Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)

1925-06-25 / nr. 140

e!Ii suprapune. Custodele, ungur, cauţi să ne repateze*. Ne opreşte cu Îngâmfare !n sala fişelor, ca si ne spae­ci orice carte se poate avea în 2 minute. Fericiţi Clu­jeni! Totuşi până si ajungem In camera manuscriselor, custodele devine sceptic, nu mai vrea si ne arate, nu mai spune nimic! Privim şi noi documentele diferiţilor mag­­nafi, legate cu griji şi etichetate, la rafturi, ori expuse sub sticli, lângă pecetea şi em­blema medievală. Trecem prin sala revis­telor, unde titluri româneşti ne zâmbesc de pretutindeni, dându-ne deplina În­credinţare că suntem în ţara noastră. Dar ordinea ne urmăreşte pretutindeni. La mu­zeul din vechea locuinţă a lui Matei Corvin, alt ungur, ba încă şi unguroaica lui! Nu ne lasă Înăuntru pică nu plătim intrarea. Noi, ca nişte simpli muritori!! Totuşi plătim Şi... intrăm. Muzeu stenografie, foarte inte­resant. Intr'un coljişor o gospodărie de mari, iar lângă vatra, in care focul parcă arde, gospodina stă gata să cearnă făina pentru mămăliguţă. Vizităm şi expoziţia şcoalelor de meserii din Ardeal, inaugurată chiar a­­tunci, In prezenta d-lui ministru al Instruc­ţiune!. Lucruri minunate, cu osebire mobile şi ceramică. Sunt şi vize de vânzare, dar cine să poată răzbi când sunt 549 de do­ritori, in afară de tine! (Va urma) Dl. lorga şi ideea naţională . MOTTO: Jiîta raţio­na ă pa tan o ntagi infamaţienallrmar... N. IORGA —LA SINAIA La bancheta­ politic ce a urmat la Sinaia după parastasul pentru comemorarea lui Tiks Ionescu, au rostit cuvântări politice d-nul Mania şi lorga. Dl. lorga după­ ce a strecurat uşor cre­dinţa c’a fost... partizanul isi­st ki lenesen a vor­bit de consistenţa celor două grupări politice caii fuzionate se intitulează astăzi, —nu ştim pentru câtă vreme—partid na­ţional român. Fireşte că dl. Iorga a avut toată preau­­ţiunea ca de la începute­a cuvântărei să afirme că acest „partid* este pus sub şefia d*sale şi a d-lci Mania, Întrucât nu d-sa ci dl. M*niu a deschis cei dintăi seria cu­vântărilor. Dl. lorga a apar’o textual: »Deşi ne Înţelegem cu d. Macin aşa În­cât nici anul si nu treacă peste dorina celuilalt*. Dar trecând peste aceste permanente grije ale celor doi șefi cari vor să ss pre­zinte fntr’un duo armonic, să se oprim ■­­supra unei păreri emise de d. lo­gs In a­­ceastă invâafare—tărere pila care d s* voe^te tă evidenţieze principii* cari călău­zesc partidul. Cari au foit pândele ce a deiercslnd fuziunea dintre gruparea lor ghidă şi cea ardelenească ? Le-a incinerat însuşi d. Io­ga în aceas­tă cuvântare. Au fost trei puncte de contact comu­n : Ideea naţională. Ideea solidarităţii niţioa­le. Ideea dhrassilii. Unîâad ca d. Minla sä-şi sämurrascä mai bine dinssîitism şi ea şi Ideea de io­i­­daritate naţională, se va opri la priimul punct, la Ideea naţională Nu vom contesta d. lorga că este Ir gat de această Idee, de acest principie. D. lorga rivesdecă a fi «lagărul şi cel mai mare deţinător al acestui sfiit principi». Nu-l contestăm nici aşa. Dar tot d sa—în acelaş discurs rostit la Sinaia—declară că internstlosa ismeri­sa recunoaşte ideea na­ţională, că el lupii Împotriva ei pentru a o nimici. Foarte adevărat. Dar aicea dl. llorga nu trebuie ră­tite că partidul d sale luptă ril­sria de cei mai lntf£BiigeEt, înternaţiosalîş­i, în fruste ca d­nil C. Sterea şi N Lupa, pe care nu odată i-a denunţat opinici publice ca pri­me idioţi pentru unitatea naţionali. Dacă Internţionalişti sunt o prim­­jdie pentru reprezentanţii s devotatului naţiona­­liem, ti csută dl. Iorga alăturea de ei? Iată ce trebue să şi lămurească el. Iorga, teoretician*l Idee­ naţionale. Cu regret trebue să constatăm că deşi de atâtea ori Invitat s’o facă—pisă «zi n’#. fâcut’o. Era dar mai prudent la d. lorga tovarăşul Intern&ţionaiiştiior din partid ai­­4­­răaesc, să nu m&l fi adus In disecţie publi­că această chestiune. UN MARE CONCERT STU­DENŢESC LA IAŞI In ziua de 28 iunie c. ora 8 Jam­­sessa, va avea loc In şita Ateneului Popular Ta­­tarasi, concertul simfonic (el VIII-lea), a corului şi orhestrei studiilor căminarilor din Iaşi, sub conducerea dirijorala­ I. Li­­vovs­ky. Ia program vor fi gara Hayden, baelt din Le Lucy Nazorg­ky, Mszk­esen etc. Pubilcul admirator al artei, e fugit și nu pisrdă ocazia fericită a lua parte. Biletele ia agenția Brajcu, iar în ziua concertului în sala Ateneului. După concert traumele vor circula. Citiţi „Mişcarea“ m­i­s­i­k­n­i . INFORMATIUNI Raiunii de aseară Aseară pe la ora 9 jumătate Ieşenii au putut vedea apropiindu-se din regiunea Coponest, un balon feeric luminat „de mai multe culori*. La o Înălţime mare şi la o distanţă în­depărtată, din centrul oraşului balonul a­­părea la Început ca un adevărat fenomen astral. Curând insă acest fenomen t­’a transformat căci cu cit se apropia mal mult de ceată, balonul lua un aspect de neînţeles. Aceasta până ce a ajuns In dreptul strizel Brătianu, unde balonul a Început să cadă meaţialsd In căderea Iul toată lumi­na-i feerică. Mulţi »'nu speriat de căderea lui, iar alţii au alergat sft-i ia in captivitate. Balonul a fost intr'a­de­văr captivat și dus apoi la secţia HI constatându-se că n’a fost decât o plăcută distracţie intr'o superbi noapte de vară. — SERBARE ŞCOLARĂ.—In prezenta unei numeroase asistenţe a avut loc ser­barea de recepţie a nouilor lucrări executa­te la şcoala primară „P. Poni“. La serbare au luat parte d. C. Tom­a primar­ul oraşnitic, Victor Iamand, deputat Zaharia revizor şcolar, Volna şi Zipa­rja­­tori de primari ş. a. Au rostit cuvântări d-na Goţu directoa­rea şcoalei care a exprimat muharam­ d-lui Toma şi ad-ţiei comunale pentru concursul ce-1 dă şcolilor, iar la o mică gustare au tuastat d-nii C. Tom­a, Victor Iamaedi şi Vasille Voic­a. Asistenţa a vizitat apoi toate clasele. — Incorporarea tinerilor recrute­ţi In con­­stativele articolului 52—53 se va face la 15 August. — Sculptorul I. Mateescu profesor la şcoala de Belle-Arte, a fost însărcinat de către comitetul de iniţiativă să execute bus­tul neuitatului Ghiorghe Mârzescu, fost mi­nistru şi profesor universitar. Bustul va fi Inaugurat la 15 Septembrie a. c. — Cu un deosebit succes, ambele cine­matografe de la Sidell şi Select Îşi urmează regulat reprezentaţiile procurând marelui public cele mai alese dime. Sidell am­eţi pentru astfzi „COPILUL CERŞETOR* cu Ja­kis Gorgan, o dramă In care micul şi fenomenalul artist are cea mai reuşită şi cea mai puternici acţiune. Mai rulează apoi patru comedii excelente, care ne oferă o originalitate absolută. La grădina Select rulează : „Cântăreaţa napolitană*, o dramă modernă cu d-şoara FRANCESCA BERTINI, care revine pe e­­cran cu această distinsă realizare. — Dl. L*.-doctor Săsdalesm Fiorin şi-a susţin­ut gri, cu un deosebit succes teza de doctor fa­man­ciflă, în faţa unei­­omisiuni compusă din d­ni­­d-ieri prof. Biisloglu preşedinte şi Pathon şi Rida ci membri. Juriul examinator a felicitat că­duroi pe tânărel medic, căruia i-a a acordat „migra cum landae*. — Asociaţiunea Generală a Medicilor, aduce la cunoştinţa d-lor medici din Bu­cureşti că pot căpăta bilete cu reducere de 75 la sută pe C. F. R. pentru congresul de la Iaşi şi vor putea să le ridice indivi­dual de la sediul Asociaţiunei (str. Isvor No. 16) in toate zilele de lucru de la ora 3­ 8 seara. Medicii din provincie le vor căpăta prin filiale, arătând numărul participanţilor. — Ultima şedinţă Înainte de vacanţă a „Societăţii de Gloiogie* va avea Ioc Sâm­bătă 27 Iunie a. c. ora 5 jumătate p. m. la localul laboratorului de Igienă şl Facul­­tăţei de Medicină. — Ministerul domeniilor a pus la dispo­ziţia sindicatelor viticole, o castitate însem­nată de piatră uluită (suflat de cupru) pentru stropitul viilor. — Direcţia viticolă din ministerul dome­niilor, a primit ştiri din toate regiunile vi­ticole, din care rezultă că starea viilor este deosebit de bună. — In casa părintească din s­rads Tom­a Cozma a Încetat din viața d-na Math Ide Popper, filsa d-lui Loa Caster, cnapacului propriei, r. Doamna Mathilde Popper moare numai in vrâsta de 52 ani, in urma undi long! su­ferinţe. Ceremonia înmormântărel are ioc astăzi după amează. STAŢIUNEA METEOROLOGICA A ORAŞULUI IAŞI — LICEUL INTERNAT — 1920 Iunie 23 — Dir*«ţiaaea ș So&le! „El as* Gh. MArzeseu* a soehtiţit „Rfad­asea Femeilor Române dia I«s*i«ce ca­­notsat et Vineri 26 6. ora 10 di­­aiaeit», te deschide expoziţia ds fine de aa Care va dara pâai la seara zilei de 28 c. Tot Vlaeri diistiaeiţi era 10 ja®, ▼a avea loC împărţirea premiilor la fSorla „Eetu Gh. Mârzesia*, şl roagă părinţii, corespondenţii şi pu­blicai, Care se interesează de ateitS­­tâ şcoală, să biaevolâStă s’o ono­­reze In acea ai, ea prezenţa dom­niilor lor. ŞTIRI DIN VASLUI VASLUI —Sânbălă 20 Inaie ora 4 după amiază s’a deschis ca o deosebită solemnita­te, expoziţia generală de lucru manual al elevilor tuturor şcolilor primare din judeţul L şi oraşul Vaslui Expoziţia este aranjată la sălile şcosiei no. 1 de fete din Vaslui şi va rămânea destri­să 15 zile. La deschidere au luat parte d-nii M. Ne­gară deputat, G. Râşcanu prefect, G. Co­­corascu primar, C. Vasil’ache revizor şco­­lar precum şi foarte multă lume. Au ţinut cuvântări d-nii G. Răşisnu pre­fectul judeţului, M. Negură, C. Vasilache, arătând Însemnătatea lucrului manual adu­­tând elogii şi exp­i­nând mulţumiri d-lui Petra I. Motaş directorul şcoalei primare no. 1 de băeţi din Vâslei care a aranjat I e­x­poziţii. Din urmă întreaga asistenţă sa vizitat să­lile unde sunt expuse obiectele admirând ^arta cu care sunt făcute de micii şcolari. — Dăm mai jos situaţiunea împroprie­­tărirel din judeţul nostru : înainte de expropriere marea proprietate stăpânea 130.000 hectare din care 84 000 ha. pătrâni expropriibil iar 218.500 ha. terenuri scoase de sub expropriere ca pă­duri, vii, grădini și altele. La prima expropriere au intrat In mâi­­nele sătenilor 59.072 68 ha. din care 49.000 ha. teren de cultură șl 10.072.68 ha. Islaz. La a doua Împroprietărire au mai frecut In stăpânirea sătenilor Încă 7.089.01 ha. din care 3.444.95 ha. Izlaz . Atât in faţa comisiunilor locale cât şi a celor judeţene de apel, Interesele sătenilor din toate comunele au fost susţinute de d­nul avociţi M. Negară, deputat şl Minei Popescu. — Lucrările de reparation­­ a Instalaţiunilori de la Uzina electrică din Vaslui s’au termi­nat, astfel că oraşul este asigurat in ce priveşte iluminatul. —Examenele şcolilor secundare din Vaslui s’au terminat. De ademenea s’a tenxinat ş! examinarea elevilor pregătiţi In particular. — In toamna anului 1924 s’au fost mintat cu grâu întinderea de 27,454 hectare in judeţul nostru. Iar 22,470 hectare s’au înseminţat cu orz. Ovăzul este înseminţat pe o întindere de 17,276 hectare. Parlamentarii comunişti francezi acuzaţi de înaltă trădare But.—Din Paris se telegra­fiază că la ședința de astăzi a Camerei Franceze, d. Pab­léscu va acu­za pa comunist­ de înaltă trădare, pentru faptul că au diva­gat aste militare secrete în legătura cu răscoaleie din Maree. Conferința Marilor Puteri Aliate Bac.—In gurând se va intra in conferinți ma­rilor puteri aliate pentru a se regula chestiunea diferendelor născute din cauza răscoalelor din Chi­na, carei­ au propor{fi tot mai mici. Socialiştii francezi şi încrederea în guvern­ ­at.—Socialişti! francezi Intr’o consfătaire pe care au avut’o în ziar de 20 Iunie, la Paris, au hotărât să nu mai acorde încrederea guvernatul francez, declarând rapt cartelai stabilit ca actua­lu! guvern din criza atitudine! iar în Parlament față de socialiștii francezi. întrunirea libarali din BRALA Bai.—Daaialââ viitoare va avea loc la Briila o Ltraalre pablifă Con­­voiAtă de partida! liberal da lub­­»re­sldecţia d-lui Lioste M­­idovii?. L« aeeaitâ Întrunire vo­iaa pirte­ţi primal ministrs, d. I. Brăthna, preeam şi aa namtrci grop de par­is mentatl din vaichîul regat­al din Ardeal. insiniteştrea lui Passk­i Buc.—Dla Belgrad se anunță Cft, Ptt­ski s’a însănătoșit complect, ro­­b­oada-și peap&t­uaile. I«|fi^fipogriSîa „Alb!®*® Str. Sasiaais­ie, I, Pomada Cadum contra eczemei Persoanele, cari au suferit de mân­cări şi ani de zile, pot recăpăta un somn liniştit întrebuinţând Pomada Cadum. Dacă suferiţi de eczemă sau de vreo boală a pielei, cumpăraţi o cutie de Pomada Cadum. Ea opreşte numai­decât mâncări raile, potoleşte şi vindecă orice umflătură sau iritaţie a pielei. întrebuinţarea ei e foarte efi­cace contra cojilor, pecinginei, râiei, spuzelei, buboaelor, jupuielilor, frân­ţilor, cojilor de pe bube, cheliei, ră­nilor. La Farmacii­l­ Droguerii, En­­gros la Drogueria „Standard", Bucu­reşti. , PRINDEREA UNUI,.EXCROC—Autori­tăţile poliţieneşti sa primit numeroase re­­clamaţieni efi un oarecare individ, dându- se drept agent de rigaranţl, escrocheazl nu­meroase persosre cn saml de bani, sub motivai ci n’in actele In regală. Aceste escrocherii Ie comiteau în special asupra sătenilor din Basarabia veniţi la Iaşi. Fă ându-sa cercetări, îndrăzneţul escroc a putut fi prins. El este un anume Radu Ma­rin, care a recunoscut escrocheriile săvâr­şite. Ci actele dresate el a fost înaintat Parc­hetului. Ministerul domeniilor, direcţia vitico­lă, a primită­eri un raport al d-pri Traian Să­valesc­u, dela şcoala de tgi­caltură de la Herăstrău, privitor la cazurile de cădere a strugurilor din regiunea de nord a Mol­dovei. Raportul arată, că cu din cauza unei daperci, luci necunoscută a viţei, au că­zut strugurii, ci din cauza gândacilor cu­rs­aji forfecara. Viticultorii, au luat­at altfel măsuri de combitere a gândacilor. MOARTE SUBITĂ — In curtea fabricei de ţesăatrl Fll*r din strada Elena Doamna Nr. 58, a iscat* t subit dia vlîţă femeia Maria Maris Vssilia în etate de 44 ani din strada Baciu, lucrătoare , acea fabrică Ea a încetat din viaţă tocmai in momentul când părăsea lucrul. Dl. Procuror Mislhă­­nescu, sosit la faţa locului a dispus trans­portarea cadavrului la morga spitalelui Sf. Spiridon. Validarea minditeier deputatiisr radiaţi Bae.—Din Belgrad ge ananţă ci, îa ultima ştdlcţâ comigiunea de va­­lîdire a maedatdor dipatsţiîo­, a hotărât Ia aaauimîtate validarea ta­­tarar mandatelor dipataţiior radişti. Gutemnul Jugoslav este hotărât gi retragă toit^ proiectele da Itgl, prin ca e ae­­u cu mâsa­l coatra țârăulș titor cros­ti. Ridicații și rudiștîi vor forma un grup îi veder©! unei co­laborări la guvenn. Exaozlils din BiSirtbia Bacuresti.—Dl C­ofilasa subsecre­tar de stat Ia domeni a foit ia Cbî­­şi&ăa unde a iost uitlmlte mlsuri m- Ctgure in vsdirei expoalţiei regio­nale ce ie va degahlde acolo ia tosmnă. MsnSfestafH murat histe la Budcpesta Bscarsstl.—Lg Badi Pesta au a­­vut ioc msilmaillssiații monarhîste. In mai multa părţi ale oraşului g’au ţiott latruulil iu caracter monaihist, la care a vorbit fortele Z'grsk­. Chimist! străini vizitazi Românls București. — Un grup de chimiști gticial, au losît eri la București, In ggopej ds a vizita Rimâsla. Aseară Primăria Capitala! Ie-a o­­ferit un banchet !n Pariul Carol, ca Cari prilej a rostit o caîântare de dr. Cogtlnva ca primarul Capitalii. Groasnicul accident­ da­­ lutemsbH dein Reşiţa Busureşti.—Nu sunt de Cât câteva zile de rând am Înregistrat groasai­­’ gul aCîldsnt de automobil dia Ca- 1 pliall, in urma căruli au elzut două ■ vlîtim?, și lată Că ni se anunţă an bou acccident, da astă dată cu un număr da victime mal mare. Aceidental a’a Întâmplat în urmă­toarele Împrejurări: Ua automobil la care ga allaa 20 lucrători de la fa­­briki Reşiţa, veneau pe aoşeanaA­­□iaa din Ardeal., Din motive nega* posecte încă, antomob­ Ial a'a prilba­­m­ şanţul ş­ălăiel, Capri&zâad gab diaiul pe lasrător!. Doi dintre aceş­tia au fost omorâţi, Iar alţi 11 grav răniţi. Cei răalţi au fost transpor­­taţi la un gpHfd­ din apropriere. Au­­ntoritâţile au dichis o tuch­tä. America scor di merate- Lrlu statelor europtee BaC.— Statele americane au ho­tărât să acords un mor&toriu state­lor debitoare dla Europa și să eșa­loneze achitarea datoriilor pe un pe­riodl de zece ani. Statele americane nu admit nici’o reducere a datoriilor sau a dobân­zilor. După Calculele Ministerului de Fi­nanțe din Washing­­hon, datoriile statelor europene către America se cifrează la șapte miliarde dolari. Guvtrsui si cszufiBsiernut BiC.— In urma aachitd făcute »’« constatat Ci dî. Giernut a fost impledigat de g-şî ţîna Conferinţa, de către us grup csre a avut Îs busts pe dl. Sandi BaC&logîu. Manif­itatţri au fost împiedicaţi da către dl. comisar regal maior Ho­­tinesnu. S'a deschis o anchetă. Guvernul este­­ totul străin de agent act n­ Cugetat, întru atât confe­­renţîarul francez a avut convorbiri cu Puisul Ministri, M­aistrul de ex­­tern şi cu dl. Ministru al­nstruc­­ţiunii. In sala conferinţei au luat parte şi reprezentanţi al guveraniii. AVOCATUL EUGEN MARINES«! S’a mutat in str. Elena Doamna 25 (ca­sele Rada) uade dă consultaţiuni in fie­ce dimineaţă ca şi pică a­­cum. B. 20—11 DOCAR FOARTE FRUMOS. De vânzare in Str. Păcurari 89 Iasi. A se adresa zilnic, intre 4—7 p. m. când se poate vedea. B. 10—8 Un lermn de 1000 m. p. cu doză faţada ln Colţul străzilor Păcurari şi Cişmeaua Păcurari, sa vlede­­s condiţia»! avantajoase. A se adresa d-lui I. Kinla str. Păcurari 51, laşi. QTIXnVMT in medicină cântă OXIII/mil lecpi de cura pri­mar­ian secandar. A se adresa la Ad­ela elarului. % ♦ 1

Next