Mişcarea, ianuarie 1928 (Anul 22, nr. 1-22)
1928-01-24 / nr. 18
4. 4 A Jh ANUL XXII No. 18 wsf&fco'* «sa»'; ahi% i$,& M „..,.' tis I ss 3—5 •. w„ 24 IANUARIE Astăzi când această dată e înscrisă în rândul marilor sărbători naţionale şi când tot neamul românesc se închină cu evlavie în faţa amintirii acelor cari au făurit întâia Unire, e fărăîndoială de prisos a mai lămuri însemnătatea simbolică a zilei. Dar instinctul popular, căruia nu i-au plăcut niciodată formulele abstracte, a găsit de mult întruchiparea lor în puternica figură a Voevodului Unirii, a cărui personalitate a înconjurat-o în timpul vieţii şi dincolo de mormânt, de o iubirie caldă şi de o recunoscătoare amintire. A fost totuşi un timp în care această pomenire, cu acest înţeles, însemna în ochii multora o protestare şi un îndemn îa tulburări. Trecutul ţării părea închis la tribunele oficiale ale paradei de zece Mai. Doar alegerea spontană a Domnitorului surghiunit, ca ales al colegiilor rurale, în 1869 şi 1870, a fiului sia la 1888, puteau aduce aminte cârmuirii că personalitatea lui Cuza Vodă se întipărise adânc în tradiţia poporului, pentru care rămăsese de-a pururi desrobitorul ţărănimii. Cu trecerea vremii, însă, patimile s’au stins şi moartea a închis în sicriu vrajba neîmpăcată a urii personaje. încă din 1912, în faţa chipului de bronz din piaţa Unirii, regele Carol şi-a descoperit capul cărunt, ca un omagiu al întâiului rege al României întâiului Domnitor al Principatelor Unite. Astăzi, când rezultatele războiului întregirii nu apar decât ca o continuare firească a întâii Uniri şi a operei acelui soare a realizat «egalitatea politică şi socială acumată de către trei milioane de Români smulşi din şerbire, înzestraţi cu drepturi de cetăţeni şi de proprietari», grija guvernului de a da acestei comemorări întreaga ei însemnătate legând de ea pomenirea tuturor Unirilor, apare nu numai ca o reparare a unei nedreptăţi, ci ca o înţelegere deplină a misiunii istorice a celui a cărui amintire trăieşte în inimile tuturor. Invocând umbra marelui Voevod, cârmuitorii de astăzi ai ţârii şi-au adus desigur aminte de cuvintele pe cari Mihail Kogalniceanul e adresa Domnului nou ales al Moldovei: — „împacă patimile şi urile dintre noi şi reîntrodusa mijlocul nostru străin,aşa ca frăţie“. Gheorghe I. Brătianu ctmMM Wixencamm Personalitatea d-lui I. Maniu — Caracterizată de dl. C. Argetoi&nu — Dl. C. ArgetoL.iiii ministrul domeniilor este un om pe cât da hotărât pe atâta de feroce. De a caria d-*a tatotde£Uߣ când a avut m face o mărturisire, o «iaclar&ţie sau să-şi exprime o credinţă cu o părere, a fost întotdeauna categoric. Recentul înterview al d-lui C. Argetoianu a produs senzaţie în lumea politică, tocmiţi pentru fraacheţs declaraţii!-,-a făcut«, cam exprimând realitatea, fireşte că au amărât pe naţional ţărinişti. A amărât pe naţional ţărănişti, fiindcă dl. Argetoianu care îi cunoaşte prea bine, după ce s învederat absurditatea campaniei de răsturnere a guvernului,—pentru care s’au întrebuinţat la ultimul timp arme infame îndreptate contra statului şi a poporului—a caracterizat astfel persemplitstes d-lui Mariu: «Mi tem, linsă, că noi plecaţi, tot nu va veni roadul perfidului naţional ţărănesc, fiindcă am impresia că şeful acestui partid, dl. Iuliu Maniu, nu va ea să vie la putere. — Cunosc bree pa dl. M'saiu,—a continuat, zâmbind de aaharea noastră, dl. C. Argetoiatr; i-am apreciat totdeauna calităţile şi nu pot să admit ca da , de câte ori poate, face tocmai gestul insult să-l îndepărteze de la răspundere, decât fiindcă urmăreşte alt scop. «Popularităţii« electorale se mîstuasc repede la guvern. Am avut experienţa d-lu!geaierni Averessu şi mă tatrib ce ar mai fi eămas din domni® sa, dară şeful partidului poporului n’ar fi fost şi generalul şef de armită din timpul războiului şi Învingătorul dela Mărăşti ? «D. Iuliu Maniu nu este nici general de corp de armată, nici învingătorul de nicăieri, şi odăii popularitatea electorală pierdută, ce a i mai rămâne politiceşte din personalitatea d-sare ? D-lui Msniia îi convine perfect situaţia pe care o are de ssmp îon electorat, de om rezumativ al doleanţelor celor mulţi şi neputincioşi, de stea călăuzitoare a politiicenilor rataţi şi al tuturor celor cari plătesc cu voturi speranţele unui Nil revărsat care sa arată, cu atât mai atrăgător, cu cât e»’a apărut până astăzi, decât sub faţa unui miraj insilător. „D. Iuliu Maniu este un om politic fericit, fiindcă şi-a stins ţelul produs . Este prezidentul unui numeros partid, este întotdeauna ales la Parlament, citeşte frumos moţiuni mai puţin frumos redactate şi poate vorbi, în orice moment, la numele libertăţii, democraţiei şi al solidarităţii. „partizanii d-sale nu pricep şi note discordante şî violente ca interview-»! fratelui Alexandru (D. Al. Vaida Voevod N. R.) trebue »*-1 supere foarte mult. - ?!? BLOCK-NOTES Stabilizarea — De ce combat naţional-ţârăniştii chestiunea stabilizării leului, pe care au susţinut-o ani de zile, luptând contra partidului liberal? — Fiindcă dl. Madgearu care pune mari baze pe „campania de răsturnare" crede într’adevăr că va răsturna guvernul şi că naţional-ţărăniştii vor face ei stabilizarea ! Două sute de miniştri ! Dl. C. Argetoianu în Interviewul d-sale declară că în partidul naţional-ţărănist sunt „două sute de domni cari vor să fie miniştri şi câteva mii de partizani doritori să se înfrupte din buget. Mare partid şi multe apetituri! , PI MARȚI 24 IANUARIE 1928 swiswirHiwwMiiH^^ «a*# «s&ttMâM f ........_ Manifestaţia politică de la Tg.-Frumos El a avut loc la Tg. Frumos .* întrunire publică au numeroşi delegaţi din această regiune. Au participat peste 2000 de săteni din comunele vecine: Buznea, Bălţaţi, Brleşti Belceşti şi Tg.-Frumos. întrunirea s-a ţinut în localul şcoalei primare. Cele două săli »cari au fost arhipline şi multă lume a ocupat întreaga carte a şcoalei baricadând intrarea şi strada. La orele 11 dimineaţă au sosit din Iaşi d-nii deputaţi D. Dimitriu şi Victor Irina »,şi vicepreşedinţii organizaţiuni naţional liberale împreuna cu dl. Ion Banta, cari au fost primiţi cu mite. Deputaţii au fost purtaţi pe braţe şi conduşi în gala de întrunire. In sail, în afară de săteni se aflau toţi fruntaşii târgului : avocaţi, medici, fruntaşii comerţului,primarul târgului d. N. Andreescu preşedintele organizaţiei naţional-liberale din Tg. Frumos cu întreaga Digimizluţie, preoţi şi învăţători din comunele vecine. Preşedinte al întrunirei este proclamat de avocat N. Andreescu care salută pe oaspeţii de la Iaşi. Entuziasta şi călduroasa palmire făcută fruntaşilor partidului nostru se datoreşte Încredere! pe care în mod constant sătenii da această regiune au pus-o în conducătorul politic al acestui sector condus de dl. D. Dimitriu care se bucură de stima şi iubirea lor. Preşedintele întrunire!, d. N. Andreescu dă cuvântul d-lui avocat MANOLIU (Tg. Frumos), care arată motivele ce i-au determinat să se înscrie în rândurile partidului naţional-liberal şi pentru ce ţărănimea acum, ca şi întodeauna a pus atâta încredere în acest mare partid. Satean şi V. CREŢU dia Pogoreni (com. Brăeşti) vorbeşte în numele sătenilor din întreaga regiune a Tg. Frumos, salutând prezenţa deputaţilor liberali cari vin în mijlocul satelor pentru a lua contact cu ei şi a ii asculta nevoile pentru ca apoi să aducă tămăduirile necesare. Ia cuvântat apoi dl. ION BANTAŞ care este primit cu urale. D-sa îşi începe cuvântarea constatând cu mulţumire că sătenii dovedesc astăzi ca şi în Iulie 1927 aceaşi încredere în partidul naţionalliberal. Se bucură că sătenii au început a deosebi pe oamenii buni de cei răi, pe oamenii faptelor de acei cari numai cu vorbe deşarte caută să ii întunece judecata limpede. Să nu judecaţi pe nimeni, zice d-sa după vorbe cari pot fi meşteşugit spuse, ci numai după fapte. Aminteşte opera înfăptuită prin Casa Rumk, Instituţie creată de partidul naţional liberal, care a cumpărat moşiile Brăieşti, Bădeni, Cucuteni, Medeleni şi adie moşii parcelate în folosul săteanor. Vorbind de activitatea şcolară a partidului liberal, arată opera uriaşă înfăptuită sub trecuta guvernare liberală, dând asigurări că şi acum ca şi atunci guvernul liberal înţelege că se ocupe de luminarea popornim prin şcoli şi biserici. La vorbele deşarte şi pătimaşe ale adversarilor noştri, noi răspundem cu fapte şi prezenţa Dv. aici un număr aşa de mere precum şi entuziasta primire ce ne-o faceţi ne dovedeşte că aveţi toată încrederea în noi. Dl. D. DIMITRIU, deputat şi şeful rectorului Tg. Frumos este primit cu tinde şi strigăte de «trăiască», manifestaţie care durează câteva minute. D-sa salută prezenţa fruntaşilor liberali veniţi de la Iaşi şi în special prezenţa d-lui deputat VICTOR IAMANDI al cărui talent aşa de apreciat în oraşul şi judeţul Iaşi a fost recunoscut de ora întreagă, însuşirile d-lui Iamacdi... talentul şi cultura generală ce-o posedă, cinsteşte organizaţia noastră, cinsteşte tribunii p®rinmentari şi întregul partid. Dl. Victor Livisildi este al dv., este de loc din această regiune şi întreaga sa putere de muncă precum şi talentul cu care l’a înzestrat D-zeu îl pun® în slujba intereselor Dv. (întreaga sală ovaţionează pe dl. V. Iamandi) Dl. deputat Dimitriu continuând spune că din Iulie până acum , Ia a pierdut doi oameni mari: pe Regele Ferdinand şi pe cel mai de sesnta colaborator al său, pe I. Brătianul(întreega sală se ridici în picioare). De numele lor ss lisgă ceia mai măreţe fapte ş la neamului şi ei vor fi pomeniţi în istorie cu înfăptuitorii României Msîî. Şi noi la Iaşi am pierdut pe neuitatul mnistru O. D. Mârzeicu şi pe unul din cei mei vechi liberali, pe un sfătuitor bun al nostru, pe fostul prefect timp de 8 ani pe care l’aţi stimat şi l'aţi iubit cu toţii,—pendru Fântânari (întreaga sală se ridică în picioare). In scurtat timp de când guvernăm n’asm putut să ne îndeplinim întregiui program cu care ne-am prezentat îa siegerite din iulie trecut. Ia chestiunea impozitelor, este de sigur că vă interesează mai mult, vă aducem cuvântul autorizat al şefului guvernului d. Vintică Brătianu (sau ovaţionează) care a dat dispoziţiuni comisiunilor de impunere ca impozitele aupra pământului să fie mişcorate şi să nu se facă nici o majorare. Am alcătuit un buget cumpănit cu care vom putea face faţă tuturor nevoilor urgente ale ţarei, suprimând chetuelile inutile cu care încercase bugetul trecuta guvernare averescană. Vom da creditele necesare sătenilor agricultori pentru că înţlegem să-i sprijinim. Dl. DEPUTAT VICTOR IAMANDI, primit su nesfârşite unde şi îrtr’un entuziasm de Btdescrîs mulţumeşte d-lui D. Dionîtria, pentru cuvintele ca cari Fa onorat la această impunătoare tntrunire. D-sa face o expunere a situaţiei politice generale punând faţă ’a faţă partidele politice din opoziţie cu partidul liberal. Dl. Iamandi arată că prin marea pierdere încercată de toată ţara şi resimţită în străinătate prin moartea marelui creator şi om de stat, opoziţia a crezut că va putea trage foloase pentru a pune mâna pe conducerea ţării. Partidul liberal a păstrat cu sfinţenie tezaurul politic al lui Ion Brătianu şi, faţă de gravele momente şi probleme, proclamând şef pe d. Vintilă Brătianu a cărui înţeleaptă şi pentru ţară folositoare conducere este pretutindeni cunoscută, şi-a continuat şi îşi continuă opera de întărire a statului. (Aplauze). Dr. Iamandi face istoricul naţional şi politic al familiei Brătianu care a contribuit la cadrele istoriei la neatârnarea ţării, la prinsa Unire a Principatelor, la consolidarea Regatului, la realizarea visului secular al unităţii naţionale, la ridicarea clasei ţărăneşti şi a tuturor celorlalte clase, şi la democratizarea noului stat român prin cele mai largi reforme. Dl. Iamandi arată că după moartea lui Ion Brătianu, partidul naţional liber, dându-şi seama de situaţie grea îa care se afla ţara atât înăuntru, cât şi în afară, a propus partidelor adverse o colaborare comună pentru apărarea intereselor superioare ale ţării, colaborare pe care adversarii noştri, pentru a nu-şi asuma răspunderea faţă de ţ®rí, eu au primit-o, căutând acum prin mijloace revoluţionare să răstoarne guvernul. „Ţinem să vă aducem la cunoştinţă că noi rămânem la guvern fiindcă avem şi încrederea d-tra şi încrederea Coroanei. De 70 de auni guvernele liberale niciodată n’au guvernat mai puţin de 4 ani. Noi suntem aleşi pe 4 ani şî nu pentru 6 luni, fiindcă aşa scrie şi în Constituţie. Vorbind de activitatea guvernului liberal, arată că în scurta guvernare de câteva luni a căutat să se ţină de un gaj ,meniul luat faţă de ţară. Impozitele vor fi uşurate şi acolo unde au fost nedreptăţi se vor face revizuiri. înţelegând ca să sprijine agricultura, guvernul a hotărât majorarea creditului pentru băncile populare, cooperativelor şi obştelor săteşti (Oraţii). La acest moment îşi face apariţia în sală dl. Ch. I. Brătianu şeful partidului, care este primit cu urale entuziaste. Cu greu d-sa pătrunde prin marea mulţime adunată, în undele nesfârşite ale sătenilor. Dl. deputat D. Dimitru, şeful politic al sectorului Tg.Frumos, în câteva cuvinte entuziaste, salută prezenţa d-lui Brătianu şi a celorlalţi fruntaşi ce-l însoţesc, dlu deputat Vasiliu Voina ţi C. Risovici preşedintele Camerei Agricole. Senator X. Eradide. Dl. deputat Victor Iamandi îşi încheie apoi cuvântarea sa entuziastă, făcând sipei la massele ţărăneşti ca să urmeze fără şovăire partida! Raţional-liberal. Criticând alcătuirea partidului nţionalţărănesc, demască întovărăşirea dlui Mihalache cu d-na Mişa Cintazine, Nicu Oscanâu şi alţii, resturile partidului vechiu cestivator ce întotdeauna s'au optat şi expropieriî şi votului aniversar. Cuvântarea dlui Victor Iamandi a fost ascultată cu un viu interes de îatreega adunare, dl.deputat Iamandi fiind din nou obiectul unei călduroase manifestaţiuni de dragoste şi admiraţie. D *î GH. BRÂTIANU încheind seria cuvârs ţărilor arată că având îns frontea sa în Uf nu grelelor împrejurări din anul trecut, un şef nou, partidul naţional liberal înţelege a afirma că nu e la sfârşitul ci la începutul unei activităţi. La apărarea aceloraşi chestiuni esenţiale ale vieţii noastre de stat, ordinea constituţională şi reconstruirea financiară a României, întâmpină şi acum împotrivirea aceloraşi adversari, ale căror uneltiri în străinătate caută să zădărnicenescă împrumutul de stubizare, cheia de boltă a edificiului nostru economic. Lovind astfel din interesele celei mai de seamă ale ţării opoziţia nu poate opune decât o formulă negativă programului pozitiv de înfăptuiri »le guvernului.'întâia grijă a acestuia a fost înlăturarea greşeieior ta aitei administraţii. In special pentru uşurarea dărilor, s’au luat măsuri ca fiscul să facă dela sine apel în favoarea contribuabililor, acolo unde s’ar fi constatat o sporire a impunerii şi să se caute o mai dreaptă repartizare a sarcinelor fiscale. Cere pentru înfăptuirea deplină a programului, menţinerea încrederii ce alegătorii au arătat-o partidului naţional-liberal şi propune la aclamaţile asistenţei trimiterea următoarei telegrame : D-lui Virtiu Brătianu prim-ministru Bucureşti DUI mijlocul fruntaşilor vieţii noastre rurale şi a sătenilor de care organizaţia partidului liberal este atât de indisolubil legată, cu prilejul întrunitor ce am ţinut astăzi în comunele Popeşti şi Tg.-Frumos,vă exprim sentimentele de admiraţiune şi devotament ale tuturor cât şi încrederea deplină ce massele cetăţeneşti o arată rodnicei opere de guvernământ pe care o înfăptuiţi. Gheorghe I. Brătianu La Sănătatea Publică DOCTORUL P. CAZACU Noul secretar general al ministerului sănătăţii publice. Directorul regiunei sanitare din Iaşi, d. dr. P. Cazacu, a fost numit secretar general al ministerului sănătăţii publice. Această numire făcută în interesul sănătăţii publice din ţară cinsteşte Moldova şi Basarabia şi cu deosebire Iaşul, care a putut aprecia, cel dintâi, meritele şi însuşirile ăestui fervent apărător al sănătăţii umane şi neîntrecut îndrumător al organelor medicale şi sanitare. Dl. dr. P. Cazacu a desfăşurat pe acest tărâm o foarte remarcabilă activitate, ca director şi ca inspector al regiunii sanitare ieşene, ceea ce a atras de mult atenţiunea neuitatului fost ministru al sănătăţii şi asistenţe sociale, G. G. Mărzescu. Dacă mai avem în vedere că doctorul P. Gazacu este unul dintre puţinii intelectuali ai Basarabiei, cam ani de zile, înainte de răsboi, a luptat pentru desrobirea fraţilor de peste Prut, precum şi faptul că ă-sa este un scriitor apreciat care a scris însemnate studii literare şi ştiinţifice, precum a publicat luminoasele contribuţii istorice şi naţionale cu privire la Basarabia, atuncea putem aprecia şi mai bine valoroasa personalitate a noului secretar genral a cărui numire a făcut o admirabilă impresie nu numai în cercurile medicale, dar şi în opinia publică. Ca medic şi ca îndrumător al igieniei, d. P. Cazacu este un adevărat aportul şi cu temperamentul său destinat, cu căldura sufletului său şi cu spiritul său civilizator, d-sa va marca o nouă etapă a carierei şi activităţii sale de care sănătatea publică va folosi cu siguranţă. Dr. A. P.