Mişcarea, octombrie 1927 (Anul 21, nr. 228-246)

1927-10-09 / nr. 229

AHOL XXV­II. 229 m­mm­m­n­n­mmm^mm^mmmmmmm Partidele politice şi opera legislativă Puţine zile ne mai despart până la deschiderea nouei sesiuni par­lamentare. Cu toate evenimentele ce s’au precipitat dela schimbarea de re­gim, şi cu toată vacanţa aproa­pe inexistentă, guvernul a pregă­tit o serie de reforme nu dintr’o inspiraţie momentană, ci după a­­profundate cercetări din care une­le datează de ani de zile , cum este bună­oară modificararea co­dului de comerţ, care a fost obiec­tul unor minuţioase examinări şi consultaţiuni ce au urmat la „Cer­cul de Studii“ al partidului libe­ral. Alte proecte au fost principial studiate şi făurite în decursul gu­­vernărei noastre trecute şi ele se prezintă astăzi Parlamentului ca o continuare a unei opere de guver­nământ întreruptă temporar. Partidul naţional-liberal fiind par­tidul muncei laborioase şi al ope­rei constructive n’a căutat să trea­că peste prevederile constituţiona­le ca să prooroge deschiderea Cor­purilor Legiuitoare. Dacă acest pro­cedeu a fost întrebuinţat anul tre­cut sub guvernul d-lui Averescu, şi că nici guvernul, nici parlamen­tul acesta nu avea în studiu nici o reformă,şi nici pregătirea ne­cesară de a putea conduce desti­nele ţării. Căderea lui a fost fa­tală, ca şi regimul pe care-l în­tronase. Nu tot astfel se pot întâmpla lucrurile sub guvernarea liberală de la care ţara, cu drept cuvânt, aşteaptă întotdeauna o nouă munc­­ că serioasă şi o realizare efectivă­­ potrivită împrejurărilor şi necesită­­­­ţilor actuale. Partidul liberal con­si­ştient de misiunea sa istorică este­­ întotdeauna condus de simţiraântul I datoriei ca şi de cel al răspunde­■ rilor. I Se redeschid Corpurile Legiui­­toare pentru a începe din nou I munca încordată a refacere! şi con­­­­strucţiei. Implicit va începe şi aşa - zisa acţiune a opoziţiei care şi ea ■ îşi urmează acelaş program cunos- I cut şi detestat de toată lumea : ab­ţinerea de la solemnitatea deschi­l­derei Parlamentului, apoi reedita- I rea întregei literaturi electorale, jj cunoscute de ani de zile şi între­ I ţinută, numai în scopul de a îm­piedica lucrările serioase ale Par­­­­lamentului, interminabile discuţii la I validări şi la Mesaj, interpelări co- I­tidiane pentru a epuiza vremea ne­­­­­cesară, şi în totul o acţiune abso­­­­lut negativă, în care cu deosebire I gruparea naţional-ţărănistă a d-lor , Maniu­ Mihalache se întrec de când­­ ele au luat fiinţă şi au putut sa ’ apară în sfatul ţării.­­ Hotărât ca întotdeauna, partidul , liberal şi guvernul seu, vor conti- I nua să muncească ca să creeze ş­I fără a împiedica câtuşi de puţin I aceste preocupări ale opoziţiei prin­­ esenţă turbulentă. Fiindcă numai I astfel, făcându-şi datoria, se va I face pretutindeni lumină şi ţara va­­ şti să iea act în viitor de rolul pe­­ care-l exercită d. Maniu şi parti­­­­zanii sei. După­ cum am mai anunţat, în ac­tuala sesiune a Corpurilor Legiui­toare se va depune între altele şi proectul pentru reforma codului co­mercial. In afară de modificările ce se vor face, menite a adequa codul nostru de comerţ la împrejurările şi echi­librul de astăzi, se va introduce şi un capitol special consacrat societă­ţilor anonime şi pe acţiuni, texte prin care se vor asigura drepturile acţionarilor. Se ştie că mai ales în urma râs­­boiului au fost investite capitaluri însemnate în diverse întreprinderi, fără ca acţionarii cari au adus a­­ceste capitaluri să poată exercita vre­un drept oare­care. Ei sunt puşi la cheremul consiliilor de adminis­traţie care dispune de beneficiile ce realizează cum vor şi cum înţeleg, putând face uz de beneficiile anua­le după placul lor, fără ca acţiona­rii să-şi poată spună cuvântul. Această situaţiune este dăunătoa­re nu numai pentru acţionari, dar pentru însuşi buna desvolare a eco­nomiei naţionale şi măsuri serioase se impun. Partidul naţional-liberal a exami­nat această problemă căreia ii va aduce cuvenita deslegare, introducând un noul cod de comerţ texte speciale în această privinţă. Reforma este deosebit de însem­nată, având în vedere marele nu­măr de societăţi anonime şi pe ac­ţiuni şi mai marele număr al acţio­narilor cari le-au creat cu capitalu­rile lor. Se va da acţionarilor drep­turile necesare ca ei să nu mai fie subordonaţii consiliilor de adminis­traţie, ceea­ ce va aduce întreite re­zultate satisfăcătoare : întreprinderi­lor cari vor lucra în viitor cu mai multă prevedere, acţionarilor cărora se vor stabili drepturile legitime şi precum am spus: însuşi stărei noas­tre economice în genere. Proectul de modificare a codului de comerţ va fi votat în actuala se­siune parlamentară. Modificarea Codului Comercial Asigurarea drepturilor acţionarilor — Din diferite întreprinderi, societăţi anonime sau pe acţiuni —­ ­ Crima din comuna Răcăciuni Postul de jandarmi din corn. Fundul Răcăciuni a dispus arestarea lui Petre G. Doboş autor al crimei contra lui Ilie şi Iosif Abramovici. La primele cercetări criminalul nu a vrut să recunoască nimic din acuzaţiunile adu­se. In faţa probelor evidente însă el a de­clarat că ar fi complice, fără a desvălui numele adevăratului criminal. Cu actele dresate criminalul a fost de­ferit cab. de instrucție Bacău. Procesul a fost pus­­pe rol pentru vii­toarea sesiune a Curtei cu Juri din Bacău. DUMINICA 9 OCTOMBRIE 1927 msmmsmmmmsmsmmmmmmnmm­smm Ziariştii Latini la Florica Ziarul „Universul“ descrie astfel in numărul său de azi vizita pe care congresiştii presei latine au făcut-o la Florica, care figura In programul lor de excursie prin ţară: «De la Câmpulung pe o şosea deo­sebit de bine întreţinută, străjuită pe ambele părţi de arbori îngrijiţi, oaspeţii, în automobile, au ajuns I®. Florica, la frumoasa locuinţă a d-lui prim-ministru I. I. C. Brătianui. Casa d-lui Ionel Brătianu este în­­tr’adevăr un monument de artă ro­mânească, de artă care păstrează cu pietate trudiţi®. Casa e aşezată într’un cadru în care pitorescul se îmbină cu utilul (dar, despre această vom scrie altă dată). In uşa casei, deasupra căreia e a­­şezatft o piatră din cetatea Ssrmise» göthesei, dr. 1. 1. C. Brătîanu aştepta sosirea oaspeţilor şi-i primea condu­cându-i apoi în casă, unde d-na Elisa Brătîanu, d-na Sabina Cantacuzino, d-na Don şi d-ra Moruzzi—îmbrăcate în costumul naţional al ţinutului— împreună cu dl. Const Brătianu sub­secretar de stat la preşedinţia consi­liului şi d-nii Don şi Pleşoianu fă­ceau onorurile casei.­­ S’a servit oaspeţilor urs bogat bufet. :: Apoi, grupuri, grupuri, oaspeţii se I adunau ki jurai primului-imnistru, Ii puneau întrebări şi primeau lămuriri. I s’au pus d-lui prim-ministru cât mai V* ir ia ie chestiuni. Ar fi de pildă să cităm: asupra artei populare, a­­supra erudiţilor români, asupra pre- I gâtirii oamenilor politici, asupra bo­n­ găţilor ţării şi [economiei naţionale, I asupra teoriei regimurilor politic®, , asupra apropierii dintre manifestările­­ artei din ţările latine. I Lămuririle au fost interesante şi f congresiştii şi-au exprimat neîsitre- I rupt bucurie, c’au constatat ştiri pros-­­ pere, demne şî civilizate în ţara noas-­­ tră. ‘ A fost o şedinţă de „catiserie“ vi­­brantă de intelectualitate.­­ Unii comgresişti având informaţii,­­ cari chiar lor le păreau neverosimile­­ despre d. Ion Brătianu, a rămas tu­­­ cântaţi de atitudinea d-sale, de chi­­i­pul deschis şi precis în care le-ai răs­­­­puns. Oaspeţii au fost adânc impresio­­n­nsţî de marea şi impozanta biblio­­­­tecă a primului-ministru. S-au retras­­ apoi salutând pe amfitrion. . Aseară a avut loc la Primărie o­­ consfătuire în vederea comemorărei domnitorului Grigore Ghica Vodă, de la asasinarea căruia se împlinesc, la 12 octombrie a. c., una sută cinci­zeci de ani. „ Au luat parte la această consfătuire­­ d-nii Osvată Racoviţă, primar, Eu- S­gen Herovanu prof. universitar şi de­ I canul baroului, Gh.Scobai, E. Ceicov­­schi şi N. Dobrovici ajutori pe primar, inginer Andriescu Cale secretarul so­cietăţii „Propăşirea Iaşului11, preotul Vasilevski şi dl. Sever Zotta, directo­rul Arhivei Statului. I Parastasul dela Sf. Spiridon. După discuţiile urmate s’a stabilit­­ următorul program comemorativ.­­ Mercuri 12 Octombrie ora 9 seara—­­ clipa în care Domnitorul Grigore Ghica . Vodă a fost asasinat în palatul din­­ uliţa Beilicului,—actuala strada Ghica ! Vodă—se va oficia la Biserica Sf.Spi­­ridon, unde se află înmormântate ră­­­­măşiţele sale pământeşti, un serviciu religios. Vor asista reprezentanţii tuturor au­torităţilor civile şi militare, toate so­cietăţile culturale, corpul universitar,­­ profesorii secundari şi primar, magis­­­­traţii, medici, avocaţi, ingineri, etc. In urmă se va face o impunătoare­­ procesiune cu torţe la statuia Domni­­t­­orului care şi-a jertfit viaţa opunân­­du-se la răpirea Bucovinei. La statuia Domni­torului Grig. Ghica Grădina din foasta uliţă a Beilicu­lui turcesc, actuala stradă Ghica Vo­dă, va fi feeric luminată şi amenajată festivităţii istorice. La statuia Domnitorului vor rosti cuvântări dl. ministru I. Nistor din partea Bucovinei şi dl. Osvald Raco­viţă primarul Iaşului. Vor participa deasemenea numeroa­se delegaţiuni din întreaga ţară. Comemorarea şco­lilor. Toate şco­alele din Iaşi şi din în­treaga ţară vor comemora în cursul săptămănei, începând de Mercuri 12 a. c­ până Sâmbătă 15 Octombrie, pe marele domnitor al Moldovei şi Buco­vinei. Se vor ţine conferinţe în care se va evoca această figură a lui Grigore Chi­ca şi istoricele momente în care a a­­s Festivalul de la tea­trul naţional. Duminică 16 a. c. va avea loc la teatrul naţional un impunător festival istoric şi cultural consacrat Domnito­rului Ghica şi Bucovinei. Au fost invitate la această sărbătoa­re Academia Română, toate Universi­tăţile, toate societăţile culturale din România, societatea „Astra“, Liga Cul­turală, etc. etc. Dl. N. Iorga va ţine o conferinţă despre Domnitorul Grigore Ghica şi despre seful răpirei Bucovinei. Se vor face recitări şi muzică, totul consacrat Bucovinei şi bucovinenilor precum şi figură marelui Domnitor. O serbare naţională la Iaşi Decapitarea Domnitorului Grigore Ghica al Moldovei — Comemorarea Sa dupi ISO de ani — vut loc mi§el68cul asasinat. BLOCK-NOTES Conscqiienţă. Partidul Naţional-ţărănist, urmând cu mare stricteţă programul său de acţiune,­se va abţine dela solemnitatea deschiderei Corpurilor Legiuitoare. Partidul care­­are drept deviză „eterna setea de scandal!“ nu putea recurge la alt procedeu, căci s’ar fi dezis ! Apelul optanţilor. Optanţii cari au pierdut definitiv chestiu­nea pe care au dus-o la Geneva, înaintea Consiliului Naţiunilor, au făcut apel împo­triva sentinţei produsse prin raportul lor­dului Austen Chamberlain, adresându-se d-lui Iuliu Maniu. Dl. Maniu a fixat termenul în ziua în care își va ține congresul la Alba-lulia.... NOTE Un mare vizionar Adeseaori cetitorii pe cari i-a pasionat lucrările şi tratatele de ştiinţii oculte au avut ocazia să întâlnească un nume sur­prinzător de excentric, compus din două silabe: Papus. Este cu siguranţă vorba despre o în­lănţuire cabalistică de ii­ere, sau mai de­grabă despre vre­un împrumut din cărţile de magie; în orice caz pseudonimul a de­venit celebru. Dintre vizionarii vremurilor noastre, Papus apare ca un nume excep­ţional şi mistic. El ascunde o personali­tate de mare valoare intelectuală, un cre­dincios fanatic şi superior. Papus este singurul cărturar astăzi care se mai poate pretinde un adânc şi fin cu­noscător al ştiinţei din antichitate; expli­­caţiunile sale ezoterice, cu împrumuturi din magie, cabală şi astrologie, ascund realităţi şi adevăruri,­surprinzătoare. In ştiinţa divinaţiunei şi a modului de înlănţuire a num­erilor fiPapus rămâne ine­­galat. Explicarea ezoterică pe care dânsul a dat-o despre filozofia metafizică a lui Pytagora, uimeşte pe cei mai neîncreză­tori şi îndărătnici cărturari.­ Spiritul filozofiei vechi, ori­cât de am­ple explicaţiuni ar fi date, nu se poate pătrunde din câteva manuale de generali­zări, numai Papus prin poezia mistică şi pătrunderea vizionară a imaginaţiei sale a reuşit să-l readucă întreg patrimonului in­teligenţei. Sub aceste auspicii „Tratatul de ştiinţe oculte“, apărut acum câţiva ani în vitrina librăriei franceze, e unul din cele mai pre­ţioase manuale ezoterice ce s’au putut scrie în vremile noastre. Personalitatea lui Papus rămâne prea profund conturată, fspre a mai fi nevoie să inzistăm. ABELARDUS ECOURI Romancierul francez Maurice Delebra va conferenţia in curând la Bucureşti, tra­tând despre „Amorul cosmopolit“. Scriitorii bucureşteni vor face o deo­sebită primire colegului lor francez. * Poetul ieşan I. M. Raşcu publică o se­rie de poeme inedite intitulate „Nelinişti“. * „Dictatorul“ piesa lui Romain Rolland se va juca la teatrul „Regina Maria“ cu dl. Storin în rolul titular. * In marele amfiteatru al Sorbonne­ a fost comemorată ori seara în fața a 4000 persoane, a 25-a aniversare a morții lui Emile Zola. Președintele consiliului, dl. Poincaré, apărând, a fost entuziast ovaţionat de a­­sistenţă, care, în picioare, l-a aclamat în­delung. Ministrul Herriot a rostit un discur vi­brant asupra operei şi vieţii lui Zola. Programul artistic şi încoronarea lui Zola au încheiat această impresionantă solemnitate. In sala vecină, sunt expuse toate ma­nuscrisele lucrărilor marelui scriitor. ACTUALITflŢI STRĂINE Balzac cavaler al «Legiunii deonoare» Un fapt ce trece neobservat de toţi biografii lui Balzac este acela că marele scriitor al sec. al XIX-lea a fost cavaler al „Ligiunii de onoare“. Totuşi prin acte şi dovezi, culese de curând in urma stu­dierii vieţii ilustrului romancier, a’a con­statat lucrul acesta. Legiunea i-a fost decernată l 1 Mai­ 1845, decretul apărând în Monitorul de la acea dată, odată cu al lui Alfred du Mus­set şi Frédéric Saulié. Exactitatea acestor amănunte se poate verifica din actele ar­hivei „Legiunei de onoare“, precum şi din actul de deces al lui Balzac, păstrat în arhivele statului francez, şi pe margi­nea căruia se află­ notificată numirea sa de cavaler al Legiunii. Lipsa unu­i jurat nu constitui motiv de recurs. Curtea cu juri din Bauche du Rhone a condamnat la muncă silnică pe viaţă pe doctorul Pierre Bangras, acuzat de crimă şi furt săvârşite la Marsilia. Condamnatul prin avocatul său a făcut recurs. Printre motivele introduse, a fost şi acela că unul din juraţi era complect lipsit de auz, violându-se astfel oralitatea desbaterilor. Curtea de Casaţie franceză a respins recursa. Motivul de mai sus a fost şi a respins, din considerentul că, infirmitatea auzului n’a dat loc la nici un incident la juraţi, că nu s’a luat act de iacrt în acesta şi cu toate că recurentul a prezentat un certificat constatator, totuşi acesta nece­sită o verificare care nu vntă în atribu­­ţiunile Curţii de casaţie. Şi altfel d-rul Baugnos a rămas să-şi ispăşească pedeapsa.

Next