Mişcarea, iulie 1929 (Anul 23, nr. 146-170)
1929-07-03 / nr. 147
X ARUL XXIII Ro. 147 MERCURI 3 IULIE 1929 PROVOCATORII ! Purtând pretutindeni,—şi cu deosebire în provinciile eliberate,—cuvântul luminător, orientarea dreaptă şi povaţa înţeleaptă, şeful partidului naţional-liberal, d. Vintilă Brătianu, urmat de generalii partidului, au fost alaltăeri în capitala Bucovinei, unde el a ţinut congresul partidului din această veche provincie românească. A fost un congres al partidului ,dar în realitate o impunătoare manifestaţiune a bucovinenilor veniţi, în aceste vremuri atât de grele, să asculte cuvinte de luminare şi înseninare. * Guvernul a ţinut să împedice această manifestaţiune a conştiinţei , cetăţenilor bucovineni. Neputând opri întrunirea şi nici imensa mulţime, prefectul de Cernăuţi, Neamţu—ce nume simbolic pentru simţimântul românesc !— a făcut apel la elementele degradante cari alcătueau „gărzile cetăţeneşti şi astfel după întrunire, când imensa mulţime de cetăţeni a ieşit în stradă, o bandă de vreo patruzeci indivizi a încercat să atace pe cetăţenii pacifici. Prefectul „Neamţu“ a înregistrat astfel un succes invers de cum se aştepta, vrând să fie pe plac guvernului, a procedat de aşa manieră încât provocaţiunea bătăuşilor guvernamentali a fost demascată prin ea însăşi. Bucovinenii, oameni de ordine, au procedat cuminte şi cu sângele rece. Căci ce s’ar fi întâmplat dacă mulţimea imensă ar fi ripostat la fel bandei guvernamentale,—aceasta se înţelege dela sim. Provocaţiunea dela Cernăuţi arată starea de surescitare a unui guvern muribund. Salvaţi prestigiul învăţământului Odată cu venirea noului guvern la cârma ţârei s’au luat de către conducătorii învăţământului o serie de măsuri cari aplicate nu puteau decât să ne bucure. Una din aceste dispoziţii era şi aceia de a se scoate din învăţământul primar toţi suplinitorii cari nu aveau 4 clase secundare. Natural că aplicată această măsură nu putea decât să ne bucure căci ţintea să înlăture din învăţământ elementele cari nu ne-ar fi făcut cinste să stea alături de noi. Dar dela luarea unei hotărâri şi până la aplicarea ei este mult şi multe se pot schimba. Felul cum s’a procedat ne întăreşte în convingerea că această măsură nu s’a luat decât pentru a lăsa pe drumuri pe unii oameni şi a putea astfel mulţumi câţiva partizani politici cărora nu li se putea da altă satisfacţie decât o umilă leafă de suplinitor. In această credinţă ne întăreşte faptul că s’au scos din învăţământ suplinitori cu trei clase secundare şi cursuri de vară şi au fost înlocuiţi cu alţi cu o singură clasă secundară. S’au scos suplinitori care munceau la clasele lor şi a căror progres s’a constatat şi au fost înlocuiţi cu alţii care au nenorocit serii întregi de elevi. Cine vrea precizări le poate căpăta. Cum a rămas cu frumoasele d voastră intenţii d-lor conducători ? De ce aţi lăsat pe drumuri, în timpul iernii, atâţia oameni, înlocuindu-i cu alţii cu mai puţine merite. Nu v-aţi gândit domnilor că nu este nici legal nici uman. Nu este legal pentru că conform regulamentului şi legilor şcolare un suplinitor nu poate fi înlocuit în cursul anului. Când lăsăm în mijlocul iernii, oameni cu familie pe drumuri pentru a satisface unele ambiţii politice, judece oricine de este sau nu uman ? Dar să lăsăm aceasta şi să rugăm pe domnul revizor şcolar să ne spuie cine răspunde de proasta pregătire a claselor conduse de aceşti suplinitori ? Nu s’ar cuveni oare că acei ce au făcut numirile să poarte şi răspunderea ? Cunosc cazuri când timp de două luni jumătate a suplinit un cântăreţ bisericesc pe un alt suplinitor (e legal ?). La finele anului elevi s’au prezentat cât se poate de slabi fiind totuşi promovaţi. In cursul anului viitor această clasă se poate să revie unui titular şi atunci întrebăm pe d. Revizor şcolar, este titularul răspunzător de aceşti elevi sau d-sa care a numit suplinitorul ? Care va fi atitudinea d-sale la inspecţie? Spre nenorocirea învăţământului astfel de cazuri sunt destul de numeroase. învăţătorii individual, nu pot protesta împotriva autorităţilor care fac astfel de numiri ilegale. Apelez la colegii care cunosc astfel de cazuri şi care sufăr de pe urma lor să le semnaleze asociaţiei care este datoare să ia atitudine şi să intervie pentru salvarea prestigiului învăţământului. A. O. ftSfl-îlSJtGl — De ce Ti numiţi pe minorii din presă viermi şi nu omizi? — Fiindcă Tn cuvântul OM-lzl există partea primă pe care viermii n'o vor atinge niciodată Tn viaţa lor ! Proectul reformei administrative cuprinde peste 600 articole, ca parlamentul să poată vota Tn realitate unul singur, cel mai principal pentru guvern: — Articolul prin care se disolvă toate consiliile comunale şi judeţene.. In zilele noastre toate merg de-a ndoasele. Aşa şi cu proverbul „când doi se bat al treilea câştigă“. Se ceartă doi profesori examinatori între ele şi pierd (cad) candidaţii la examenul de bacalaureat I * Mare zarvă Tntre dentişti şi stomatologi. Aceştia din urmă poartă celora dintăi câte... un dinte. Şi apropos de dentişti. Faţă de atitudinea pe care a luat-o actualul ministru al sănătăţii, cel Tn cauză spun că-i zice : d. SEVER DAN...Ţ...URA I . Un vierme-raporter cetind ieri răspunsul nostru, a exclamat cu un aer de nedumerire I — Cine se mai ocupă acum de PAL...MELLE pe care le-am încasat de mult ? Aştept altele I ■■■ Dl. Ţintilă felicitând pe preşedintele activ al organizaţiei averescane ieşene — de ziua onomastică i-a spus : — „Ai cheile raiului, fă să intra toată lumea ! Dl. Ţintilă a ţintit pe toţi dubiştii ! APELURILE FISCALE Mkrstsk 3 Iwlk 1929 DIMINEAŢA : Soc. An. Strungul, Fraţii Chirilevici, A. Grimberg, Teodor Roter, Episcopia Catolică, M. Frăckel & Lober, Avram Grimberg, Gheorghe Sosnea, Fraţii Iacob, S. Goldstein, Soc. „Vultur“ Iosef, Adolsberg, Wolf Ghiţiş, Hedora Leon Iachîm Stahl, d-tor Manolescu- Strunga, Scarscinschi, Dora Bercovici, A. Rozenberg, „Moldova“ industrie de mobile, Fabrica Nicolina, Franckel M. DUPĂ AMIAZĂ : I. Copel, B. H. Beer, St. Bober, St. Weiss, Milu Stern, David Waissman, D. Haim, L. Aisecher, I. Angher. Moldova Mere S. A. Goldenberg, Smilovisi, M. Moscoviţi, Lucia Beceanu, I. Avram, Aron Bercovici, Marcu Racer, Herşcu Herşcu, Nisim Herşcovici, M. Herşcovici, Morgenstern Carol, M. Cătuneanu, I. Flax, Iosef Herşcu, St.Petrescu, Aronovici Schwartz, Haim Riven, Friscu Hincher, Herman Lupler, Lucia D. Greceanu. Manifestaţia politici metalCernăuţi Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu La marea demnonstraţiune cetăţenească a bucovinenilor adunaţi în capitala lor, în afară de prea importantele cuvântări rostite de dnii I. Nistor, I. G. Duca, Al. Lapedatu şi C. Argetoianu ,a făcut o serie de declaraţii şi şeful partidului liberal, d. Vintilă Brătianu. Rezumând expozeele pe care le-a făcut în Ardeal şi Basarabia, şi arătând cât de dăunătoare este politica guvernului actual în Bucovina,d.Vintilă Brătianu a învederat interesantul aport pe care această regiune îl aduce pentru progresul general al ţării: „Bucovina trebue să devie una din intrepozitarele comerţului nostru exterior—şi ea este interesată în restabilirea creditului general al ţării“. Trecând la problema reformei administrative, d. Vintilă Brătianu a spus : Avem în faţa noastră proiectul unei legi administrative, înainte ca cea făurită acum trei ani să fi fost deplin aplicată. Primejdia acestei legi ce se încearcă este : 1. In revenirea la două concepţii învechite care au adus statele respective : Austro Ungaria şi Rusia la distrugere şi prin cere în România Mare se introduc aceleaşi concepţii medievale ; 2. Fiindcă prin această legiuire în loc de a ne uni cu toţii contra încercărilor ce se fac pentru destrămarea României Mari, se revine la izolarea pe provincii, care a fost nenorocirea trecutului nostru; 3. Fiindcă sub această legiuire se ascunde încercarea unui guvern la disperare, pentru dictatură, constatând că el nu se mai poate bizui pe ajutorul opiniei româneşti. Aceasta apare foarte limpede în măsurile tranzitorii care suprimă pe 6 luni toate organele elective şi de control din viaţa judeţeană şi comunală, pentru a le trece ministerului de interne. Este o acţiune primejdioasă atât pentru viaţa noastră naţională, cât şi pentru viaţa noastră cinstit democratică. * Dl. Vintilă Brătianu a încheiat cu următoarele concluziuni: Pot să declar aci ca o concluzie că România Mare este vie şi reacţionează de la Nistru până la Tisa în mod neîndoios. Ca şi Icar care, de câte ori atingea pământul, putea relua sborul către soare, în aceste conferinţe m’am încurajat şi am văzut că putem avea încredere şi în România Mare, aşa cum am visat, şi în votul obştesc în care am crezut, credem şi nădăjduim şi în viitor. Toată lumea poate judeca astăzi, după mai puţin de 8 luni, dacă guvernul actual corespunde cu nevoile cele mari ale Ţării. Această lămurire s-a făcut mai repede decât se credea şi este în curs de dezvoltare,dar nu este destul. Dacă această stare de spirit permite opera de apărare, ea nu permite încă opera de înfăptuire. Trebuie ca în guvernările noastre, votul obştesc să nu se întemeieze numai pe curente de nemulţumiri sau curente de nădejdi nesatisfăcute,ci trezirea trebuie să fie cât mai conştientă pentru ca votul obştesc să poată asigura concursul unei guvernări lungi şi grele, necesare unei opere constructive. Constatările făcute, trezirea din ce în ce mai puternică, ce constatăm în votul obştesc, situaţia primejdioasă ce creează ţărei, acţiunea nesocotită a guvernului înăuntru şi mai cu seamă în afară, impune fixarea unei atitudini corespunzătoare a partidului Naţional Liberal. Iată de ce, comitetul diriguitor a luat în ultima lui şedinţă, hotărârea de a expune Regenţei, această situaţie şi obligaţia ce ea atrage pentru partidul nostru, de a nu mai participa la lucrările parlamentare ale unui regim primejdios pentru interesele permanente ale ţării, de a duce înaintea ţării şi a votului obştesc apărarea ce suntem datori să facem pentru chezâşuirea şi consolidarea României Mari. Am căutat să facem apărarea pănă aci în faţa parlamentului, dar nu am putut trezi nici în el nici în guvern, conştiinţa datoriei în timpuri atât de hotărâtoare pentru viitorul statului şi neamului. Ar fi o uitare a datoriei şi răspunderei noastre faţă de marea operă naţională la care am colaborat, dacă după de rezultatele obţinute pe calea de pănă aci, n’am căuta în massele opiniei publice sprijin pentru apărarea intereselor naţionale puse în joc. In aceste condiţii, prin urmare, oricare ar fi rolul nostru central ce ne revine, pentru apărarea intereselor obşteşti, deci de aci înainte roadele acestei acţiuni ce începe, depinde în primul rând de activitatea dvs., pe întreaga întindere a ţării. Ca partid cinstit şi hotărât democrat, trebuie să asigurăm concursul luminat al întregei opinii publice. Vom urmări efectele acţiunei dvs., pentru ca prin ele să putem judeca dacă a venit momentul ca acţiunea de apărare ce începem trebuie să se transforme într’una de construcţie care cere după această guvernare mai cu seamă, un timp mai îndelungat şi concurs necondiţionat. IDEI ŞI SCÂNTEI IMPOZITELE CRESC. Consilii de miniştri se succed febril spre a împovăra din ce în ce mai greu pe bieţii contribuabili. Şi nici unul din cârmuitori nu se întreabă: cum după atâta sânge să se mai verse atâta sudoare şi atâtea lacrimi ? Şi nu se gândeşte nimenea din ei la economii serioase, la înfrângerea risipelor, căpătuelilor, sinecurelor. V’aşi da un sfat. La noua monedă ce ne-o „bateţi" sâ se facă o mică modificare la emblemă şi anume, în loc de „Nihil sine Deo“, să scrieţi „Nihil sinecure“ pentru că l’aţi uitat pe Dzew * DARABANA. La un recent consiliu de miniştri—tot pentru dăm bine înţeles,—s’a găsit totuşi cineva care săarate primejdia povarei îngrijitoare a impozitelor, şi a intercalat o glumă. Să comandăm, colegi, câteva mii de darabane, căci va fi nevoe la încasarea acestor biruri. Şi fiindcă mii de darabane, reprezintă o sumă importantă, m’am gândit şi la economie. Să aducem una şi mare, uriaşă, pentru vânzări în mase mari şi această darabană colosală va putea servi eventual când vom scoate toată ţara la mizat.# TEMPERANŢA. tot suntem în epoca temperanţei, de ce nu temperaţi şi poftele celor cari nu se mai satură. Acelora cari fac puţin şi iate mult, acelora cari nu fac nimic şi iau tot. Cari nici nu semnează macat şi cari pentru acest scop îşi fac ştampile de cauciuc şi cu acest cauciuc se încasează milioane. Ce calitate misterioasă să aibă oare acest cauciuc? Această ştampilă aduce roţi de cauciuc... şi apoi „muşamaua" care şi ea e un derivat al cauciucului. Dar ce e radierul ? Muşamaua acopere şi radierul şterge, ambele din cauciuc. * MAMOŞ. O doamnă se opreşte înaintea uşei unui mamoş şi tocmai în uşă sta doctorul. Cam jenată, doamna întrebă pe medic dacă stă aci un „doctor de faceţi“. Doctorul a înţeles ceva şi i-a răspuns zâmbind : „Da, doamnă, pentru faceri şi nefaceri“. * BRAN — Rectorul universităţii, d. prof. P. Bogdan a fost delegat de ministerul Instrucţiei di Inspector al examenelor de bacalaureat ce se ţin la Iaşi. Faţă de cele ce se petrec între unii membri examinatori — cum e cazul de la comisia doua a liceului Internat — şi faţă de modul cum alţii examinează pe candidaţi punând chestiuni de amănunt, inutile şi în contradicţie cu legea şi regulamentul, credem că se impune o punere la punct, în interesul însăşi a învăţământului. De aceea supunem cazul d-lui prof. P. Bodgan. EMIGRĂRILE . EUROPA CENTRALA Redăm mai jos câteva date asupra emigrărilor din statelor Europei centrale. Cea mai mică emigraţie o are România. In anul 1927 au emigrat din România 8915 persoane, dintre cari 2924 evrei, (28,8 la sută) 2515 germani (28,1 la sută) 1169 ruşi (13,1 la sută), 872 unguri (9,8 la sută), și numai 530 români (5,9 la sută). Cea mai numeroasă emigrare a fost în România, după război, în anul 1926, cînd au plecat peste ocean 19.099 persoane. In ultimii 5 ani revine în mediu anual 9337 persoane. .. La 100.000 locuitori revine în mediu 54 persoane, în 1927, 51 emigranţi. Foarte interesantă este comparaţia după naţionalităţi, căci la 100,000 locuitori revin 360 emigranţi evrei, 335 germani, 221 ruşi, 52 unguri, 4,2 români. Evreii şi românii se mută în Statele Unite, pe când ceilalţi mai ales în Canada. Din Iugoslavia emigrează în mediu anual 15.373 persoane. In 1928 s’au mutat în total 21.373 persoane, dintre cari sârbo-croaţi 14.937 (69 la sută) germani 3092 (14,2 la sută) unguri 985 (4,5 la sută). La 10O.OOO locuitori au revenit în 1928 182 emigranţi şi această la naţionalitatea sârbo-croată 167, la cea germană de ex. 603. Cea mai puternică emigraţie se observă în Polonia, de unde pleacă în mediu anual 45.000 persoane spre ţările de peste ocean. Faţă de 1921, când au emigrat din Polonia 107.000 persoane, au emigat în 1926 numai 43 893. La 100.000 locuitori polonezi revin 182 emigranţi, adică un număr egal cu cei din Iugoslavia. Aceste cifre se referă numai la emigrările în statele de peste ocean. In 1926 de ex. au emigrat din Polonia în diferitele state europene 117.009 persoane. Intre emigranţii în statele de peste ocean, cari au plecat In 1927, 39,40/0 sunt de naţionalitate evreiască, 210/0 rusă, 146/0 poloneză, etc. După datele oficiului de statistică cehoslovac au emigrat in 1928 din Cehoslovacia în statele de peste ocean 15.192 persoane, dintre cari 12 269 cehoslovaci, 80,80/0 / 643 germani / 4,20/o, 1596 ruşi 10,5o/o / 506 unguri / 3,3o/o/. Noul licenţiaţi în drept AI FACULTĂŢII DE DREPT DIN IAŞI In sesiunea de iunie au fost proclamaţi licenţiaţi în drept următorii 75 titraţi: Antoarschi V. Boris, Abramovici Izidor, Bercovici Rebeca, Baraiter Emanoil, Bulbuc Dumitru, Buşilă I. Neculai, Bârsănescu Ioan, Buruiană Zinarie, Bercea Raul, Barber Mady, Bera Niau, Boaie Neculai, Bâra I. loan, Constantinescu Dumitru, Cristea Grig., Cezar, Coravsile Neculai, Coraja Zaharia, Colimei Romio, Cristea Gheorghe, Căpleacu loan, Dodu loan, Dumitru D. Tanase, Duhuăi Burăh, Demetrescu Gh. Vasile, Blaș T. Mihai, Focşăneanu Dumitru, Finţescu C- tin, Faverman Maeer, Fruhlichman Jenny, Filipescu Grigore, Grigorescu D. Alexăndru, Hochstad Natan, Horega Neculai, Haldevici Arsenic, Iliescu Dumitru, Isar Aurelian, Macadonschi Gh., Mihailovici Gh. Maior Petru, Macade Traian, Mitache Eugen, Mihu Dumitru, Miliian Paula, Niculescu Grigore, Moisse Neculai, Nutov Boris, Nichifor Aurel, Opatchi Alex., Petrovici loan, Prassa Mircea, Popescu Teodoru, Petică Neculăi, Patrichi Traian, Popovici Vasile, Radu Grigore, Radovici Lucia, Radulescu I. Dumitru, Reutz Pavel, Rădulescu Constantin, Rusu Avacum, Stoian F. loan, Soldan Chirii, Sofieu Sivei, Sor Lew, Steinberg Haim, Sudit David, Sapiriu Abram, Ștefănescu Gh., Tcacenco Filip, Teodorescu Vasile, Toma Matei, Tomescu Neculai, Ungureanu Gh., Weinstein I. Abram, Zachjevschi Vladimir. — Brigada de urmăriri a reuşit să aresteze pe individul Solomon Aron din str. Palat No. 11. Numitul se dădea drept agent de poliţie încercând a excroca mai multe persoane. » Astfel a fost prins în str. Aron Vodă ■ la Avram Zalic, unde pătrunsese în casă şi-i percheziţiona lucrurile, declarând că face cercetări în legătură cu un furt. Cu actele dresate a fost înaintat parichetului.