Mişcarea, aprilie 1928 (Anul 22, nr. 77-98)

1928-04-01 / nr. 77

r W V" 4 V * v) A * .­ r Guvernul $i politica ţârii Critica d-lui Iorga. Răspunsa! d-lui Vintitu Bratianu. Dl. N. Iorga şi-a făcut ori intrarea im Cameră—ca deputat ales la Ismail—cu o lângă cuvântare despre politica generală a ţarii. In partea Intăla d. Iorga—care s’a în­tors din străinătate cu rele impresii des­pre politica partidului naţional-ţărănist— s­’a ocupat de politica externă a Româ­niei, arătând că ceea­ ce s’a deda la Ge­neva, in ultima sesiune, nu constitue un insucces. D. Iorga a pus la îndoială declaraţiile d-lui Mussolini făcute lordului agitator Rothermere, şi a adăogit că în orice caz sentimentele poporului italian nău sunt ală­turea de acele ale n­umitului lord. Cu aceste relevări în politica externă, d. Iorga a trecut la politica internă tre­când în revistă evenimentele ce s’au perin­dat de la răsboi încoace. In această parte d. Iorga a constatat că generaţia nouă pornită în luptele politice, generaţia „oa­menilor noui“ care au deschis lupta îm­potriva­ politicei ante­belice, a perdut lupta, căci s’a văzut că ta­ca este superioară generaţiilor anterioar­e. » Acestei critici generale a d-lui Iorga, a răspuns primul ministru: D. Vietilă Briltianu a opus observaţii­lor d-lui Iorga opera pozitivă ce a’a rea­lizat de către partidul liberal în ultimul deceniu prin următoarele declaraţii: I. Ca preşedinte al Consiliului ţin să răs­pund la unde lucruri deocamdată, acele cari mi privesc ca preşedinte al Consiliu­lui, iar celelalte cad privesc politica ge­nerală la discuţia Mesagiului şi sesiune­ din toamnă. In ce priveşte politica exter­nă, cred că nu se va desolidariza nimeni de politica ministrului nostru de externe. Am fost întotdeauna alături de marii noş­tri ailaţi. N’am­ avut noi intenţia si împă­căm Franţa cu Italia, ci sa arătăm tuturor solidaritatea de interese. Reutsţiuni normale cu toate stride, a­­ceasta a fost politica­ noastră. In chestiu­nea de­ Geneva, când dl. Iorga va cu­noaşte amănuntele, va vedea cu câtă au­toritate juridică şi talent au fost apărate interesele noastre. Suntem, cred, de acord cu toate parti­dele politice pentru a merge înainte în hotăr­âre­a pe care a luat-o guvernul. Dl. Iorga mi-a cerut ceva nou în politica in­ternă şi cu o notă pesimistă a expus o situaţie veche. Nu trebuie nici optimism exagerat, dar nici încredere în destinele neamului. Acum când vrăjmaşii noştri­ duc o campanie împotriva noastră, susţinuţi de unele guri ce rsu-şi pot pune strajă, e necesară o u­­nire a tuturor. Iată un ziar, al lordului Rothermere, care spune că împrumutul nosstru dacă se va face nu va mai putea fi plătit, şi spune apoi că eu aş fi fost silit să recunosc că t s-au comis greşeli la buget de Statului. Acest lucru e absolut fals. Tot aici se spune că până ce nu vom da înapoi teritoriile ungurilor, nu vom a­­vea încrederea străinătăţii. Vedeţi dlar care sunt scopurile acestei campanii. S’au dus oameni de aici cari au alimentat campania străinilor. Se pun acum trei­ chestiuni: asigurarea regimului constituţional puternic şi ca să se ştie şi dincolo de hotare că nu se pot schimba stările de lucruri. A doua chestiune e aceea a consoli­daţei financiare împotriva căreia se duce campania şi de cei de peste Nistru şi de cei de peste Tisa. Ei au teamă de o Românie bogată în energie şi resurse. A treia chestiune e a­­aceia ca să nu se încerce amestecul din afară imitaţiunea sovietică pentru distru­gerea ţarei. Când văd echivocul in chestiunea con­stituţională, alianţa de atitudini în cam­pania contra ţării cu Rothermere şi pri­mirea comuniştilor alături de partidul na­­ţional-ţărănesc, sunt lucruri cad­­ezese atenţia tuturor. Eu am făcut sincere propuneri de co­laborare tuturor elementelor politice. Am fost ca şef al guvernului, la toţi şefii de partide. De câte ori vei putea găsi la adversarii noştri­ înţelegerea tim­purilor şi greutăţilor voi face tot ce se va putea pentru binele acestei ţări. In ce priveşte unele lucruri spuse de dl. Iorga cu privire la expropiere şi votul obştesc, spun şi azi tuturor că aia luptat pentru votul obştesc şi cred în el. Din reforma agrară făcută va ieşi bo­găţia acestei ţări şi propăşirea ei. Atunci va recunoaşte şi dl. Iorga că s’a făcut bine ceeace i’a făcut. Opera pe care am făcut-o noi, a avut în vedere refacerea României­ Mari. Lupta cu Doctorii în Rusia Rusia sovietică duce actualmente o luptă aprigă cu medicii. Medicii d­a ţară trebue să sufe­re totul din partea populaţiei incul­te, care adesea învinueşte pe doctor de insuficienţa căutării medicale şi cere lucruri imposibile. In câteva caşuri medicii au fost ucişi sau bă­tuţi până la schilodire. Cu toate a­­cestea oficiile medicale în frunte cu comisariatul sănătăţii publice pre­sează asupra doctorilor, care nu vor să plece la sate şi să se expună pe­ricolului practicei la ţară. Zilele acestea au fost ameninţaţi cu pierderea titlului, 16 medici care au refuzat să plece la ţară iar 15 au fost şterşi de pe lista celor fără de lucru pentru acelaş motiv. „Povestiri Tragicomice“ la cura­ săptămânii viitoare se va de­pune ca librării volum al „Povestiri Tra­gicomice“ datorită cunoscutului satiric Salom Alechem în traducerea d-lui C. Săteanu. Volumul prefaţiat de dl. Octav Botez cu un studiu asupra marelui satiric, cu­prinde următoarele cele mai nouă lucrări: «Un schimb de cuvinte», «Şah la Ţar» «Dels o polonă», «Trei Calendare», «O istorie sugestivă», «Minunea din ziua a­­ceea», «Ghid­a Fumchevici», «latre oa­meni sălbateci», «Cu clasa treia», «Moşii şi mătuşa», «Plăcerea Tatei», «In ziua iertării» (Tipuri cari dispar) «Riviera» «Cetitorii», «Profetul liste», «La Bii», «Doctori», «Să nu fii bun». Volumul apare ilustrat. „laşul Cultural şi Social" Sub titlul acesta a apărut astăzi noua lucrare a colegului nostru şi ni­micului, scriitor ieşan d. I. Dafin, a­­vând următorul cuprins : Primele Manifestări.—Politica laşu­lui. Clubul socialist.—Conservatorii şi Liberalii. Întrunirile contradictorii. Cumpărarea conştiinţelor. Bătăuşii în alegeri.—«Partidul Radical»: Oh. Pa­­nu. O afinitate fericită.—Opoziţia U­­nită. Gh. Mârsescu. Cum se făceau a­­legerile. „Partidul Junimist": P. Carp. —Tinerii junimişti, Canari, Eugenio­­nescu, etc. „Era Nouă“.—Junimiştii în alegeri. De Iacob Negriţi.—Im Crean­gă în alegeri.—Mişcarea antisemită. DL A. G. Cuza.— Ruptura între socia­lişti.—DL C. Stere şi studenţimea.— Fuziunea radicalo-conservatoare.—E­­poca lui AL A. Bădăreu.—„Cum pe­treceau politicianii: Bolta Rece. Ti­nerimea. Epigramele lui Fântânaru şi Duduşcă.—Vasile Gheorghian.—«Iaşul Cultural» : «Convorbiri Literare» şi «Contemporanul“.—Conferinţele de la Universitate.—„Presa leşană“: „Lup­ta“.—Evenimentul“. Explmarea lui Al­bert Honigman.— Gh. A. Ssorţesin, A­­pogeul „Evenimentului“: Sirius, St. R. Scriban, Dm. Belcescu, Omagiale la „Evenimentul“.—Raşi, St. D. Iosif.— Virgil N. Cişman, N. Beldiceanu.— Rodion, AL Volanschi.— «Iaşul Literar şi Artistic“ . Archiva—Reviste efemere. «Epigonii“. «Arta».—«Pictură şi Sculptură». C. D. Stahî, Balbasare Em. Th. Buicliu, Constanţiu, Gh. Po­­povici, O. Bancilă, Ilie Burghele. «Tea­tru», Galino, Gr. Manolescu şi Aris­aim Româneanu, State Dragomir, P. Sturdza, Penel, P. Liciu, Aglaia Pru­­teni etc. „In drum spre marele reforme“. De vânzare la toate librăriile. Curajul Id-lui Petrovicii Fostul ministru al instrucţiunei, A. I. Porovici,—autor al unui pro­­ect de lege al liceului după care e­­levul care nu putea să-l termine pâ­nă la sfârşit, rămânea un declasat ne mai putând să se ducă la nici o altă şcoală, — autorul unei legi, care scotea istoria Românilor din li­ceu şi o punea ca învăţământ inci­dental la istoria omenirei,Ed. Pe­­trovici are curajul să discute cu A. dr. C. Angelinou, activitul ministru al instrucţiunei, valoarea nouei legi a învăţământului secundar, una din cele mai importante şi salutare re­forme şcolare ce s’au făcut la noi. D. I. Petrovici nu înţelege, apoi, în ce vor consta lecţiile de educaţie în şcoală. II asigurăm că nu în chipul cum se căutase a se transforma mi­nisterul intracţiei în depozit de sto­fe de postav şi nici nu se va po­meni în aceste lecţii de modul cum s’au cumpărat unele localuri de școli suu ministeriatul d-site de penibilă amintire. fi ! !! IR JURUL „SALONULUI­­ OFICIAL — întâmpinarea pictorului Octav Băncilă.—Propunerea sculp­torului Jelea. — Se ştie că Ministerul Artelor, în vede-­­ rea organizării „Salonului Oficial“ a insti­tuit o comisiune (juriu) alcătuit din sculp­torii: Stoik, Jalea, şi Medrea şi pictorii Steriade, St. Popes­cu, Resau, Patraşcu, Teodorescu-Sion şi Octav Bănci­­ cari să decidă asupra lucrărilor prezentate în a­­cest scop. Cum majoritatea juriului a venit cu lada preconcepută de a aproba numai a­­cele lucrări cari corespund aşa zisei arte moderne, „expresioniste“, sculptorul Jalea și pictorul Băndiă au luat o atitudine ho­tărâtă, respingând aceste lucrări. Cel întâi pictorul Octav Băndiă, văzând că nu poate abate judul dola hotărârea preconcepuţi, a înaintat o întâmpinare aerisi d-lui ministru al Artelor, prin care cere instituirea unui nou juriu alcătuit din membrii a căror autoritate artistică este indiscutabilă şi care au cu totul o altă concepţie despre ceia ce trebue să fie un „Salon“. Iată întâmpinarea pe care pictorul Oc­tav Băncilă a adresat-o d-lui ministru al Artelor,refuzând a semna procesul-ver­­bal al juriului. Domnule Ministru, Mulţumindu-vă pasiva onoarea ce mi-aţi făcut, numind® mă in juriul care organi­zează „Salonul Oficial“, îmi permit a vi exprima umila mea părere în ceea ce pri­veşte modul cum au lucrat onoraţii mei colegi din acest juriu. După impunătoarea manifestare a artei plastice naţionale ce a avut loc la Ateneul Român, unde s-a organizat „Retrospectiva“ şi în interesul ce se urmăreşte de către Onor. Minister al Artelor prin organizarea „Salonului Oficial“, cred că nu este bine ca în acest salon să figureze, absolut predominant, un singur curent ca acel pe care îl susţine majoritatea juriului. Nu pentru a face discordia sau pentru a-mi impune părerea notez aceste obser­­vaţiuni, ci respectos Domnule Ministru, îmi permit a vă ruga să bine­voiţi ca în interesul suprem al artei şi al producţiu­­□ei artistice, să instituiţi un nou juriu al­cătuit din elemeatele artistice de înaltă autoritate care să organizeze «Salonul O­­ficial» în aşa fel, în­cât el să fie amici o oglindă vie a manifestărilor artistice să­nătoase şi ,atât de necesare artei noastre naţionale şi scopului ei-2 urmăriţi pentru îndrumarea şi dezvoltarea ei. Aşa cum a-au pronunţat onora­t ei co­legi din juriu, «Salonul» proectat pentru anul acesta urmează să prezinte un sin­gur punct de vedere, o singură concep­ţie şi un singur curent, care daci poate fi astăzi în modă, nu va înlocui nici­oda­tă clar­icismul, spre care se îndreaptă azi toate privirile, îmi permit să accentuez asupra acestei concepţiuni în artă şi în speranţă că veţi bine­voi a aprecia această întâmpinare, vă rog Domnule Ministru, ca numai în interesul artei să "acceptaţi­­’propunerea I mea, Instituind un juriu civic sil fie prea­ o­cupat de aceestă înalţi şi eternă concep­­ţ­­ie în materie da artă. Primiţi, vă rog, Domnule Ministru asi­gurarea deosebitei mele stime şi conside­­raţiuni, OCTAV BANCILA Bucureşti 29 Martie 1928. In serias timp sculptorul Jake publici îa ziarele de București o scrisoare în curs arătând că lucrările prezentate, în majori­tatea lor, fiind lipsi­te de orice valoare cere ca anul acesta „Salonul Oficiel“ să fie contramandat. ECOURI Zilnie acestea, teatrul lui Reinhardt din Visas s’at putut făli cu un jubileu rar. S’a reprezentat pentru a 100-a oară piesa «Pe­riferie» de Langer, nu mai puţin da un an. Astfel această piesă cehă a devenit­ unul din cele mai mari succese ala Vienei, din ultimii ani. La toamnă „Teatrul popular german" din Wiens va reprezenta «Uvejk» după ro­manul lui Hisek, în ncui prelucrare a lui Max Brod, care va fi cu totul diferită de cea reprezentată­­ „Teatrul Pisestor" din Berlin.* In Aprilie a. c. se va deschide în ora­şul Skoplje expoziţia­ Serbiei da nud, care va avea 4 secţiuni: textilă, economică, şi diverse. Interesantă va fi mai ales expo­ziţia ţesăturilor turceşti, de tutun şi opiu. In secţiunea de piscicultură va fi iun ac­variu cu exemplare vii a teturor felurilor de peşti din merii® lacuri ale Macedo­niei. In ultima secţiune se vor expune mai mult maşini. Informaţii — Astăzi dimineaţă s’a cfM&t la bisericuţa dela Gspoo, în prezenţa membrilor familiei şî & »«»«roşilor prieteni, parastasul de un m de la moartea fostului ministru issan AI. A. Bădărău. — Locuitorii din str. Mlaştinei (Socola) au făcut io plângere la Primărie prin care arată că în acea stradă staţionează grupe mari de cotiugare, cari dăunează higienei. Primăria a dispus ca toţi aceşti cotiugaragii să staţioneze de acum numai în şoseaua Naţională.­­ Primăria a luat dispoziţia de a continua alinierea străzei Sărărie. In cursul săptămânei viitoare va fi tăiat colţul de teren din faţa comisiei a 111-a de poliţie unde strada forma un cot pronunţat. Alinierea va continua în susul străzei. Accident de tramvai Un grav accident de tramvai s-a în­­tâmpit i­eri după amiază în str. Palat va­gonul cu no. 23, condus de m­anipulantul Const. Tăsaşi, venind cu mare viteză spre Ştefan cel Mare, a dat peste o că­ruţă în care se afla săteanul Ştefan Ta­­bacov din Bălţi. Ciruţa a fost complect sfărâmată, iar săteanul aruncat la o mare distanţă. Prin cădere, Ştefan T­abacov s-a ales cu o rană , cap şi piciorul stâng. Cauza acidentului ar fi faptul că săteanul conducea căruţa pe o parte a străzii, contrar prescripţiilor serviciului circulaţiei. — D­us Rodica Nestorescu, profesoară la Conservatorul din localitate, s’a dove­dit a fi o bună maeştri în ceea ce pri­veşte elementele muzicale pe care le for­mează. La o pro­sesie anterioară a Conserva­­torului, maestra şi-a prezentat pe doi din cei mai bani elevi ai săui. D-n­a Braeschi, o soprană lejeră cu mult simţ muzical şi dl. Protopopescu ua bani,on­i cărui tim­bru promite pe zi ce trece un succes tâ­nărului element. D-na Nestoresscu cu asemenea elevi poate să-și permită orice încercare muzi­cală din operiie clasice—nu numai din „Travlata", pe care o vor cânta Luni la festivalul «Femeilor Române». DUMINICĂ 1 APRILIE 1928 gg CRONICA TEATRALĂ „CYRAMO UE BERGERAC“ In frumoasa versiune poetică a d-lui M. Codreanu s’a reprezentat aseară faimosul poem rostand­ian. Au venit la teatru însetaţi de poezie, şi am plecat deziluzionaţi. Dl. Tony Bulandra a pus la contribuţie toate resursele de care dispune şî a depus şi o muncă într’adevăr extraordinară,­cu care a isbutit să anihileze cea mai mare parte a comoarei de frumuseţe, virtuosi­­tate, ironie, eroism şi tragism ce stau atât de elegante în fie­ce vers. Ne miră, cunoscând inteligenţa d-lui Tony Bulandre, cum d-sa n’a sesizat toate a­­ceste nuanţe ce se impun prin versul în­sine,­din care cauză a trebuit să depună o muncă atât de grea, ca să-şi vocifereze ro­lul Tn cele două acte prime Tntr’un chip atât de obositor şi extenuant. O singură excepţie, Tn actul al treilea, Tn scena balconului, şi Tn toate celelalte scene lirice Tn care dl. Bulandra a fost Tn rol. De rest, adică de părţile celelalte nu face să ne ocupăm fiindcă nu avem intenţia de a-l jigni pe Interpret. In altă ordine de idei , Actul Tntăi-cel mai fastuos—a fost ma­sacrat : ca joc de scenă, ca mişcare, ca decor şi ca text. Scenele cu Montfleury, foarfecate, scenele cu Cardinalul, suprimate, astfel că poemul nu mai apărea Tn am­ploarea cunoscută celei mai mari părţi din public, care l’a văzut poemul Tn străinătate, sau ia Iaşi cu ansamblul francez Tn frunte cu Daragon. D’apoi ansamblul ? Cu excepţia d-nei Ma­rietta Sadoveanu, care e un temperament, şi cu excepţia interpretului lui Rapieneau care a avut un joc mai natural şi a spus „reţeta în versuri“ a turtiţelor mai bine cum a accentuat dl. Bulandra tirada nasului, ba­­lada duelului, sau versul de recomandare a garsonilor, ce să mai relevăm din pro­ducţia şcolară de aseară? Regretăm din suflet aceste lipsuri neper­­mise­­şi regretăm şi mai mult că maestrul Codreanu n’a participat la punerea în scenă a piesei decât ca simplu spectator. Nădăjduim însă că în viitoarea stagiune poetul să ne dee un restabilit „Cyrano" cu tot fastul necesar­ pentru suflet șî pentru ochi. ARALD Mănăstirea CETĂŢUIA de O. TAFRALI II Şi la Cetăţuia descoperim aceleaşi în­cadrări tipice gotice, cu o oarecare mo­dificare, potrivit gustului­­moldovean, ale uşilor şi ferestrelor,­­aceleaşi cordoane moldoveneşti, cu guşiturile lor caracteris­tice, cari urmăresc liniile pereţilor încăpe­rilor în interior şi sunt decorate cu mo­­tive florale pictate. Basal *“•** c“t ț)' conjoară biserica pe din afară, la oi înăl­ţime de aproape trei sferturi dela pământ spre caracterul moldovenesc ca la Tres-Ie­­fsihi, este insă încadrat între două benzi de piatră cioplită m ornamente florale în stilul Renaşterii, cum le găsim şi la Opiu. Astfel, constatăm influenţa celor doua monumente anterioare ieşene: a Trei-Ie­­rarhiior şi a QoSid. Arhitectul a ţinut, se imite de aproape pe cel dintâi, dar a luat ceva şi din ornamentaţia celui de-al doi-Restaurarea a produs şi la Cetiţuia schimbări regretabile, de pildă I» «pole. ele sunt astăzi ,acoperite cu dosi căciuli ţSîgiîiate occidentale, catolice, de un stil inferior, lipsit de orice eleganţă şi străin monumentului. Şi cu toate acestea, res­­tauratorii ar fi putut vedea cum era loi­serica în starea ei primitivă, ca d in inte­riorul ei, se află portretul lui Gheorghe Duca ţinându-şi la mâini ctitoria. Biserica are turle, acoperite cu cupole rotunde bi­zantine. Modificarea ce s’a făcut prin res­tauraţie, este greşită şi dirgraţioasă. Biserica se compune ca TreMeratii, dinit’sn nartex, acoperit părţii de ser prin cele două coloane caracteristice stilului mai multor biserici moldoveneşti înce­pând ca ale lui Ştefan cel Mare încoace. I faire aceste coloane, trebuiau să fie a- I târnate după concepţia arhstediuid, verde­­ cari alcătuiau după moda bizantină, trivi­­î Ionul (triplă perdea), ce se întâmpină în­­t­oi din secolul al V-lea la sfântul Dumitru­­ din Salonic. „­­ Cupola de stil moldovenesc se ridici I pe o bază pătrată şi apoi prin arcurile m i diadonală obţinându-se un al doilea cerc I­­’a clădit tamburul.

Next