numai in vrâsta de 52 ani, in urma undi long! suferinţe. Ceremonia înmormântărel are ioc astăzi după amează. STAŢIUNEA METEOROLOGICA A ORAŞULUI IAŞI — LICEUL INTERNAT — 1920 Iunie 23 — Dir*«ţiaaea ș So&le! „El as* Gh. MArzeseu* a soehtiţit „Rfadasea Femeilor Române dia I«s*i«ce canotsat et Vineri 26 6. ora 10 diaiaeit», te deschide expoziţia ds fine de aa Care va dara pâai la seara zilei de 28 c. Tot Vlaeri diistiaeiţi era 10 ja®, ▼a avea loC împărţirea premiilor la fSorla „Eetu Gh. Mârzesia*, şl roagă părinţii, corespondenţii şi publicai, Care se interesează de ateitStâ şcoală, să biaevolâStă s’o onoreze In acea ai, ea prezenţa domniilor lor. ŞTIRI DIN VASLUI VASLUI —Sânbălă 20 Inaie ora 4 după amiază s’a deschis ca o deosebită solemnitate, expoziţia generală de lucru manual al elevilor tuturor şcolilor primare din judeţul L şi oraşul Vaslui Expoziţia este aranjată la sălile şcosiei no. 1 de fete din Vaslui şi va rămânea destrisă 15 zile. La deschidere au luat parte d-nii M. Negară deputat, G. Râşcanu prefect, G. Cocorascu primar, C. Vasil’ache revizor şcolar precum şi foarte multă lume. Au ţinut cuvântări d-nii G. Răşisnu prefectul judeţului, M. Negură, C. Vasilache, arătând Însemnătatea lucrului manual adutând elogii şi expinând mulţumiri d-lui Petra I. Motaş directorul şcoalei primare no. 1 de băeţi din Vâslei care a aranjat I expoziţii. Din urmă întreaga asistenţă sa vizitat sălile unde sunt expuse obiectele admirând ^arta cu care sunt făcute de micii şcolari. — Dăm mai jos situaţiunea împroprietărirel din judeţul nostru : înainte de expropriere marea proprietate stăpânea 130.000 hectare din care 84 000 ha. pătrâni expropriibil iar 218.500 ha. terenuri scoase de sub expropriere ca păduri, vii, grădini și altele. La prima expropriere au intrat In mâinele sătenilor 59.072 68 ha. din care 49.000 ha. teren de cultură șl 10.072.68 ha. Islaz. La a doua Împroprietărire au mai frecut In stăpânirea sătenilor Încă 7.089.01 ha. din care 3.444.95 ha. Izlaz . Atât in faţa comisiunilor locale cât şi a celor judeţene de apel, Interesele sătenilor din toate comunele au fost susţinute de dnul avociţi M. Negară, deputat şl Minei Popescu. — Lucrările de reparation a Instalaţiunilori de la Uzina electrică din Vaslui s’au terminat, astfel că oraşul este asigurat in ce priveşte iluminatul. —Examenele şcolilor secundare din Vaslui s’au terminat. De ademenea s’a tenxinat ş! examinarea elevilor pregătiţi In particular. — In toamna anului 1924 s’au fost mintat cu grâu întinderea de 27,454 hectare in judeţul nostru. Iar 22,470 hectare s’au înseminţat cu orz. Ovăzul este înseminţat pe o întindere de 17,276 hectare. Parlamentarii comunişti francezi acuzaţi de înaltă trădare But.—Din Paris se telegrafiază că la ședința de astăzi a Camerei Franceze, d. Pabléscu va acuza pa comunist de înaltă trădare, pentru faptul că au divagat aste militare secrete în legătura cu răscoaleie din Maree. Conferința Marilor Puteri Aliate Bac.—In gurând se va intra in conferinți marilor puteri aliate pentru a se regula chestiunea diferendelor născute din cauza răscoalelor din China, carei au propor{fi tot mai mici. Socialiştii francezi şi încrederea în guvern at.—Socialişti! francezi Intr’o consfătaire pe care au avut’o în ziar de 20 Iunie, la Paris, au hotărât să nu mai acorde încrederea guvernatul francez, declarând rapt cartelai stabilit ca actualu! guvern din criza atitudine! iar în Parlament față de socialiștii francezi. întrunirea libarali din BRALA Bai.—Daaialââ viitoare va avea loc la Briila o Ltraalre pablifă ConvoiAtă de partida! liberal da lub»resldecţia d-lui Lioste Midovii?. L« aeeaitâ Întrunire voiaa pirteţi primal ministrs, d. I. Brăthna, preeam şi aa namtrci grop de paris mentatl din vaichîul regatal din Ardeal. insiniteştrea lui Passki Buc.—Dla Belgrad se anunță Cft, Pttski s’a însănătoșit complect, roboada-și peap&tuaile. I«|fi^fipogriSîa „Alb!®*® Str. Sasiaaisie, I, Pomada Cadum contra eczemei Persoanele, cari au suferit de mâncări şi ani de zile, pot recăpăta un somn liniştit întrebuinţând Pomada Cadum. Dacă suferiţi de eczemă sau de vreo boală a pielei, cumpăraţi o cutie de Pomada Cadum. Ea opreşte numaidecât mâncări raile, potoleşte şi vindecă orice umflătură sau iritaţie a pielei. întrebuinţarea ei e foarte eficace contra cojilor, pecinginei, râiei, spuzelei, buboaelor, jupuielilor, frânţilor, cojilor de pe bube, cheliei, rănilor. La Farmaciil Droguerii, Engros la Drogueria „Standard", Bucureşti. , PRINDEREA UNUI,.EXCROC—Autorităţile poliţieneşti sa primit numeroase reclamaţieni efi un oarecare individ, dându- se drept agent de rigaranţl, escrocheazl numeroase persosre cn saml de bani, sub motivai ci n’in actele In regală. Aceste escrocherii Ie comiteau în special asupra sătenilor din Basarabia veniţi la Iaşi. Fă ându-sa cercetări, îndrăzneţul escroc a putut fi prins. El este un anume Radu Marin, care a recunoscut escrocheriile săvârşite. Ci actele dresate el a fost înaintat Parchetului. Ministerul domeniilor, direcţia viticolă, a primităeri un raport al d-pri Traian Săvalescu, dela şcoala de tgicaltură de la Herăstrău, privitor la cazurile de cădere a strugurilor din regiunea de nord a Moldovei. Raportul arată, că cu din cauza unei daperci, luci necunoscută a viţei, au căzut strugurii, ci din cauza gândacilor cursaji forfecara. Viticultorii, au luatat altfel măsuri de combitere a gândacilor. MOARTE SUBITĂ — In curtea fabricei de ţesăatrl Fll*r din strada Elena Doamna Nr. 58, a iscat* t subit dia vlîţă femeia Maria Maris Vssilia în etate de 44 ani din strada Baciu, lucrătoare , acea fabrică Ea a încetat din viaţă tocmai in momentul când părăsea lucrul. Dl. Procuror Mislhănescu, sosit la faţa locului a dispus transportarea cadavrului la morga spitalelui Sf. Spiridon. Validarea minditeier deputatiisr radiaţi Bae.—Din Belgrad ge ananţă ci, îa ultima ştdlcţâ comigiunea de valîdire a maedatdor dipatsţiîo, a hotărât Ia aaauimîtate validarea tatarar mandatelor dipataţiior radişti. Gutemnul Jugoslav este hotărât gi retragă toit^ proiectele da Itgl, prin ca e aeu cu mâsal coatra țârăulș titor crosti. Ridicații și rudiștîi vor forma un grup îi veder©! unei colaborări la guvenn. Exaozlils din BiSirtbia Bacuresti.—Dl Cofilasa subsecretar de stat Ia domeni a foit ia Cbîşi&ăa unde a iost uitlmlte mlsuri m- Ctgure in vsdirei expoalţiei regionale ce ie va degahlde acolo ia tosmnă. MsnSfestafH murat histe la Budcpesta Bscarsstl.—Lg Badi Pesta au avut ioc msilmaillssiații monarhîste. In mai multa părţi ale oraşului g’au ţiott latruulil iu caracter monaihist, la care a vorbit fortele Z'grsk. Chimist! străini vizitazi Românls București. — Un grup de chimiști gticial, au losît eri la București, In ggopej ds a vizita Rimâsla. Aseară Primăria Capitala! Ie-a oferit un banchet !n Pariul Carol, ca Cari prilej a rostit o caîântare de dr. Cogtlnva ca primarul Capitalii. Groasnicul accident da lutemsbH dein Reşiţa Busureşti.—Nu sunt de Cât câteva zile de rând am Înregistrat groasai’ gul aCîldsnt de automobil dia Ca- 1 pliall, in urma căruli au elzut două ■ vlîtim?, și lată Că ni se anunţă an bou acccident, da astă dată cu un număr da victime mal mare. Aceidental a’a Întâmplat în următoarele Împrejurări: Ua automobil la care ga allaa 20 lucrători de la fabriki Reşiţa, veneau pe aoşeanaA□iaa din Ardeal., Din motive nega* posecte încă, antomob Ial a'a prilbam şanţul şălăiel, Capri&zâad gab diaiul pe lasrător!. Doi dintre aceştia au fost omorâţi, Iar alţi 11 grav răniţi. Cei răalţi au fost transportaţi la un gpHfd din apropriere. Auntoritâţile au dichis o tuchtä. America scor di merate- Lrlu statelor europtee BaC.— Statele americane au hotărât să acords un mor&toriu statelor debitoare dla Europa și să eșaloneze achitarea datoriilor pe un periodl de zece ani. Statele americane nu admit nici’o reducere a datoriilor sau a dobânzilor. După Calculele Ministerului de Finanțe din Washinghon, datoriile statelor europene către America se cifrează la șapte miliarde dolari. Guvtrsui si cszufiBsiernut BiC.— In urma aachitd făcute »’« constatat Ci dî. Giernut a fost impledigat de g-şî ţîna Conferinţa, de către us grup csre a avut Îs busts pe dl. Sandi BaC&logîu. Manifitatţri au fost împiedicaţi da către dl. comisar regal maior Hotinesnu. S'a deschis o anchetă. Guvernul este totul străin de agent act n Cugetat, întru atât conferenţîarul francez a avut convorbiri cu Puisul Ministri, Maistrul de extern şi cu dl. Ministru alnstrucţiunii. In sala conferinţei au luat parte şi reprezentanţi al guveraniii. AVOCATUL EUGEN MARINES«! S’a mutat in str. Elena Doamna 25 (casele Rada) uade dă consultaţiuni in fiece dimineaţă ca şi pică acum. B. 20—11 DOCAR FOARTE FRUMOS. De vânzare in Str. Păcurari 89 Iasi. A se adresa zilnic, intre 4—7 p. m. când se poate vedea. B. 10—8 Un lermn de 1000 m. p. cu doză faţada ln Colţul străzilor Păcurari şi Cişmeaua Păcurari, sa vledes condiţia»! avantajoase. A se adresa d-lui I. Kinla str. Păcurari 51, laşi. QTIXnVMT in medicină cântă OXIII/mil lecpi de cura primarian secandar. A se adresa la Adela elarului. % ♦ 1