Mişcarea, septembrie 1928 (Anul 22, nr. 199-223)

1928-09-02 / nr. 200

»­ -f V mm­m me 200 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA b& Piaţa tteâwi Na. i m&.le de Kwotu 9­^ tSt a. m. fj! 3—ft fk, an. AMONOUSG SI %«s£sjk­ssr­ ? Ummmsm pta tecte epăpe ti» DUMINICĂ 2 SEPTEMBRIE 1928 APARE ZUWC d® s*«î»s$b Ură şi violenţă Nici­odată presa naţional-ţără­­nistă n’a căutat să fie la nivelul adevăratei prese, cinstite şi de bu­nă credinţă. Limbajul pe care-l întrebuinţea­ză această presă e departe de a aduce vre-un aport cât de mic în publicistica română. Scrisă într’o formă mai mult de cât scasidal­isă, presa naţional-ţă­­rănistă întrebuinţează, în primul rând minciuna, căutând să inducă în eroare opinia publică prin fel de fel de st­ri­curi de cari mai fan­teziste şi mai pline de neadevăr. Pentru această presă, partidul şi guvernul naţional-liberal nu tre­buie să existe pe orizontul politi­cei româneşti, întreaga operă constructivă a par­tidului liberal-naţional, e negată zilnic de presa d-lui Masu,iu ca şi de presa zisă „independenţă“. Ura cea mai înverşunata dubla­tă de o violenţă de limbaj ce nu­mai o mentalitate naţional-ţărănistă o poate concepe, sânt singurele ar­me cu care se luptă contra gu­vernului actual. Campaniile de tot felul, duse de anumita presă, atât în ţa­ră cât şi în străinătate de anumiţii fruntaşi niţional-ţărănişti, contra partidului şi guvernului liberal nu-şi pot a­­vea altă explicare decât în reaua credinţă şi în nerăbdarea de a ve­ni la cârma statului. De aceea d. Maniu care e so­cotit ca şeful de drept şi de fapt al naţionaliştior-ţârănişti, nu vede în faţa sa decât duşmani pe cari caută să-i doboare cu orice chip. Dar aceşti duşmani, pe care d-sa îi socoate ca atare, sânt într’ade­­văr duşmani ai tuturor acelora cari denigrează ţara, cari încearcă s’o compromită şi cari nu caută decât să o ducă spre prăpastie. Cine nu ştie cum fruntaşul na­­­­ţional-ţărănist jud. Madgearu a po­negrit ţara în străinătate, încercând prin această ponegrire să lovească în guvernul ţării, pentru simplul motiv că acest guvern e naţional- i liberal.­­ Violenţa cu care e atacat guver­nul nu are nici o margine. Cele mai scandaloase invenţiuni, cele mai incalificabile plăsmuiri pentru a face ca să reiasă la ivea­lă pretinsa nedestoinicie a guver­­­­nului, nu au nici o crezare, nică­­i­eri, de­oarece opinia publică cin­­­­stită, e pe deplin edificată, că toa­te aceste debitări sânt lipsite cu o desăvârşire de adevăr.­­ Ura şi violenţa naţional-ţărăni­­stă, e astăzi de notorietate publică. Străinătatea, căreia i se adre­sează zilnic fruntaşii naţionali-ţără­­nişti, cari caută să arăte guvernul şi partidul liberal în cele mai ne­­gru culori, a dat cea mai catego­rică desminţire, cu ocazia discu­ţiilor ce au avut loc cu privire la­­ împrumutul extern şi stabilizare, a­­ căror realizare va fi fapt îndepli- I nit foarte curând.­­ Din toată această campanie în­­­­verşunată care nu se mărgineşte­­ numai contra guvernului şi parti­­­­dului naţional-liberal, ci şi contra I chiar a dinastiei, rezultă ca fapt­­ bine stabilit: partidul naţional-ţă­­­­rănist, nu urmăreşte de­cât pute­­­­rea cu ori­ce preţ. Pentru aceasta, crede că-i este permis ori­ce mijloc. De aceea nu a’a sfiit să deie mâna cu comu- I nîştii şi să-şi îndrepte privirile spre unguri şi bolşevici, cărora le fur­nizează armele contra României. Astfel ştie dl. Maniu şi partidul său să servească ţara. ECOURI Celebrul compozitor vienez Oscar Strauss a terminat două noi operete ,Marietta“ și .Nunta la Hollywood". Libretul primei operete este scris de Sacha Guitry.* Autorul romanelor știinţifice ajunse celebre, englezul H. G. Wells se va instala In curând, pentru totdeauna în Franța. Nu se cunosc moti­vele pentru care Wells părăseşte patria sa, Anglia. Opera Română va juca la începutul stagiunei .Mignon" de Ambroise Thomas care se repetă în framere şi pe scenă împreună cu „Dama de pică" a lui Tchak­ovsky. La teatrul naţional din localitate, este înscris în repertoriul stagiunei tragedia lui W. Shakes­peare .Romeo şi Julieta*. La comemorarea centenarului lui Tolstoi în Rusia, au fost invitaţi numeroşi scriitori, poeţiai şi critici din toată lumea. Mulţi din cei­­invitaţi au refuzat însă să vie în Rusia. * La Ateneul din Capitală vor avea loc Sâmbă­tă 8 şi Duminică 9 Septembrie două concerte date de „Berliner Simfonie Orchester". Bernhard Shaw s’a decis să cedeze drepturile sale de adaptare pe ecran a ultimelor lucrări din anul In curs.­ La Paris a fost zilele trecute sultanul din Ma­roc care a vizitat atelierele și societățile de filme cinematografice. ! I Starea sanitară a oraşului Referindu-ne la anii din urmă, starea sanitară a oraşului nostru se prezintă în condiţiuni mai bune anul acesta. Procentul bolnavilor de scarlatină, fe­bră tifoidă, dalac, erizipel, etc., este mult inferior celui de anul trecut. Prin diferitele măsuri luate de primărie şi serviciul sanitar, populaţiunea oraşului­­ nostru a fost scăpată în special de peri­­a­­colul febrei tifoide.­­ Pănă la sfârşitul lunei August în 1927­­ au fost înregistrate în oraş 51 cazuri de­­ febră tifoidă, pe când anul­­acesta nu a­­­­veni în Iaşi decât 15 cazuri în timp de opt luni.­­ Scăderea aceasta se datoreşte în spe­cial reparărei conductelor de apă, cari fiind defecte, uşor se contaminau. Actualii edili, dându-şi seamă de gra­vitatea faptului au făcut tot posibilul ca să dea Iaşului apa suficientă şi curată fe­rind populaţiunea de atâtea boli. De asemenea, măsurile sanitare referi­­toare la pieţe au avut un efect salutar. Pieţele fiind întreţinute după regulele higienice, boala a fost oprită de a se mai putea desvolta în voie, ca în focarele de infecţie ce erau nenumărate în oraşul nostru. Apoi întrebuinţarea gheţei naturale fiind înlăturată prin întrebuinţarea obligatorie a gheţei artificiale preparată din apă curată a dat rezultatul higienic dorit. Cu timpul şi restul lucrărilor edil­iare­­ şi sanitare fiind terminate,oraşul nostru va fi complect ferit de pericolul atâtor boli. — D-nii M. Borcea ajutor de primar­­ şi dr. Iamandi au făcut o razie prin ho­­g D. C. Argetoianu a pus consiliul de telurile din centrul oraşului. f miniştri ţinut ieri, în c­urent cu textele,— ^D-lor au inspectat hotelurile^ Traian,­­ apărute şi în ziare,—ale notei Ungariei şi Binder, Palace şi Continental, luind mai­­ răspunsului României la noua încercare multe dispoziţiuni sanitare,­­ de­ a redeschide chestia optanţilor unguri I­­n faţa consiliului Societăţii Naţiunilor. ­ România sărbătoreşte aniversarea Ceho­slovaciei C­sssHîul de miniştri în şedinţa de eri, a hotărât c« sfi serbeze cu o de­osebiţi pompă asîversarea de zece ani de la proclamarea independenţii statului Cehoslovsc. In toate şcolile ne vor ţină confe­rinţe cari va omagia eroice strădu­inţa a naţiunii amice in lupta ei pentru neatârnare. I­n România împărtăşeşte sincer bucur­­­ria poporului ceho­slovac, liber pe­­ pământul său dispunând de destinde­­­ştii politice cari îi vor permite gre­­­­rioasa ascenziune în viitor. Poporul românesc a privit întot­deauna cu simpatie naţiunea vecină şi aliată cu care a împărţit toate du­rerile marelui răzbata. Cu ocazia acestei aniversări gu­vernul nostru va adresa un solemn­­ mesaj preşedintelui republice Ceho­­­­slovace ca o ra­lucire a sentimente­­i lor de sinceri prietenie ce a animat­­ întotdeauna România toți da Ctho­­! Slovaci®. D. M. Djuvara şi chestia optanţilor Extras din articolul publicat în „Neue Freie Presse“ Publicăm câteva fragmente din articolul d-lui profesor universitar Mircea Djuvara apărut în Neue Freie Presse». D. Djuvara expune consideraţiunile ge­nerale asupra problemei optanţilor ocu­­pându-se cu rezolvirea laturei juridice a conflictului. Intr’o expunere clară înzestrată cu o ad­mirabilă documentare, d. Djuvara arată insuficienţa tribunalului arbitral mixt şi in­­competinţa acestei instanţe. Modul cum se compune tribunalul ar­bitrai nu poate garanta o perfectă solu­ţionare juridică, un conflict ca cel al op­tanţilor. Intr’adevăr tribunalul mixt se compune din trei membri dintre cari doi reprezintă ţările litigioase cu interese adverse. Soluţionarea conflictului este deci lă­sată pe seama­­ preşedintelui care este o persoană neutră. Şi un singur om poate doar să greşeas­că atât de uşor. Apoi raţiunea care a dat fiinţă tribunalul mixt este cu totul alta. A extinde competinţa tribunalului arbi­tral chemat a soluţiona un număr limitat de neînţelegeri privitoare la nedreptăţile ce a’au făcut cetăţenilor ţărilor foarte be­ligerante,—consideraţi însă individual—şi peste conflicte de felul celui al optanţilor înseamnă a nesocoti motivele cari au de­terminat apariţia acestui tribunal. In cazul de faţă această instanţă ar tre­bui să se ocupe cu legile interne ale Ro­mâniei, dar pentru aceasta n’are cădere— şi nimeni n’ar putea-o înzesta cu o astfel de competinţă. In ce priveşte curtea permanentă de justiţie internaţională de la Haga—trebue de remarcat că ea nu este încă organizată pentru a se pronunţa în toate neînţelege­rile. Aşa dar România n’a putut să facă alt­fel decât să-şi retragă delegatul de la tri­bunalul arbitral. Din toate punctele de vedere dar ab­solut din toate hotărârea României este legitimă. Guvernul ţării noastre recunoaşte nu­mai competinţa Ligii Naţiunilor în aceas­tă chestiune. Viitorul preşedinte al Statelor-Unite Buc.—Ştirile pe care ziarele ame­ricane le adun, asupra imnului cam­paniei electorale pentru alegerea vii­torului preşedinte al Statelor-Unite, arată ca şansele candidatului Sch­midt, al partidului democrat, sunt foarte mari. Federaţia muncitorilor s-a decla­rat pentru Schmidt; faptul este de o mare importanţă această federaţie contând foarte mult prin numărul mare al membrilor. i î EDILITATEA IAŞULUI „Băi de nămol“â la Ieşi­ ­. — O secţie medicamentoasă la Băile Comanale — ! Am anunţat că dl Osvald Racoviţă pr­i­­marul municipiului, a decis a înfiinţa pe I lângă Băile medicamentoase o secţie me­dicamentară.­­ Suntem în măsură a da câteva amă­nunte în această privinţă. Secţia medicamentoasă va fi instalată în localul băiei comunale, la etaj. Acolo se vor putea face băi minirale­­ sau de pucioasă, după prescripţiile m­edi­­i­cale. Dar ceea­ ce este foarte important, e că i se vor putea face şi băi de nămol—cu­­ nămolul ce va fi adus de la Techirghiol. Se ştie că multă lume suferindă are ne­­voe de acest tratament de băi, dar care­­ nu se pot face din cauza scumpirii, şi a­­ greutăţii de deplasare.­­ De aceea primarul Iaşului a decis a veni­t în ajutorul acestei­­populaţiuni, înfiinţând­­ o secţie specială pentru băi de nămol,­­ cu nămolul de la Techirghiol.­­ In proectul d-lui Racoviţă care urmează­­ a se realiza, se mai prevede o secţie pen- I tru acei bolnavi mai gravi care se vor­­ putea instala definitiv in­­camerile ce se vor crea anume în acest scop, pentru a-şi putea face cura complectă. In acest caz , pacientul va rămâne acolo în tot timpul curei, ca să nu se mai deplaseze şi să­­ rămâie acolo până la terminarea ei.­­ Secţia specială în aceste băi curative , se va crea prin transformarea apartamen­­­tului de la etaj, deasupra băilor cu aburi , ceea­ ce necesită o sumă relativ infimă. In acelaş timp se va aduce un masoj special care va face masajul raţional după şcoala profesorului Lorenz. Vom reveni la timp cu alte amănunte. Dr. dr. S. I. Bârsânescu şi educaţia biisericească întotdeauna lumea se aşteapta la mult de la un doctor în fi­ozofie şi mai ales pro­fesor de pedagogie şi director de şcoală normală. II învălue în miracol şi­­ atribue puteri aproape nemărginite în arta de a conduce şi a înrâuri pe alţii. Cu cât titlurile li vor fi mai mari şi mai multe cu atât şi puterele-i de peda­gog capătă proporţii şi apar mai hotărâ­­toare in ceea­ ce priveşte formarea oame­nilor. Deci de titluri leagă toate acele e­­lemente ce trebue să intre în compunerea fiinţei unui adevărat pedagog. Aşa sa în­tâmplat şi cu acest caz al d-rului nostru, începuse să apară ca­­mn om minune acolo la şcoala normală „V. Lupu“ din dealul Copoului. Începuse să i se atribue originalitate a­­lături de interesul şi preocupările pur pe­dagogice pe care i le atribuise lu­mea de fapt chiar de atunci când păşise pragul şcolii normale Dar iată că vremea şi îm­prejurările mai bine­­decât lumea desco­pere pe om chiar fara să vrea dânsul şi-l arată lumei aşa cum este în reallitate. Ca teoreticean dl. dr. S. B. ajutat de opere şi autori este un excelent pedagog ca practician însă nu putem spune cu toate regretele decât contrariul. Şi î­n’adevăr ca să dovedim lucrul a­­cesta să arătăm cum dr. S. B. ştia să fa­că educaţia religioasă elevilor normalişti. Asupra felului cum ştia să facă educaţie naţională a dovedit-o cu prisosinţă cu o­­cazia comemorării marelui rege Ferdinand în urma cărui fapt ca o răsplată bine meritată i-a urmat curen­ta debarcare de la direcţia instituţiei. Un alt caz mult mai grav din punctul de vedere al urmărilor apare cu ocazia altei manifestări. In instituţia aceasta se ştie că există un cinematograf. Despre importanţa cinematografului în şcoală nu ştiu dacă s’a întrebat dl. Dr. însă un lucru e sigur că asupra impor­tanţei de a-şi face reclama de pedagog, d. dr. S. B. era mai mult de­cât convins. De aici vom vedea că pe d. Dr. S. S. B. nu-l preocupa de loc educaţia elevilor prin acest mijloc căci de data aceasta a aratat totala lipsă de interes şi de inţe­­legere, atitudine care foarte bine poate fi cotată de inconştienţă. Iată despre ce este vorba : înainte de a pleca elevii în vacanţa de Paşti d. dr. S. B. a binevoit să filmeze elevilor «Pa­timile lui Iisus». Cum de data aceasta dl. dr. făcea educaţie pur religioasă prin a­­jutorul cinematografului, a fost prezent I I de la început şi pănă la sfârşit. In tot timpul filmării, orchestra şcoalei sub con­ducerea unui elev a cântat: marşuri, val­suri, romanţe, shimmy, foxtrot şi char­leston şi alte drăcovenii. Vă închipuiţi orişicine care era impre­sia elevilor atunci când în pas de shimmy sau de charleston apărea pe ecran Iisus , sau care era impresia elevilor când elevii cântau «Polca pe furate» şi pe ecran erau Maria Magdalena etc. s­au când pe ecran apărea Golgotha cu Iisus crucificat şi elevii răsunând din coarde romanţa „Ră­mâi o nu pleca rămâi“. Dar toate aceste fără nici o exagerare s’au petrecut sub ochii şi în auzul d-lui dr. S. S. Bârsănes­­cu «pedagog de moda nouă» şi care n’a strâmbat măcar din nas. Dar ce vreţi să ne anchilozăm în for­me şi credinţe vechi ? Suntem doară în epoca charlestonului şi a Jazzului. Mai lăsăm la o parte imnurile religioase sau simpla tăcere care în asemenea ocazie ar fi fost mai mult decât necesare şi ne în­regimentăm şi noi în rândurile celor mo­derni. Dr. dr. S. S. s’a înscris astfel ca pedagog de moda nouă, pedagog al char­lestonului şi al iazului. Oare în pedago­gie nu există o evoluţie ? Ce zic însă profesorii de pedagogie şi feţele bisericeşti ? HUMOR EMIGRANT ! fapte vesele I ___ Fragment din noua enciclopedie revizuită pe 1928 ! Cu toată dureroasa situaţiune în care î se află cercurile emigrante ruse, se pare­­ că ele nu s’au dezvaţat să râdă. , Humorul este cultivat cu ardoare, şi ^ spirite şi satire mai ales la adresa odio- I sului regim sovietic apar într’o ordine ne- 3 întreruptă singurul mijloc de manifestaţie­­ ostilă împotriva sovietelor care le-a mai­­ ramas la dispoziţie.­­ Un humorist refugiat a revizuit enci­­­­clopedia existentă adăogând câteva noi­­ tălmăciri. Iată încercările sale parţiale: jj Abracadabra—nimicuri confuze, fleacuri ji sau mai precis un acord cu soviete.­­ America—ţara dolarilor. j Americanul—obiect de vază şi prima­­ necesitate. ' Apendicită—invenţia făcută de chirurgi în veacul al 20-lea în vederea honoraru­­lui medical. I Banii—noţiune delicată. Delicată mai a­les în manipularea lor. Specialitatea ca­sierilor. Bolşevicii—o rasă necunoscută. Nu se poate preciza­ dacă sunt europeni aziatici sau aziatici europeni. Trăesc (şi încă bine, bine de tot) în Rusia Sovietică. Nu se reproduc. Cechist—fiul lui Djerjinschi. Convertiţii (pentru regim sovietic dintre I emigranţi) - bietele oiţe. î Deportare—prescripţii medicale gratuite ij date de doctorii comunişti. Eva—prima femee a modei. A inventat I modelul îmbrăcămintei pentru un revue S parizian. ş Eu—despre cei prezenţi nu se vorbeşte, j Europa—o parte a continentului care « nu este invadată de soviete. I Familia—un aşezământ burghez şi anti­­­proletar. Nu mai este modern. I Gunoiu—ziarele sovietice. I Ivanov, N. P. — bunul meu prieten. • Fost avocat în Moscova. Am fugit îm­­■ preună. Actualmente căuta la o capelă ţi­gănească din Paris. Un alt viit. Jazz band—un Stradivarius african pă­trunde şi zdruncină rinichii. Iugo-Slavia—teritoriul refugiaţilor. Krah—efectul nouei politice economice sovietice. Legea—noţiune arhaică. Nimicită de Dzerjinschi.­­ Liga Naţiunilor—un cadavru viu. Mascaradă—reprezentanţa sovietică se scrie ambasadă se citeşte un focar de propagandă. Maculatura (nehigenică)—«Izvestia» or­ganul Kominternului. Nansen—joc curios al naturii tutorele emigranţilor fără voe şi nominativ, prie­tenul bolşevicilor. Nebun—cine deschide credite sovietelor. Of—exclamaţia curentă în Rusia Sovie­tică.­­Primus—totalul operei de electrizare a Rusiei. Revoluţia—joc de copii. Refugiat—un om permut. Rusia—un martir. I Stalin—omul Răsăritului. A răsărit ca Ír­­­t’-t

Next