Mişcarea, ianuarie 1928 (Anul 22, nr. 1-22)

1928-01-24 / nr. 18

4.­ 4 A Jh ANUL XXII No. 18 wsf&fc­o'* «sa»'; ahi% i$,& M „..,.' tis I ss 3—5 •. w„ 24 IANUARIE Astăzi când această dată e în­scrisă în rândul marilor sărbători naţionale şi când tot neamul ro­mânesc se închină cu evlavie în faţa amintirii acelor cari au făurit întâia Unire, e fără­­îndoială de prisos a mai lămuri însemnătatea simbolică a zilei. Dar instinctul popular, căruia nu i-au plăcut nici­odată formulele abstracte, a găsit de mult întruchiparea lor în pu­ternica figură a Voevodului Unirii,­­ a cărui personalitate a înconjurat-o în timpul vieţii şi dincolo de mor­mânt, de o iubirie caldă şi de o recunoscătoare amintire. A fost to­tuşi un timp în care această po­menire, cu acest înţeles, însemna în ochii multora o protestare şi un îndemn îa tulburări. Trecutul ţă­rii părea închis la tribunele oficia­le ale paradei de zece Mai. Doar alegerea spontană a Domnitorului surghiunit, ca ales al colegiilor ru­rale, în 1869 şi 1870, a fiului sia la 1888, puteau aduce aminte câr­muirii că personalitatea lui Cuza Vodă se întipărise adânc în tradiţia poporului, pentru care rămăsese de-a pururi desrobitorul ţărănimii. Cu trecerea vremii, însă, patimile s’au stins şi moartea a închis în sicriu vrajba neîmpăcată a urii personaje. încă din 1912, în faţa chi­pului de bronz din piaţa Unirii, regele Carol şi-a descoperit capul că­runt, ca un omagiu al întâiului rege al României întâiului Domnitor al Principatelor Unite. Astăzi, când rezultatele războiului întregirii nu apar decât ca o continuare firească a întâii Uniri şi a operei acelui soare a realizat «e­­galitatea politică şi socială acumată de către trei milioane de Români smulşi din şerbire, înzestraţi cu drepturi de cetăţeni şi de proprietari», grija guvernului de a da acestei comemorări întreaga ei însemnătate legând de ea pomenirea tuturor Unirilor, apare nu numai ca o repa­rare a unei nedreptăţi, ci ca o înţelegere deplină a misiunii istorice a celui a cărui amintire trăieşte în inimile tuturor. Invocând umbra marelui Voevod, cârmuit­orii de astăzi ai ţârii şi-au adus desigur aminte de cuvintele pe cari Mihail Kogalniceanul e a­­dresa Domnului nou ales al Moldovei: — „împacă patimile şi urile dintre noi şi reîntrodu­sa mijlocul nos­tru străin,aşa­ ca frăţie“. Gheorghe I. Brătianu c­tmMM Wixencamm Personalitatea d-lui I. Maniu — Caracterizată de dl. C. Arge­toi&nu — Dl. C. ArgetoL.iiii ministrul dome­niilor este un om pe cât da hotărât pe atâta de f­eroce. De a caria d-*a tatotde£Uߣ când a avut m face o mărturisire, o «iaclar&ţie sau să-şi ex­prime o credinţă cu o părere, a fost întotdeauna categoric. Recentul înterview al d-lui C. Arge­­toianu a produs senzaţie în lumea politică, tocmiţi pentru fraacheţs de­claraţii!-,-a făcut«, cam­ exprimând rea­litatea, fireşte că au amărât pe na­­ţional ţărinişti. A amărât pe naţional ţărănişti, fiind­că dl. Argetoianu care îi cunoaşte prea bine, după­ ce s învederat absur­ditatea campaniei de răsturnere a guvernului,—pentru care s’au între­buinţat la ultimul timp arme infame îndreptate contra statului şi a popo­rului—a caracterizat astfel persemp­­litstes d-lui Mariu: «Mi tem, linsă, că noi plecaţi, tot nu va veni roadul perfidului naţional ţărănesc, fiindcă am impresia că şe­ful acestui partid, dl. Iuliu Maniu, nu va ea să vie la putere. — Cunosc bree pa dl. M'saiu,—a continuat, zâmbind de aah­area noas­tră, dl. C. Argetoiatr; i-am apreciat totdeauna calităţile şi nu pot să ad­mit ca d­a , de câte ori poate, face tocmai ge­stul insult să-l îndepărteze de la răspundere, decât fiindcă urmă­reşte alt scop. «Popularităţii« electorale se mîs­­tuasc repede la guvern. Am avut ex­perienţa d-lu!­geaierni Averessu şi mă tatrib ce ar mai fi eămas din domni® sa, dară şeful partidului po­porului n’ar fi fost şi generalul şef de arm­­ită din timpul războiului şi Învingătorul dela Mărăşti ? «D. Iuliu Maniu nu este nici gene­ral de corp de armată, nici învingă­torul de nicăieri, şi odăii populari­tatea electorală pierdută, ce a i mai rămâne politiceşte din personalitatea d-sare ? D-lui Msniia îi convine per­fect situaţia pe care o are de ssm­­p îon electorat, de om rezumativ al doleanţelor celor mulţi şi neputin­cioşi, de stea călăuzitoare a politii­­cenilor rataţi şi al tuturor celor cari plătesc cu voturi speranţele unui Nil revărsat care­ sa arată, cu atât mai atrăgător, cu cât e»’a apărut până as­tăzi, decât sub faţa unui miraj insi­­lător. „D. Iuliu Maniu este un om poli­tic fericit, fiind­că şi-a stins ţelul produs . Este prezidentul unui nu­meros partid, este întotdeauna ales la Parlament, citeşte frumos moţiu­ni mai puţin frumos redactate şi poate vorbi, în orice moment, la nu­mele libertăţii, democraţiei şi al so­lidarităţii. „partizanii d-sale nu­­ pricep şi note discordante şî violente ca inter­view-»! fratelui Alexandru (D. Al. Vaida Voevod N. R.) trebue »*-1 su­pere foarte mult. - ?!? BLOCK-NOTES Stabilizarea — De ce combat naţional-ţârăniştii ches­tiunea stabilizării leului, pe care au susţi­nut-o ani de zile, luptând contra partidu­lui liberal? — Fiindcă dl. Madgearu care pune mari baze pe „campania de răsturnare" crede într’adevăr că va răsturna guvernul şi că naţional-ţărăniştii vor face ei stabilizarea ! Două sute de miniştri ! Dl. C. Argetoianu în Interviewul d-sale declară că în partidul naţional-ţărănist sunt „două sute de domni cari vor să fie miniştri şi câteva mii de partizani doritori să se înfrupte din buget. Mare partid şi multe apetituri! , P­I MARȚI 24 IANUARIE 1928 swiswirHiwwMiiH^^ «a*# «s&ttMâM f ........_ Manifestaţia politică de la Tg.-Frumos E­l a avut loc la Tg. Frumos .­* întru­nire publică au numeroşi delegaţi din a­­ceastă regiune. Au participat peste 2000 de săteni din comunele vecine: Buznea, Bălţaţi, Brleşti Belceşti şi Tg.-Frumos. întrunirea s-a ţinut în localul şcoalei primare. Cele două săli »cari au fost ar­hipline şi multă lume a ocupat întreaga carte a şcoalei baricadând intrarea şi strada. La orele 11 dimineaţă au sosit din Iaşi d-nii deputaţi D. Dimitriu şi Victor Iri­na »,şi vicepreşedinţii organizaţiuni naţi­onal liberale împreuna cu dl. Ion Banta, cari au fost primiţi cu m­ite. Deputaţii au fost purtaţi pe braţe şi conduşi în gala de întrunire. In sail, în afară de săteni se aflau toţi fruntaşii târgului : avocaţi, medici, frun­taşii comerţului,­­primarul târgului d. N. Andreescu preşedintele organizaţiei naţio­­nal-liberale din Tg. Frumos cu întreaga Digimizluţie, preoţi şi învăţători din comu­nele vecine. Preşedinte al întrunirei este proclamat de avocat N. Andreescu care salută pe oaspeţii de la Iaşi. Entuziasta şi călduroasa palmire făcută fruntaşilor partidului nostru se datoreşte Încredere! pe care în mod constant săte­nii d­a această regiune au pus-o în con­ducătorul politic al acestui sector condus de dl. D. Dimitriu care se bucură de stima şi iubirea lor. Preşedintele întrunire!, d. N. Andreescu dă cuvântul d-lui avocat MANOLIU (Tg. Frumos), care arată motivele ce i-au de­terminat să se înscrie în rândurile parti­dului naţional-liberal şi pentru ce ţărăni­mea acum, ca şi întodeauna a pus atâta încredere în acest mare partid. Satean şi V. CREŢU dia Pogoreni (com. Brăeşti) vorbeşte în numele sătenilor din întreaga regiune a Tg. Frum­os, salutând prezenţa deputaţilor liberali cari vin în mijlocul satelor pentru a lua contact cu ei şi a ii asculta nevoile pentru ca apoi să aducă tămăduirile necesare. Ia cuvântat apoi dl. ION BANTAŞ care este primit cu urale. D-sa îşi începe cu­vântarea constatând cu mulţumire că să­tenii dovedesc astăzi ca şi în Iulie 1927 aceaşi încredere în partidul naţional­­liberal. Se bucură că sătenii au început a de­osebi pe oamenii buni de cei răi, pe oa­menii faptelor de acei cari numai cu vor­be deşarte caută să ii întunece judecata limpede. Să nu judecaţi pe nimeni, zice d-sa după vorbe cari pot fi meşteşugit spuse, ci numai după fapte. Aminteşte opera înfăptuită prin Casa Rumk, Instituţie creată de partidul na­ţional liberal, care a cumpărat moşiile Brăieşti, Bădeni, Cucuteni, Medeleni şi adie moşii parcelate în folosul sătean­or. Vorbind de activitatea şcolară a parti­dului liberal, arată opera uriaşă înfăptuită sub trecuta guvernare liberală, dând asi­­gurări că şi acum ca şi atunci guvernul liberal înţelege că se ocupe de lumina­rea popornim prin şcoli şi biserici. La vorbele deşarte şi pătimaşe ale ad­versarilor noştri, noi răspundem cu fapte şi prezenţa Dv. aici un număr aşa de mere precum şi entuziasta primire ce ne-o faceţi ne dovedeşte că aveţi toată încre­derea în noi. Dl. D. DIMITRIU, deputat şi şeful rectorului Tg. Frumos este primit cu ti­nde şi strigăte de «trăiască», manifesta­ţie care durează câteva minute. D-sa salută prezenţa fruntaşilor libe­ra­li veniţi de la Iaşi şi în special prezenţa d-lui deputat VICTOR IAMANDI al că­rui talent aşa de apreciat în oraşul şi ju­deţul Iaşi­­ a fost recunoscut de ora în­treagă, însuşirile d-lui Iam­acdi... talentul şi cul­tura generală ce-o posedă, cinsteşte or­ganizaţia noastră, cinsteşte tribunii p®r­­inmentari şi întregul partid. Dl. Victor Livisildi este al dv., este de loc din această regiune şi întreaga sa pu­tere de muncă precum şi talentul cu care l’a înzestrat D-zeu îl pun® în slujba inte­reselor Dv. (întreaga sală ovaţionează pe dl. V. Iamandi) Dl. deputat Dimitriu continuând spune că din Iulie până acum , Ia a pierdut doi oameni mari: pe Regele Ferdinand şi pe cel mai de sesnta colaborator al său, pe I. Brătianul(întreega sală se ridici în picioare). De numele lor ss lisgă ceia mai măreţe fapte ş la neamului şi ei vor fi pomeniţi în istorie cu înfăptuitorii Ro­mâniei Msîî. Şi noi la Iaşi am pierdut pe neuitatul mnistru O. D. Mârzeicu şi pe unul din cei mei vechi liberali, pe un sfătuitor bun al nostru, pe fostul prefect timp de 8 ani pe care l’aţi stimat şi l'aţi iubit cu toţii,—pe­ndru Fântânari­ (întreaga sală se ridică în picioare). In scurtat timp de când guvernăm n’asm­ putut să ne îndeplinim întregiui program cu care ne-am prezentat îa siegerite din iulie trecut. Ia chestiunea impozitelor, este de sigur că vă interesează mai m­ult, vă a­­ducem cuvântul autorizat al şefului gu­vernului d. Vintică Brătianu (sa­u ovaţio­nează) care a dat dispoziţiuni com­i­siuni­lor de impunere ca impozitele a­upra pă­mântului să fie mişcorate şi să nu se facă nici o majorare. Am alcătuit un buget cumpănit cu care vom putea face faţă tuturor nevoilor ur­gente ale ţarei, suprimând chetuelile inu­tile cu care încercase bugetul trecuta gu­vernare averescană. Vom da creditele necesare sătenilor a­­gricultori pentru că înţlegem să-i spriji­nim. Dl. DEPUTAT VICTOR IAMANDI, primit su nesfârşite unde şi îrtr’un en­tuziasm de Btdescrîs mulţumeşte d-lui D. Dionîtria, pentru cuvintele ca cari Fa onorat la această impunătoare tntrunire. D-sa face o expunere a situaţiei politice generale punând faţă ’a faţă partidele po­litice din opoziţie cu partidul liberal. Dl. Iamandi arată că prin marea pierdere în­cercată de toată ţara şi resimţită în străi­nătate prin moartea marelui creator şi om de stat, opoziţia a crezut că va putea trage foloase pentru a pune mâna pe conducerea ţării. Partidul liberal a păs­trat cu sfinţenie tezaurul politic al lui Ion Brătianu şi, faţă de gravele momente şi probleme, proclamând şef pe d. Vintilă Brătianu a cărui înţeleaptă şi pentru ţară folositoare conducere este pretutindeni cunoscută, şi-a continuat şi îşi continuă opera de întărire a statului. (Aplauze).­­ Dr. Iamandi face istoricul naţional şi­­ politic al familiei Brătianu care a contri­buit la cadrele istoriei la neatârnarea ţării, la prinsa Unire a Principatelor, la conso­lidarea Regatului, la realizarea visului se­cular al unităţii naţionale, la ridicarea clasei ţărăneşti şi a tuturor celorlalte clase, şi la democratizarea noului stat ro­mân prin cele mai largi reforme. Dl. Iamandi arată că după moartea lui Ion Brătianu, partidul naţional liber,­ dându-şi seama de situaţie grea îa care se afla ţara atât înăuntru, cât şi în afară, a propus partidelor adverse o colaborare comună pentru apărarea intereselor supe­rioare ale ţării, colaborare pe care adver­sarii noştri, pentru a nu-şi asuma răs­punderea faţă de ţ®rí, eu au primit-o, căutând acum prin mijloace revoluţionare să răstoarne guvernul. „Ţi­nem să vă aducem la cunoştinţă că noi rămânem la guvern fiindcă avem şi în­crederea d-tra şi încrederea Coroanei. De 70 de auni guvernele liberale niciodată n’au guvernat mai puţin de 4 ani. Noi suntem aleşi pe 4 ani şî nu pentru 6 luni, fiindcă aşa scrie şi în Constituţie. Vorbind de activitatea guvernului libe­ral, arată că în scurta guvernare de câ­teva luni a căutat să se ţină de un gaj ,­­meniul luat faţă de ţară. Impozitele vor fi uşurate şi acolo unde au fost nedrep­tăţi se vor face revizuiri. înţelegând ca să sprijine agricultura, guvernul a hotărât majorarea creditului pentru băncile popu­lare, cooperativelor şi obştelor săteşti (Oraţii). La acest moment îşi face apariţia în sală dl. Ch. I. Brătianu şeful partidului, care este primit cu urale entuziaste. Cu greu d-sa pătrunde prin marea mulţime adunată, în undele nesfârşite ale sătenilor. Dl. deputat D. Dimitru, şeful politic al sectorului Tg.­Frumos, în câteva cuvinte entuziaste, salută prezenţa d-lui Brătianu şi a celorlalţi fruntaşi ce­-l însoţesc, d­lu­ deputat Vasiliu Voina ţi C. Risovici preşedintele Camerei Agricole. Senator X. Eradide. Dl. deputat Victor Iamandi îşi încheie apoi cuvântarea sa entuziastă, făcând si­pei la massele ţărăneşti ca să urmeze fără şovăire partida! Raţional-liberal. Criticând alcătuirea partidului nţional­­ţărănesc, demască întovărăşirea d­lui Mi­­halache cu d-na Mişa Cinta­­zine, Nicu Oscanâu şi alţii, resturile partidului ve­­chiu c­estivator c­e întotdeauna s'au o­­ptat şi expropieriî şi votului aniversar. Cuvântarea d­lui Victor Iamandi a fost ascultată cu un viu interes de îatreega adunare, dl.deputat Iamandi fiind din nou obiectul unei călduroase manifestaţiuni de dragoste şi admiraţie. D *î GH. BRÂTIANU încheind seria cu­­vâ­rs ţărilor arată că având îns frontea sa în Uf nu grelelor împrejurări din anul trecut, un şef nou, partidul naţional liberal în­ţelege a afirma că nu e la sfârşitul ci la începutul unei activităţi. La apărarea aceloraşi chestiuni esenţiale ale vieţii noastre de stat, ordinea consti­tuţională şi reconstruirea financiară a Ro­mâniei, întâmpină şi acum împotrivirea a­­celoraşi adversari, ale căror uneltiri în străinătate caută să zădărnicenescă împru­mutul de stu­bi­zare, cheia de boltă a e­­dificiului nostru economic. Lovind astfel din interesele celei mai de seamă ale ţării opoziţia nu poate opune decât o formulă negativă programului pozitiv de înfăptuiri »le guvernului.'întâia grijă a acestuia a fost înlăturarea greşe­­ieior ta aitei administraţii. In special pen­tru uşurarea dărilor, s’au luat măsuri ca fiscul să facă dela sine apel în favoarea contribuabililor, acolo unde s’ar fi con­­statat o sporire a impunerii şi să se ca­ute o mai dreaptă repartizare a sarcine­­lor fiscale. Cere pentru înfăptuirea deplină a pro­gramului, menţinerea încrederii ce alegă­torii au arătat-o partidului naţional-libe­­ral şi propune la aclamaţ­ile asistenţei trimiterea următoarei telegrame : D-lui Virtiu­ Brătianu prim-ministru Bucureşti DUI mijlocul fruntaşilor vieţii noa­stre rurale şi a sătenilor de care or­­ganizaţia partidului liberal este atât d­e indisolubil legată, cu prilejul întru­nit­­or ce am ţinut astăzi în comune­le Popeşti şi Tg.-Frumos,­vă exprim sentimentele de admiraţiune şi devota­ment ale tuturor cât şi încrederea de­plină ce massele cetăţeneşti o arată rodnicei opere de guvernământ pe care o înfăptuiţi. Gheorghe I. Brătianu La Sănătatea Publică DOCTORUL P. CAZACU Noul secretar general al ministe­rului sănătăţii publice. Directorul regiunei sanitare din Ia­şi, d. dr. P. Cazacu, a fost numit se­cretar general al ministerului sănătă­ţii publice. Această numire făcută în interesul sănătăţii publice din ţară cinsteşte Moldova şi Basarabia şi cu deosebire Iaşul, care a putut aprecia, cel din­tâi, meritele şi însuşirile ă­estui fer­vent apărător al sănătăţii umane şi neîntrecut îndrumător al organelor medicale şi sanitare. Dl. dr. P. Cazacu a desfăşurat pe acest tărâm o foarte remarcabilă ac­tivitate, ca director şi ca inspector al regiunii sanitare ieşene, ceea­ ce a atras de mult atenţiunea neuitatului fost ministru al sănătăţii şi asistenţe sociale, G. G. Mărzescu. Dacă mai avem în vedere că docto­rul P. Gazacu este unul dintre puţinii intelectuali ai Basarabiei, cam­ ani de zile, înainte de răsboi, a luptat pen­tru desrobirea fraţilor de peste Prut, precum şi faptul că ă-sa este un scrii­tor apreciat care a scris însemnate studii literare şi ştiinţifice, precum a publicat luminoasele contribuţii isto­rice şi naţionale cu privire la Basa­rabia, atuncea putem aprecia şi mai bine valoroasa personalitate a noului secretar genral a cărui numire a făcut o admirabilă impresie nu numai în cercurile medicale, dar şi în opinia publică. Ca medic şi ca îndrumător al igie­niei, d. P. Cazacu este un adevărat a­­portul şi cu temperamentul său desti­nat, cu căldura sufletului său şi cu spiritul său civilizator, d-sa va marca o nouă etapă a carierei şi ac­tivităţii sale de care sănătatea publică va folosi cu siguranţă. Dr. A. P.

Next