Mişcarea, octombrie 1927 (Anul 21, nr. 228-246)
1927-10-09 / nr. 229
AHOL XXVII. 229 mmmmnnmmm^mm^mmmmmmm Partidele politice şi opera legislativă Puţine zile ne mai despart până la deschiderea nouei sesiuni parlamentare. Cu toate evenimentele ce s’au precipitat dela schimbarea de regim, şi cu toată vacanţa aproape inexistentă, guvernul a pregătit o serie de reforme nu dintr’o inspiraţie momentană, ci după aprofundate cercetări din care unele datează de ani de zile , cum este bunăoară modificararea codului de comerţ, care a fost obiectul unor minuţioase examinări şi consultaţiuni ce au urmat la „Cercul de Studii“ al partidului liberal. Alte proecte au fost principial studiate şi făurite în decursul guvernărei noastre trecute şi ele se prezintă astăzi Parlamentului ca o continuare a unei opere de guvernământ întreruptă temporar. Partidul naţional-liberal fiind partidul muncei laborioase şi al operei constructive n’a căutat să treacă peste prevederile constituţionale ca să prooroge deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Dacă acest procedeu a fost întrebuinţat anul trecut sub guvernul d-lui Averescu, şi că nici guvernul, nici parlamentul acesta nu avea în studiu nici o reformă,şi nici pregătirea necesară de a putea conduce destinele ţării. Căderea lui a fost fatală, ca şi regimul pe care-l întronase. Nu tot astfel se pot întâmpla lucrurile sub guvernarea liberală de la care ţara, cu drept cuvânt, aşteaptă întotdeauna o nouă munc că serioasă şi o realizare efectivă potrivită împrejurărilor şi necesităţilor actuale. Partidul liberal consiştient de misiunea sa istorică este întotdeauna condus de simţiraântul I datoriei ca şi de cel al răspunde■ rilor. I Se redeschid Corpurile Legiuitoare pentru a începe din nou I munca încordată a refacere! şi construcţiei. Implicit va începe şi aşa - zisa acţiune a opoziţiei care şi ea ■ îşi urmează acelaş program cunos- I cut şi detestat de toată lumea : abţinerea de la solemnitatea deschilderei Parlamentului, apoi reedita- I rea întregei literaturi electorale, jj cunoscute de ani de zile şi între I ţinută, numai în scopul de a împiedica lucrările serioase ale Parlamentului, interminabile discuţii la I validări şi la Mesaj, interpelări co- Itidiane pentru a epuiza vremea necesară, şi în totul o acţiune absolut negativă, în care cu deosebire I gruparea naţional-ţărănistă a d-lor , Maniu Mihalache se întrec de când ele au luat fiinţă şi au putut sa ’ apară în sfatul ţării. Hotărât ca întotdeauna, partidul , liberal şi guvernul seu, vor conti- I nua să muncească ca să creeze şI fără a împiedica câtuşi de puţin I aceste preocupări ale opoziţiei prin esenţă turbulentă. Fiindcă numai I astfel, făcându-şi datoria, se va I face pretutindeni lumină şi ţara va şti să iea act în viitor de rolul pe care-l exercită d. Maniu şi partizanii sei. După cum am mai anunţat, în actuala sesiune a Corpurilor Legiuitoare se va depune între altele şi proectul pentru reforma codului comercial. In afară de modificările ce se vor face, menite a adequa codul nostru de comerţ la împrejurările şi echilibrul de astăzi, se va introduce şi un capitol special consacrat societăţilor anonime şi pe acţiuni, texte prin care se vor asigura drepturile acţionarilor. Se ştie că mai ales în urma râsboiului au fost investite capitaluri însemnate în diverse întreprinderi, fără ca acţionarii cari au adus aceste capitaluri să poată exercita vreun drept oarecare. Ei sunt puşi la cheremul consiliilor de administraţie care dispune de beneficiile ce realizează cum vor şi cum înţeleg, putând face uz de beneficiile anuale după placul lor, fără ca acţionarii să-şi poată spună cuvântul. Această situaţiune este dăunătoare nu numai pentru acţionari, dar pentru însuşi buna desvolare a economiei naţionale şi măsuri serioase se impun. Partidul naţional-liberal a examinat această problemă căreia ii va aduce cuvenita deslegare, introducând un noul cod de comerţ texte speciale în această privinţă. Reforma este deosebit de însemnată, având în vedere marele număr de societăţi anonime şi pe acţiuni şi mai marele număr al acţionarilor cari le-au creat cu capitalurile lor. Se va da acţionarilor drepturile necesare ca ei să nu mai fie subordonaţii consiliilor de administraţie, ceea ce va aduce întreite rezultate satisfăcătoare : întreprinderilor cari vor lucra în viitor cu mai multă prevedere, acţionarilor cărora se vor stabili drepturile legitime şi precum am spus: însuşi stărei noastre economice în genere. Proectul de modificare a codului de comerţ va fi votat în actuala sesiune parlamentară. Modificarea Codului Comercial Asigurarea drepturilor acţionarilor — Din diferite întreprinderi, societăţi anonime sau pe acţiuni — Crima din comuna Răcăciuni Postul de jandarmi din corn. Fundul Răcăciuni a dispus arestarea lui Petre G. Doboş autor al crimei contra lui Ilie şi Iosif Abramovici. La primele cercetări criminalul nu a vrut să recunoască nimic din acuzaţiunile aduse. In faţa probelor evidente însă el a declarat că ar fi complice, fără a desvălui numele adevăratului criminal. Cu actele dresate criminalul a fost deferit cab. de instrucție Bacău. Procesul a fost puspe rol pentru viitoarea sesiune a Curtei cu Juri din Bacău. DUMINICA 9 OCTOMBRIE 1927 msmmsmmmmsmsmmmmmmnmmsmm Ziariştii Latini la Florica Ziarul „Universul“ descrie astfel in numărul său de azi vizita pe care congresiştii presei latine au făcut-o la Florica, care figura In programul lor de excursie prin ţară: «De la Câmpulung pe o şosea deosebit de bine întreţinută, străjuită pe ambele părţi de arbori îngrijiţi, oaspeţii, în automobile, au ajuns I®. Florica, la frumoasa locuinţă a d-lui prim-ministru I. I. C. Brătianui. Casa d-lui Ionel Brătianu este într’adevăr un monument de artă românească, de artă care păstrează cu pietate trudiţi®. Casa e aşezată într’un cadru în care pitorescul se îmbină cu utilul (dar, despre această vom scrie altă dată). In uşa casei, deasupra căreia e aşezatft o piatră din cetatea Ssrmise» göthesei, dr. 1. 1. C. Brătîanu aştepta sosirea oaspeţilor şi-i primea conducându-i apoi în casă, unde d-na Elisa Brătîanu, d-na Sabina Cantacuzino, d-na Don şi d-ra Moruzzi—îmbrăcate în costumul naţional al ţinutului— împreună cu dl. Const Brătianu subsecretar de stat la preşedinţia consiliului şi d-nii Don şi Pleşoianu făceau onorurile casei. S’a servit oaspeţilor urs bogat bufet. :: Apoi, grupuri, grupuri, oaspeţii se I adunau ki jurai primului-imnistru, Ii puneau întrebări şi primeau lămuriri. I s’au pus d-lui prim-ministru cât mai V* ir ia ie chestiuni. Ar fi de pildă să cităm: asupra artei populare, asupra erudiţilor români, asupra pre- I gâtirii oamenilor politici, asupra bon găţilor ţării şi [economiei naţionale, I asupra teoriei regimurilor politic®, , asupra apropierii dintre manifestările artei din ţările latine. I Lămuririle au fost interesante şi f congresiştii şi-au exprimat neîsitre- I rupt bucurie, c’au constatat ştiri pros- pere, demne şî civilizate în ţara noas- tră. ‘ A fost o şedinţă de „catiserie“ vibrantă de intelectualitate. Unii comgresişti având informaţii, cari chiar lor le păreau neverosimile despre d. Ion Brătianu, a rămas tu cântaţi de atitudinea d-sale, de chiipul deschis şi precis în care le-ai răspuns. Oaspeţii au fost adânc impresionnsţî de marea şi impozanta bibliotecă a primului-ministru. S-au retras apoi salutând pe amfitrion. . Aseară a avut loc la Primărie o consfătuire în vederea comemorărei domnitorului Grigore Ghica Vodă, de la asasinarea căruia se împlinesc, la 12 octombrie a. c., una sută cincizeci de ani. „ Au luat parte la această consfătuire d-nii Osvată Racoviţă, primar, Eu- Sgen Herovanu prof. universitar şi de I canul baroului, Gh.Scobai, E. Ceicovschi şi N. Dobrovici ajutori pe primar, inginer Andriescu Cale secretarul societăţii „Propăşirea Iaşului11, preotul Vasilevski şi dl. Sever Zotta, directorul Arhivei Statului. I Parastasul dela Sf. Spiridon. După discuţiile urmate s’a stabilit următorul program comemorativ. Mercuri 12 Octombrie ora 9 seara— clipa în care Domnitorul Grigore Ghica . Vodă a fost asasinat în palatul din uliţa Beilicului,—actuala strada Ghica ! Vodă—se va oficia la Biserica Sf.Spiridon, unde se află înmormântate rămăşiţele sale pământeşti, un serviciu religios. Vor asista reprezentanţii tuturor autorităţilor civile şi militare, toate societăţile culturale, corpul universitar, profesorii secundari şi primar, magistraţii, medici, avocaţi, ingineri, etc. In urmă se va face o impunătoare procesiune cu torţe la statuia Domnitorului care şi-a jertfit viaţa opunându-se la răpirea Bucovinei. La statuia Domnitorului Grig. Ghica Grădina din foasta uliţă a Beilicului turcesc, actuala stradă Ghica Vodă, va fi feeric luminată şi amenajată festivităţii istorice. La statuia Domnitorului vor rosti cuvântări dl. ministru I. Nistor din partea Bucovinei şi dl. Osvald Racoviţă primarul Iaşului. Vor participa deasemenea numeroase delegaţiuni din întreaga ţară. Comemorarea şcolilor. Toate şcoalele din Iaşi şi din întreaga ţară vor comemora în cursul săptămănei, începând de Mercuri 12 a. c până Sâmbătă 15 Octombrie, pe marele domnitor al Moldovei şi Bucovinei. Se vor ţine conferinţe în care se va evoca această figură a lui Grigore Chica şi istoricele momente în care a as Festivalul de la teatrul naţional. Duminică 16 a. c. va avea loc la teatrul naţional un impunător festival istoric şi cultural consacrat Domnitorului Ghica şi Bucovinei. Au fost invitate la această sărbătoare Academia Română, toate Universităţile, toate societăţile culturale din România, societatea „Astra“, Liga Culturală, etc. etc. Dl. N. Iorga va ţine o conferinţă despre Domnitorul Grigore Ghica şi despre seful răpirei Bucovinei. Se vor face recitări şi muzică, totul consacrat Bucovinei şi bucovinenilor precum şi figură marelui Domnitor. O serbare naţională la Iaşi Decapitarea Domnitorului Grigore Ghica al Moldovei — Comemorarea Sa dupi ISO de ani — vut loc mi§el68cul asasinat. BLOCK-NOTES Conscqiienţă. Partidul Naţional-ţărănist, urmând cu mare stricteţă programul său de acţiune,se va abţine dela solemnitatea deschiderei Corpurilor Legiuitoare. Partidul careare drept deviză „eterna setea de scandal!“ nu putea recurge la alt procedeu, căci s’ar fi dezis ! Apelul optanţilor. Optanţii cari au pierdut definitiv chestiunea pe care au dus-o la Geneva, înaintea Consiliului Naţiunilor, au făcut apel împotriva sentinţei produsse prin raportul lordului Austen Chamberlain, adresându-se d-lui Iuliu Maniu. Dl. Maniu a fixat termenul în ziua în care își va ține congresul la Alba-lulia.... NOTE Un mare vizionar Adeseaori cetitorii pe cari i-a pasionat lucrările şi tratatele de ştiinţii oculte au avut ocazia să întâlnească un nume surprinzător de excentric, compus din două silabe: Papus. Este cu siguranţă vorba despre o înlănţuire cabalistică de iiere, sau mai degrabă despre vreun împrumut din cărţile de magie; în orice caz pseudonimul a devenit celebru. Dintre vizionarii vremurilor noastre, Papus apare ca un nume excepţional şi mistic. El ascunde o personalitate de mare valoare intelectuală, un credincios fanatic şi superior. Papus este singurul cărturar astăzi care se mai poate pretinde un adânc şi fin cunoscător al ştiinţei din antichitate; explicaţiunile sale ezoterice, cu împrumuturi din magie, cabală şi astrologie, ascund realităţi şi adevăruri,surprinzătoare. In ştiinţa divinaţiunei şi a modului de înlănţuire a numerilor fiPapus rămâne inegalat. Explicarea ezoterică pe care dânsul a dat-o despre filozofia metafizică a lui Pytagora, uimeşte pe cei mai neîncrezători şi îndărătnici cărturari. Spiritul filozofiei vechi, oricât de ample explicaţiuni ar fi date, nu se poate pătrunde din câteva manuale de generalizări, numai Papus prin poezia mistică şi pătrunderea vizionară a imaginaţiei sale a reuşit să-l readucă întreg patrimonului inteligenţei. Sub aceste auspicii „Tratatul de ştiinţe oculte“, apărut acum câţiva ani în vitrina librăriei franceze, e unul din cele mai preţioase manuale ezoterice ce s’au putut scrie în vremile noastre. Personalitatea lui Papus rămâne prea profund conturată, fspre a mai fi nevoie să inzistăm. ABELARDUS ECOURI Romancierul francez Maurice Delebra va conferenţia in curând la Bucureşti, tratând despre „Amorul cosmopolit“. Scriitorii bucureşteni vor face o deosebită primire colegului lor francez. * Poetul ieşan I. M. Raşcu publică o serie de poeme inedite intitulate „Nelinişti“. * „Dictatorul“ piesa lui Romain Rolland se va juca la teatrul „Regina Maria“ cu dl. Storin în rolul titular. * In marele amfiteatru al Sorbonne a fost comemorată ori seara în fața a 4000 persoane, a 25-a aniversare a morții lui Emile Zola. Președintele consiliului, dl. Poincaré, apărând, a fost entuziast ovaţionat de asistenţă, care, în picioare, l-a aclamat îndelung. Ministrul Herriot a rostit un discur vibrant asupra operei şi vieţii lui Zola. Programul artistic şi încoronarea lui Zola au încheiat această impresionantă solemnitate. In sala vecină, sunt expuse toate manuscrisele lucrărilor marelui scriitor. ACTUALITflŢI STRĂINE Balzac cavaler al «Legiunii deonoare» Un fapt ce trece neobservat de toţi biografii lui Balzac este acela că marele scriitor al sec. al XIX-lea a fost cavaler al „Ligiunii de onoare“. Totuşi prin acte şi dovezi, culese de curând in urma studierii vieţii ilustrului romancier, a’a constatat lucrul acesta. Legiunea i-a fost decernată l 1 Mai 1845, decretul apărând în Monitorul de la acea dată, odată cu al lui Alfred du Musset şi Frédéric Saulié. Exactitatea acestor amănunte se poate verifica din actele arhivei „Legiunei de onoare“, precum şi din actul de deces al lui Balzac, păstrat în arhivele statului francez, şi pe marginea căruia se află notificată numirea sa de cavaler al Legiunii. Lipsa unui jurat nu constitui motiv de recurs. Curtea cu juri din Bauche du Rhone a condamnat la muncă silnică pe viaţă pe doctorul Pierre Bangras, acuzat de crimă şi furt săvârşite la Marsilia. Condamnatul prin avocatul său a făcut recurs. Printre motivele introduse, a fost şi acela că unul din juraţi era complect lipsit de auz, violându-se astfel oralitatea desbaterilor. Curtea de Casaţie franceză a respins recursa. Motivul de mai sus a fost şi a respins, din considerentul că, infirmitatea auzului n’a dat loc la nici un incident la juraţi, că nu s’a luat act de iacrt în acesta şi cu toate că recurentul a prezentat un certificat constatator, totuşi acesta necesită o verificare care nu vntă în atribuţiunile Curţii de casaţie. Şi altfel d-rul Baugnos a rămas să-şi ispăşească pedeapsa.