Mişcarea, noiembrie 1925 (Anul 19, nr. 248-273)

1925-11-25 / nr. 268

)i k ANUL XIX Ho. 268 v *taa» #1 : §—t* *, a* d 3—6 & fia. MERCURI 25 NOEMBRIE 1925 ANCHETA internaţionalei a IH-a — Partidiî ţărănist a px@v®mf nesastă anehtfă — Nacdatism reproşat opoziţiei fă clicâ de lalsprite ar fi laptele dintre partidele politice pe chesttani cari priveze interesele lor laa iatereiele interioare, când e vorbi de chestoni Carl comportă raporturi cu străinătatea, apararea ţării trebuie să vie din partea tuturor partidelor, fără nici o notă discordantă. Niciodată nu trebuie să amestecăm străinătatea In luptele politice interne şl Cu atât mai puţin să apelăm la ea Cerându-i concursul, Intr’o direcţ une sau alta. In Istoria noastră politică, dată vom răsfoi paginele trecutului, vom constata că oricari au fost deosibirile marilor noştri Înaintaşi cari au creat vechiul regat, întotdeauna ei au fost uniţi .„in cuget şi ’n simţiri, cum Cinta poetul, de cite ori a fost vorba de a apăra interesele statului nostru faţă de străinătate. Din iatfericire, la anii dedeseihlllbru Ce au urmat războiului naţional, nouile partide n’au înţeles a urma această strălucită pildă a marilor noştri Înaintaşi şi ca durerea In suflet trebue să mărturisim că s’au făcut apeluri la străinătate provocându-ge anchete Internaţionale, îndreptate contra ţirel. Dintre toate partidele noul cari s’au făcut atât de vinovate In această privinţă, na Încape îndoială Că partidul ţărnnst a fost acela Care ducând lupta împotriva guvernului ş! a partidului naţional liberal a îon pins lucrările atât de departe. Încât a adus inţară anchetatori străini, cari alimentaţi pe deoparte de duşmanii din afară şi inspiraţi de cei din cuprinsul ţări), având şi concursul partidului ţărănist, (care pretinde a fi un partid de guvern, democrat, naţional şi de ordine) au luat o atitudine vădit ostilă împotriva ţării. Chiar in actuala vizită a literatului francez Henri Barbusse, venit in anchetă, avem arest exemplu. Dl. Barbusse,—(care deci aparţine un lund Internaţionale umanitaristă, este înregimentat in partidul comunist) a semnat mai de mult an protest împotriva României. Scriitorul francez protesta împotriva ţării fără a cunoaşte starea de fapt, dar îndemnat de comunişti internaţionali şi inspirat de ţărănişti. Şi abia astăzi dl. Barbusse vine in ţară să constate situaţia reală, spre a se convinge dacă protestaiău a fost sau nu întemeiat. De aceea şi guvernul nostru s’a pus la dispoziţia anchetatorului, prezentând d-lul Barbusse toate actele şi dându-i toate lămuririle dorite,— fiindcă, după cum spunea dl. Duca,in parlament nu avem a ascunde şi a tăinui nimic. Căci tot Ce se face in ţară se face la lumina zilei, in văzul tuturora. Era una din cele mai frumoase lecţii Ce se putea da unei asemenea anchete, Care jigneşte demnitatea naţională. Or dacă guvernul nu va admite asemenea procedee în viitor, şi nu va mai Îngădui ca tocmai Internaţionala Mată rostit de asemenea anchete, ~e ştiut fiind Că ea luptă Împotriva unităţii noastre naţionale — este acum momentul ca aceia cari pretind a fi conducătorii poporului român, şi cari Îşi zic naţionali sau democraţi, să la aminte şi să nu mal aibă un viitor la asemenea procedee şi nu definitiv să nu mai apeleze la nici un concurs venit de peste graniţele ţări. Cu deosebire partidul ţărănist, care a dus luptă comună ca toate nuanţele sovietice împotriva statului român, trebue să se oprească alei. Sporurile pentru funcționari - 65 LA SUTĂ ASUPRA LEFURILOR — După-ca® s’a vizei, In ultimul cocshis de miaiștri, d). V.nillâ B.-ailsaa flcâad o ■chiţi asupra proectnîsi viitorului bedgei al atateln! a aaanțat ci a destinat următoarele seni pentru sporirea lefterilor functions rlor publici: TREL MILIARDE din difereaţi ce a rezultat intre veniturile şi chîriaeiile budgetuia! nou şi DOUĂ MILIARDE din excedentul budgetului curent cart» expiră la 31 Decembrie. Prim urmare dela 1 Ianuarie a. c. se vi adacgi un spor de CINCI MILIARDE — cetace, după călcâiele făcute, insamnă că funcţionarii vor primi un spor aproximativ de 65 la sută asupra salarului actual, este prea mult, date fiind greutăţile actuale—dar dacă avem la vedere gospodăria generală a statului şi deci bugetul care se mărgineşte la cifre precise, oricine va constata că guvernul a făcut toate sforţările posibile ca să laiesatescă situaţia materială a funcţionarilor, dapi ca a stabilit situaţia lor morală prin statutul votat de Parlament. Faneţiosari! cellatâl—iar nu pa viitorul in apă tulbare—vor aprecia această solicitudine a guvernului şi nu vor şiia că din moment ce budgetul statului e stabilit şi reechilibrat, guvernat din an un an a sporit salariile funcţionarilor. * E an prilej ca aă ae mal constate cât de inutile au fost toata agheţiunele pasei cale de oameni cari ar mărien alte scoped decât interesele funcționărimeî. NOTE PARNASIENII S’a suaţiaui de «uiţi şi se mai suaţbe şi astîal, că Th. de Binville ar fi premergătorul parnasienilor. Pe cât ni se pare de eronată această idee, pe atât am vrea să credem câ ne Înşelăm. Şi iotefi nici o înşelare nu este posibilă. Fiasa lui Banville are tot aerul şi risonanţă romantică, dară dăm la o pace o mai potrivită Impărechere de cuvinte, imitator in parte al veacului al XVIII-lea, el şi-a însuşit limbajd acela convenient al pastoralelor cu diminutive şi nota de exagerare a şcoalei iul Hgo. Este drept că volumele sale cuprind şi poezii de o naturaleţe naivă, aceasta nu Înseamnă totuşi parnasianism. Pasul adevărat, pilmul pis spre culmele arts! pure l-a făcut L. de Lise. 0/r cine reciteşte astăzi seria „Poemelor" sale, ca acea factură de grandoare şi magistrală eleguestă în care imperiouaiismul e notă dominantă, unde mai poate o clipă gândi la versurile IoB/nulIIs, de tails acestuia: * „Noi suntem micii epuraşi Nestiatori de carte...“ Parnasiasismul a fost o reacţia la contra poeziei imaginative şi subiectiva. Lumea ajunseae la dexsspirare cu tiradele romantice şi tânguiri pe coarda cea mai de sus. Concertele sutelor de glasuri care Intonau apologii imposibilului devenise de nesuferit. Spiritele pierduseră aproape osul realităţii şi se Intoxicaseră din calea’n afari. De aceia poezia descriptivă şi cattenţa versului desăvârşit, pătrunseră ca o silnică neînchipuit de frumoasă şi subjugară sufletul întreg. Cu L. de Lisle iar mai târziu cu Prudhomme şi Heredia se făcură trecerile acestea, care deschiseseră o prăpastie între cela ce a fost şi ceia ce vine. Ca ori şi ce şcolii, parnasianismul a avut la rândul lui epoca-i de decadenţi. Această epocă va fi rasă trecătoare. Noua şcoală ixpresionistă, care pentru literatură a însemnat cel mai oribil regres şi-a trăit viaţa efemeră de câţiva ani. Versul parnasian reapare iarăşi cu mult mai mare tărie ca un trecut. El readuce la formele muzicale de ritm şi cadenţă, haosul zvârtiturilor de condei şi impune factura regulată. * Şi această grăbită metamorfoză nu ne-o impute nici o forţă din lume, afară de bunul simţ. Credem efi e suficient. Revenind la parnasianism,trebue să mai smintim că el restrânge mult cadrai poeziei. E insă o greşeli a spune că stinge facla viţii. Viaţă nu înseamnă mărirea sentimentelor ca lupa şi devlirea raselor adevărate cu prizma, cum au făcut totdeauna romanticii, vieţa e desfăşurarea aspecteior şi lentul flux al timpului, e lumea IntresgX văzută aşa cum este, e eternul omenesc care poate fi controtet In toate marele acţiuni şi fapte. Parnasienii ne-au dat toate acestea, ei au ştiut să vadă sufletul adevărat, natura adevărată, şi dacă anumite aspecte a poeziei lor ausit o grandoare puţin exagerată, aceasta va face decât să lumineze mai bine ascmeişghiie uleţel şi să convingă mai puternic suflatele prea banale. IONEL FR. BOTEZ CRONICA POLITICA CONSILIVERESMN La Bucureşti a avut loc Congresul „partidului poporala»* prezidat de d. Averescu. Congresul s’a ţinut la „Dacia* unde oratorii, Cei mai mulţi lipsiţi de pregătirea fi experienţa politică, s’au mărginit a prepara câte o conferinţă sau o prelegere. D. I. Petrovîci de pildă a ţinut o dizertaţie asupra „luptei de clasă* Iar d. Manolescu a tratat despre unele probleme economice, nemulţumind pe d. Garofiid, care a vorbit în replică, opunându-i alte concepţii. A fost nevoie de Intervenţiene* amicală a d lul general Averescu, ca polemica ce urma de la tribuni, si fie închisă. Toţi oratorii au vorbit ca specialişti profesionişti: d. dr. Obreja şi d. dr. Pileşeu de la Constanţa i-au ocupat de chestlani sanitare şi de salubritate publică, d. Oteteleşanu de problema despăgubirilor de răsboi, din punctul de vedere juridic, d. Corteanu de problema financiară aşa Cum a conceput o sub şefia d lui Marghiloman, ale Căruia opinii şi le-a însuşit, iar d. Văleanu, specializat in materie, a vorbit de problema căilor ferate, fără a aminti bine Înţeles de concepţia „Brutinel“. Ca şi la Uşi, în congresul general al partidului poporului a preponderat elementul progresist. Corifeii de altădată, averescani sadea, s’au eclipsat. A lipsit pină și cel mai vorbăreţ dintre averescani, d. Tranca-Iași concurenta d lui Madgesru... D. Averesca s’a ocupat de statutul partiddal care după părerea sale a fost modificat in sensul că le vor încadra in comitetul de conducere persoane specializate Intr’o anumită profesiune. D. Meisner de la laș), n’a salutat macar congresul,—fiindcă d. Petrovici se consideri „progresist* de Carieră. D. Pogonat, care o săptămână Întreagă şi a preparat discursul şi l’a Înghiţit în sec !... — Camera de Comerţ şi Industrie, in urma cerere! Direcţiunii Şcoalei comerciaie elementare din Iasţ, roul cu Insistenţi pe d-nii comercianţi, industriaş!şi conducători de Însutiţi! financiare cari au primit elevii ans zisei şcot pentru practică comerciali, să binevoiască ai obliga ca la ora şau p. m. să termine negreşit lucrările pentru a-şi putea pregăti lecţiunile zilei următoare, programul fiind destul de încărcat. Din experienţa anilor trecuţi s’a consistat cu mult regret rezultatele defavorabile pentru elevi cauzate de munca obositoare şi reţinerii peste ora 6 p. m. a elevilor pentru practică. teskte&asv___ Declaraţiile unui ţărănist ieşan mmamimx* — IN CAZUL D LUI BARBUSSE — Interview Express — Un ţărănist leşin,—căruia li reproşam faptul că datorită şefilor aăi, domnii Stere, Lupu, Mihalache şi Bstor, ne-ara trezit din nou cu o anchetă interfinţ’onali,—s crezut că poate lua apărarea partidaiui cărui aparţie, răspaudându-ne astfel: —Mă rog, na daţi toată viaa asupra partiddal ţărănist. Ia prn viaţa acestor anchete cari ne via din afară, veţi găsi şi alţi oameni din rândurile opoziţiei. —Cari anime ? —Da pildă din partidei naţional. Piuă azi d. IORGA n’a desavmt sosirea dnn Barbease. Dl. MANIU tace, iar, „România" oficiosul naţionalilor s’a acria un rând prin care aă protesteze contra aceatal fapt. —Dar n’a fost „Aurora" foaia care a cultivat pa di. Bărbaţi* şl pe toţi ceilalţi anchetatori veniţi In țtră ? —Na nanul „Aurora". Ds ce nu vorbiţi de foaia d-lui ARGETOIANU „Cuvântul" care carată ancheta. De ce nu vă revoltaţi când vedeţi ilare ca „Adevărul" şi „Dimineaţa" cari------------. —Dar aceste au aant ziare de partid. —Dar sunt organe cari pretnd a fi democrate şi naţionale ! —Dar am cetit şi ofisioanele de partid. Prin urmare nu ne acuzaţi numai pe noi. Greşila s’a făcut şi la ea a contribuit şi alţi oameni politici. ECOURI A încetat din viaţă scriitorul polon Ştefan Zeroniki, — din opera căruia au apărat şi câteva traduceri in limba noaatrl. * La Neapoli s’a stina din viaţă profesorul şi cancscatul archrolog Glalio de Petra care a deafişurat o fecundă activitate ştiinţifică.* Obţine mari succese teatrale noua operă a lui Sem Benelii „Tragedia amoroasă" care se joacă pe cele mai mari scene din Italia. * Concursul literar,ca premii, instituit de „Cartea Româneaacă" expiră la 31 Decembrie, dată până când se pot presenta manuacrisele. Prospecte se trimit la cerere. * La Paris a încetat din viați Ho Mars Le Roix, canoacntul scriitorui parlamentar francez, membru al Senatatei. * O pioasă ceremonie a avut loc la Paris lamormântarea compozitorului Claude Terasse in cimitirul dela Mont- mărire. Cuvântarea facebră a fost rostită de M. Donnay, și de Iron Dellos miniștrii artelor care l-a denumit pe defanctul artist „prince charmant de la mua’que frargilae". Laura Vrânceanu Stsgiara teatralui naţional s’a stins din viaţi. Pentru teatrul nostru e o pierdere considerabilă, căci Laura Vrânceaan pe lingă talent, mal avea şi acel bun simţ artistic atât da necesar anul actor. Rolurils ce i se lucredisţia le atadia ca râvni şi fu amănunţime, ciulând si Ie dea justa interpretare visată de autor. Fire blândă, sinceră fi caracter deosebit, Laura Vânceanu s’a bucurat la scurta ei carieră de elmpatii generale printre colegii ei de teatru. Artistă conftiiacioasă și bană Interpretă. E desjans să enumăr numai rolele din „Suprema Forţă", „Sinsiasa" şi „Dama cu Camelii* pentru ce publeul nostru ţi cel din cepul Instituţiei, să vadă, în dispariţia Vrâncencei, o perdsie reală pentru teatrul Ieşan, atât de atrac în elementul artistic feminin, MIHAI POPOVICI. — Dl. profesor P. Andrei va ţine Duminică 29 Noembrie p. a 5 p. m. In aula universităţii o coaferinţă tratând despre „Miloitozla Gandhi, şi revelaţia din India". Această conferinţă aeelae la folosul societăţii pentru profilaxia tubercalealei lecţii Iaşi—preildată de doamna Matilda I. Simionescu. Informaţii — Administraţia căilor ferate a dispus ca nn caaufile când volumul de încărcare (capacitatea) vagoanelor acoperite sau descoperite, tml mari de sece tone, este com!sct utilizabil, lesă greutatea mirfei este mai misă de câ! toneja! vrgoaului, taxarea zi se facă pe baza greutăţii efertive sau a uneia minimale de 1250 kgr. Această dispoaiţie se lutra in vigoare ca Începere de la 1 Decembrie 1925 — Dl. genera! C. Dimbtreacu de la comanda artileriei corpului 4 de armată a fost trecut la comanda artileriei corp. 11 armaţi. — Vineri seara a avut Ioc boteza! capitalei Origo de Alexandra fiul d-itt! Tudor mecanic la spitalul sft. Spiridon, Iaşi au fost d-na şi dl. G. Teodor epitrop si casei. Au azbuit la beţea şi cei mulţi funcţionari ai casei. De la Cracw-Basic Iss! Comitetul filialei Cracel Roşi, încheind socotelile serbărilor organizate in caria Săptămânei Crucei Roţii, face cunoscut ci cisa din seara de 14 Noembrie a produs suma de 33389 lei din care scăzându-se cheltueiiie in valoare de 13106 lei, rămâne baneficiar net sama de 20283 lei. Asemenea deschizându-se la faţa ddegatulul prifectarui de poliţie, cutiile cu care s’a chetat in zisa de 16 Noembrie !»’s găsit suma de 2629, 50. Aşa dar suma totală adusată este de 46582,50. Ea a fost depui! la Banca Uniusea Iaşi In costul filialei. Comitetul mulţumeşte cu recunoştinţi publicatei, care a răspani cu dărui da la apetei alu,tuiuror celor care a’au ostenit nu sem ţine! şi mai ales persoanelor mai jos notate care cu toată vremea potrivnică au catreerat oraşul ziua Întreagă ce aad interprobolul pentru Înfăptuirea programului din timp de pace a Crucei Roşii: Doamna şi domnişoara colonel Nanm, d-na şi d ra dr. Veica, d nele M. şi L. Cantacasino, d na Evaa Zerifopol, d-na N. Stolanovici, d-rds Cacu Starostescu şi Fornorachy, precum şi d nii căpitan Comaniţa, Ghiorghiu, Diamandy şi Harmszescu. Păi Mă PRODUCE a Conservatorului da Muzici şi Arti Dramatici După o Vreastă destul de leagă pentru publicul leşin lipsit de manifestări artistice serioase, Conservatorui şi arcineepnteri Duminică 22 Noimbrie seria producţiilor date de elevii acestei şcoli. In partea I-a programatei dl. Protopopescu a recitat cu temperament poezia „Oltul" de Octavian G&gt. In „Sonata" de Scarlatti si In „Papiliona“ de Gleg. D-ra H. Hidelman de la glass d-lui Radu Conatantinescu a vădit frumoase dispoziţie şi muzeele. D-ra Nica Sofia de la claia da canto a d-nui prof. E. MezzetU ne-a arătat la Bolero de Boislini că posedă un frumos material vocal şi intuiţie artistică demnă de toată atenţianea. Clasa de violină a d-lui profesor A. Teodor lai ne-a prezentat pe elevul Zelikovic pe care l-am găsit de data aceasta mult mai liniştit şi muzical la „Concertat" de Berlot. Elevul Lebel Salomon de clasa d-tei I. Sibisne a căutat cu multă aiguranţă techaicl „te Chilis" de Mendelsoha şi fcka a tel Dfigla.te partea H-a programatei d-na Bianca Milten. D na M. Brtezanu şi V. Cordonea- Hs de la clasa de muzică de cameră a d-rul V. Teodorescu au armonizat frumos an trio In „la minor" de Tsch*kovicki. D-ni O. Tănasa (dicţie) şi I. Bactecesnu (canto) stea achitat conştiincios de bucăţie executate. Clasa de piano a d-mui Aspania Barada a fost reprizintată prin d-na Cecilia Branştein bine cunoscută publicatei. D sa poseda multă siguranţă tihaică, tuşea fin şi multă Isţuegere muzicală. Pieh dia in re bunol şi balada Chopin au fost foarte biao □uanţste. Producţie s’a Încheiat cu concertat ia re mino pentru două voci şi piano de Bach, executat cu cădură de ceia mai reprezentativa elemente ale clasei d-tei Prof. A. Teodorini, drele Lucia Barada şi Beatrics Branstein două eleva talentate. Acompaniamentul discret a fost ţinut de dra C. Bianaştela, la genere o producţie foarte reuşiţi şi ar fi de dorit ca aceste şezători artistice să aibă jos cât mai dea pentru strângerea iagânurilor Intrepublic și Conservator.