Mişcarea, decembrie 1929 (Anul 23, nr. 271-292)

1929-12-03 / nr. 272

Dl. Iorga despre dl. N. Costăchescu In şedinţa Camerei de la 30 No­­embrie, d. profesor N. Iorga, rec­tor al Universitiţei din Bucureşti, a adresat ministrului de justiţie o interpelare cu privire la congresul studenţilor creştini ce se ţine ac­tualmente la Craiova. D-nii Iorga şi Costăchescu nu sânt de talie a se măsura. Unul reprezintă cultura româ­nească, fiind o personalitate ab­sorbantă ; celalalt schimonoseşte a­­ceastă cultură, fiind prototipul ig­noranţei. De acest lucru îşi dă seamă toa­tă lumea, iar dacă cineva persistă a crede că bocitorul de la Instruc- ?­ţie este cumva un geniu, acela nu poate fi decât tot d. Costăchescu. Să lăsăm însă aceste considera­ţii pe care de altminteri le fac toţi prietenii ministrului de instrucţie. Interpelarea d-lui Iorga, pune în discuţie autonomia Universităţei care se pare că a fost calcată de d. Costăchescu şi protestul înaltu­­l­­ui nostru institut de cultură­ asu­pra termenilor şi sensului pe care le are un „ordin“ trimis de către minister, rectoratului. Deşi înfeodat majorităţei ţără­niste, d. Iorga a avut accente de revoltă şi adeseori a fost atât de mordant, încât dacă d. Costăche-­­­scu ar fi asistat la şedinţă, ar fi [ Invaţat să roşească. Ordinul sus pomenit, pune în­­ vedere d-lui rector Iorga, să ia ur­­­­gente măsuri pentru păstrarea li-­ nişte! şi supravegherea mesei stu­­denţilor cu prilejul congresului de­­ la Craiova. La această întâmpinare, d. Iorga­­ se întreabă: „sunt eu ipistat sau ‘ oberehel­et“? şi adaogă: „D-stră aţi trebui să ştiţi că guvernarea se face câştigând simpatii pe care nu le ai şi neînstrăinând acelea pe ca­re prin bunăvoinţă lui Dumnezeu şi a oamenilor, le ai“. Această iluzie tran­sparentă la rolul d-lui Iorga în parlamentul de­misiilor în alb, ne dă măsura in­dependenţei sale, faţă de «ochii dulci» ai d-lui Maniu. Dl. Iorga continuă: «Dl. minis­tru să nu uite că Universităţile se­­ bucură de autonomie şi că această­­ autonomie trebue respectată. Oare­­ acest fel de a ordona al ministru-­­ lui de instrucţie ţine de faptul că « nu are nici o simpatie pentru Uni-­­ versitate şi acel ce se găseşte în fruntea ei» ? ! O mei usturătoare lecţie nici că se putea. Observaţiilor d-lui Iorga, a răs­puns d. Iunian. In adevăr dacă al. Costăchescu nu ar fi avut şiretenia de a lipsi şi dacă preşedintele consiliului nu i-ar fi interzis să răspundă, am fi asistat la un dud între doi oame­ni, dintre care unul se luptă cu floreta iar celălalt cu păru. Abililităţile d-lui Iunian au sal­vat ceva din ceia ce încurcase d. Costăchescu. Dl. Iorga însă, nu se mulţume­şte numai cu abilităţi ci loveşte cu ironia chur după asigurările d-lui Iunian asupra respectului pe care-l are majoritatea despre «activitatea sa formidabilă». Transcriem în întregime savu­roasa replică a d-lui Iorga: «V’asi ruga d-le ministru să interveniţi pe lângă colegul d-stră de la instruc­ţie, să nu răspundă şi d-sa. II cu­nosc aşa cum îl cunoaşteţi şi d-stră mai puţin abil, şi s'ar putea întîm­­pla să strice tot efectul pe care laţi produs d-stră» (mare ilaritate). Cine nu întrezăreşte în terme­nul abil, altceva decât ceia ce re­prezintă în chip obişnuit ? Ignoranţa şi înfumurarea d-lui Costăchescu, îl pun în cele mai ridicule situaţii, aşa cum s’a petre­cut zilele trecute la Cameră. Câtă ofensă pe biata Moldovă şi mai ales pe judeţul nostru, să fie reprezintate în guvern printr’un farsor bogat în defecte şi limitat în concepţii ! NOTE însănătoşirea artelor plastice — „Salonul Ateneului“ din Bu­cureşti In prezenţa înaltului Regent C. Sărăţea­­nu s-a deschis la Bucureşti „Salonul Oficial al Ateneului“. Este a treia expoziţie pe care o organi­zează, anual, Ateneul Roman. — Iniţiativă pornită de pictorii şi sculptorii cei mai re­putaţi din ţară, în scopul de a... însănă­­toşi arta românească, şi de a o lecui de simptomele şi tendinţele derulante ale aşa pretinsului modernism ajuns în faza falsi­­ficării artistice. Comitetul „Ateneului“ prezidat de fostul ministru al Instrucţiune, dr. C. Anghelescu, a îmbrăţişat cu toată căldura Iniţiativa pic­torilor şi sculptorilor cu autoritate şi cu re­nume, şi organizează acest „Salon“ anual, în care selecţionează operele artistice, pen­tru a încuraja adevăratele manifestări de artă. De aceea figurează între operele ex­puse­­ vre­o patru sute — nu numai artişti cunoscuţi în ţară, dar şi tinerele talente, debutante, cari se află pe drumul adevă­ratei arte şi cari se simt atraşi de curen­­tele bolnăvicioase şi atat de efemere ale futuriştilor, cubiştilor, dadaiştilor etc. Salonul anual al Ateneulei din Bucureşti cari adună pe artiştii adevaraţi şi sinceri în operele lor, a fost necesitat şi de fap­tul că de câţiva ani „Salonul Oficial" - a­­dică direcţia artelor şi comitetul organiza­tor—nu şi-a înţeles misiunea şi a dat pre­ferinţă tocmai acestei pseudo-arte, încura­jând pe reprezentanţii curentelor Indicate. D. Al. Lapedatu, fostul ministru al arte­lor, a făcut declaraţii importante prin pre­să, arătând cauzele care au determinat in­succesul şi căderea „Salonului Oficial“ îm­potriva căruia au protestat toţi artiştii au­tentici. Amintim Intre altele sarja pictorului le­­șan I. L. COSMOVICI care a expus acum doi ani la „Salonul Oficial“ tabloul „Botezul ariei * în care persifla comitetul organiza­tor al „Salonului Oficial“ comitet care s’a grăbit să-i expună lucrarea executată după reguieie artistice ale organizatorilor, dar care i-a respins o lucrare veritabilă de ar­tă, ce fusese primită şi expusă la o ex­poziţie artistică din Paris... „Saionul Oficial“ al Ateneului are deci, indirect, menirea de a curăţi câmpul de ac­tivitate artistică de manifestările simpto­matice ale unei pseudo-arte, sau în cazul cel mai bun al unei arte degenerate. De aceea expoziţiile de la „Ateneu“ atrag a­­tenţiunea oficialităţii şi obţin succesele le­gitime. Peste 150 expozanţi din toată România figurează anul acesta în Salonul Ateneu­lui. Din Uşi expun: maestrul Octav Băncilă (care face parte din comitetul organizator al expoziţiei), pictorul Iuie Burghele, picto­rul H. I. Alexandrescu care de la Milano, unde se află, a trimis câteva pânze noul şi alţii. Moscova, (Ceps). — In legătură cu re­vizuirea ce s’a tredutat în ultimul timp la Aca­de­mia de Slii­ţe din Leningrad a a intervenit chestiunea complectării mem­brilor acestei academii. S’a hotărât a se pune candidaturi comuniste pentru com­­plectarea academiei cu savanţi­ comunişti. In tara lui Madgearu ------- % 1 Pe ziua de trl, 1 Decembrie, a intrat în vigoare contractul Vî­­drighinului de la c. f. r. Semnarea acestei contract one­ros pentru stat, revoltător până şi pentru imparitiţile guvernului, arată în ce măsură se află admi­nistraţia ţării. Vidrighin, geniu! tăului, este angajat pe opt soi cu un salar anual pe care nu l’a avut încă ni­meni în tara noastră, dar nici în­­tr’o tară din lume. Pentru a stur­ni la această fan­tastici suimă, acest Vîdrighîn— (care va sbura odată cu guver­nul nation&l-tărănist)­—a suprimat pe toti frânării dela c. f. r. atât de necesari bunului mers al tre­nurilor, şi a aruncat pe drumuri alte categorii de mici funcţionari şi meseriaşi. Zadarnice au rămas protestele şi revolta între­gei prese; zadarni­ce au rămas protestele formulate in Cameră,unde un ministru al majorităţii a arătat pe larg tot de­zastrul financiar de la c. f. r. Dl. Madgearu a declarat că el a angajat pe Vidrîghîn— şi nu dă nimănui dreptul să zici „cârc“! Aşa vreau, aşa fac, a strigat ires­­ponzabilul ministru şi Vidrigh’n a obţinut contractul. Şi directorul general al c. f. r. —care s’a d­i­ni până în present numai prin desorganizarea tutu­ror serviciilor,—a obţinut astfel un onorar anual cu care—cum a spus şi majoritarul deputat de Praho­va, d. Pardos—sunt plătiţi mini­ştrii şi subsecretarii de stat lao­laltă. Iată ce se poate face în ţara lui Madgearu. Un ministru Insultă „ma­joritatea“ Interpelarea atât de justificată pe care deputatul prehovean Pardos— membru al majorităţii—a adresat o, cu titlu de întrebare, ministrului co­municaţiilor (şi guvernului întreg) în chestiunea anga­jir­ii directorului general al p. f. r. cu un salar de cinai milioane lei pe an, a enervat într’atât pe d. Madgearu, încât ace­ste,—care la adus pe d. Vidrighin la c. f. r.—negăsind un răspuns lo­gic a contestat dreptul parlamenta­rilor de a exercita un atare control. Majoritatea stupefiată a protestat într’o clipi de reculegere, dar l-a obţinut nici o satisfacţie. Nimeni—în afară de d. Pardos— n’a avut curajul să răspundă ne­vropatului comptabil al guvernului şi aţi­­ facă stem­ asupra necuviin­ţei sale, când terorizează parlamen­tul şi contestă „aleşilor naţiunei" toc­mai dreptul pe care-l au: acela de a exercita un asemenea control. Dl. Madgearu tratet­ai pe mem­brii majorităţii ca pe nişte subalter­ni, şi „ Adunarea“ de ezi ca o adu­nătură cu care nici nu vrea să stea de vorbă ! De a­di această îndrăzneală a d-lui Madgearu şi de ce suportă ma­joritatea asemenea obrăznicii ? Pur şi simplu pentru că miniş­trii ca la buzunar n demisiile în alb" ale majoritarilor. Sub toate raporturile dată, un guvern inconştient şi un p­rlamet lipsit de cea mai elementară auto­ritate şi independenţă. Cetiţi In pagina I l­a ultimele ştiri telegrafice Agitaţia Corpului Didactic din Iaşi — întrunirea de la Corpul Didct —­ Eri la ora 6 a avut loc o întrunire a membrilor corpului didactic ieşan, pentru a se consfătui şi a hotărâ asupra atitu­dinea pe care trebue să o ia la congresul de la Bucureşti Şedinţa se deschide sub preşidenţia d-lui prof. univ. Ion Borcea, fostul minis­tru al şcolilor, secondat de dl. Gh. Chiri­­­­ţescu ca secretar. In cuvinte pline de convingere şi de indignare d. Borcea arată că situaţia învă­ţământului este primejduită datorită stării de desinteresare faţă de slujitorii şcolii. Prestigiul învăţământului a scăzut în chip umilitor datorită încadrărilor făcute în corpul didactic secundar din Basarabia şi Ardesli DL. PROF. GHIBANESCU cere ca ac­ţiunea corpului didactic ieşan să ia as­pectul şi proporţiile demne de oraşul nos­tru. Cuvântul ieşenilor trebuie să aibă un răsunet deosebit în opinia publică. Dato­­­­rită situaţiei în care este pus să lucreze­­ dascălul, nivelul învăţământului naţional­­ scade pe zi ce trece.­­ DL. PROF. EM. DIACONESCU, face­­ o paralelă între situaţia materială şi morală a membrilor corpului didactic dinainte şi de după război, arătând că această cate­gorie de muncitori, este astăzi aruncată în ceia ce priveşte drepturile sale, cu mult în urma acelora cu care era la acelaş ni­vel înainte de războiu. Cere ca legea actuală a învăţământului secundar, să se pună în aplicare şi în ceiace priveşte latura ei materială. Face apoi un aspru rechizitoriu acelor dintre colegi cari altă dată—nu prea mult de atunci—erau în fruntea mişcărilor iar astăzi sunt absenţi datorită unor situaţii care i-a aşezat, mai presus de grija zilelor de mâine. D. prof. STERIE DIAMANDI. Se de­clară de la început pentru greva de o zi a tuturor membrilor corpului didactic din ţară, ca o demonstraţie în faţa opiniei publice. Drepturile în situaţia de astăzi trebue să se cucerească, nu să se cer­şească. Dacă ţara este săracă, atunci cu toţii suntem gata, spune d. Diamandi, să în­durăm pentru dânsa; dar când ea prin guvernanţii ei poate plăti aproape un mi­liard pensionarilor maghiari cari n’au de­pus jurământul de credinţă, este semnul că poate şi trebue să vină şi ’n ajutorul şcolii româneşti. D. prof. M. JACOTA se ridică împotri­va părerilor şi propunerii d-lui Diamandi. D-sa începe să facă o serie de consi­deraţii abstracte şi în afară de preocupa­rea la ordinea zilei, fapt care enervează a­­dunarea şi de aceia toţi vorbitorii por­nesc în consideraţiile pe cari Ie fac, de la atitudinea necolegială a d lui Jacotă. D. prof. TITUS PATRICIU întreabă pe d. Jacotă dacă în alte rânduri nu era şi d-sa pentru măsuri cât de forte şi dacă nu şi d sa ţi-a dat odată demisia. D. prof. GHEŢU cere solidarizarea cu toate hotărârile ce se vor lua la Bucu­reşti, fiindcă altminteri întrunirea noastră n’are raţiune. Cere alături şi de alţi vor­bitori din învăţământul secundar, printre care însemnăm pe d. Diaconescu şi Pa­triciu ca «in extremis», de se va pier­de cauza Corpului didactic secundar să nu se cedeze însă întru nimic în lupta pe care trebue s’o ducă toţi membrii corpului didactic pentru salvarea învăţă­tor­imii rurale din ghiarele mizeriei ma­teriale. Dl. ŢINTILĂ, un vechi luptător în a­­ceste direcţiuni îşi exprimă neîncredere în solidarizarea deplină a tuturor. Dl. prof. CONSTANTINESCU, relevă nedreptatea ce ni se face faţă de ofiţeri şi magistraţi. Cere aplicarea integrală a legii armonizării. Dl. prof. TANASE, se ridică împotriva întrebării pusă de d. Jacotă „dacă simţim întradevăr insuficienţa unui salar de mi­zerie ?“ Dr. CHRIŢESCU, arată cu exemple luate din viaţa învăţământului că tragedia situaţiei precare a corpului didactic, se concretizează foarte bine în duelul dintre d. prof. Jacotă şi toţi ceilalţi antevorbito­ri, în sensul, că de câte ori unii membri ai corpului didactic se găsesc în anumite situaţii politice, de atâtea o­ri ei îşi muti­lează propria lor personalitate trădând cauza colegilor. (Urmează un schimb vio­lent de cuvinte între d. Chiriţescu şi d. Jacotă). Dr. VICTOR BOGDAN, susţine că în câştigarea drepturilor noastre nu trebuie să cunoaştem teama de risc. Arată că toţi micii slujbaşi săteşti au posibilităţi mate­riale mai bune dec­ât învăţătorii. Dr. pr­­. BORCIA­nachee cerând ca adunarea să desemneze un comitet care să redacteze memoriul ieșenilor la con­gresul de la București. Dl. Borcea propune, în mod special că din comisiune să facă parte d. Em. Dia­conescu, care este acumat de întreaga a­­dunare. Comisiunea se complectează cu d-nii prof. Ghibănescu şi inst. G. Chiriţescu. Mâine seara corpul didactic se întru­neşte din nou pentru a se numi delega­ţiile care vor merge la Bucureşti din par­tea tuturor gradelor de învăţământ. REP. NOUILE BIRURI IN JUDEŢUL IAŞI — Activitatea Comisiei Interimare a Consiliului judeţu­in.— Nouile biruri — Cu începerea noului­­an 1930 guvernul se strădueşte să ne dăruiască toui biruri. Era din vechia darea prestaţiei pentru drumuri şi şosele, dar trebuia revizuită căci avem doar guvern ţărănist care ţine mult să revizuiască cât mai des... pungile contribuabililor. La începutul anului cu­rent, toţi ştim că am fost scuturaţi bini­şor cu sporuri de dor­ pentru stabiliza­rea...leului , la una iulie de asemenea pen­­­tru stabilirea... guvernului şi nu trebuia să treacă ocazia ca se înceşte anul, ca să nu vie iar o scuturătură. De astă dată însă, pentru că este a treia oară, se cădea să fie şi scuturătură mai simţită. Aşa au procedat şi guver­nanţii noştri locali şi ca ei vor face la fel în toate judeţele. La noi au suprimat din bugetul judeţului vre-o cinci milioane, darea prestaţiei, şi au înlocuit-o cu vre­o 63 milioane (şase zaci şi trai milioane), darea nouă a drumurilor. Această nouă dare se va forma din ur­mătoarele mărunţişuri: 1) Câte 50 Ri de fiecare hectar de pă­mânt ceea ce vine la 250 lei un lot ţără­nesc,—şi nu-i mare lucru când doar a­­gricultorii vor mai avea de plătit tot pen­tru drumuri câte 500 lei de fiecare va­gon de orz sau popuşoi ce se vând şi se transportă la gară sau la târg. 2) Câte 8 la sută pe chiriile caselor, a­­dică pe lângă cei 300 lei ce se dau ca impozit pe an din fie­care mie, se va plăti în viitor 380 lei de către chiriaşi şi proprietari, adică 38 la sută din venit. 3) Câte 8 la sută peste impozitul co­mercial actual, pe prăvălii, cârciume, mori ţărăneşti, păduri şi orice negustorie,—căci doar comerţul înfloreşte, iar brevetele nu au fost ridicate de ajuns. 4) Câte 2 la sută peste impozitul glo­bal şi pe salariile funcţionarilor publici şi partiduluui precum şi pensiile numeroşilor pensionaţi proaspăt. 5) Câte 4 la sută la venitul profe­sional, al doctorilor şi avocaţilor, peste impozitul, actual. In fine, ba de ici, ba de colo, s’a strâ­­dănuit muit noua comisie interimară jude­ţeană ca să găsească 63 milioane cu care să înlocuiască cele 5 milioane de la pres­taţie pentru judeţul Iaşi. Contribuabilul trebue să ştie, că doar în an­ul viitor o să fie multe alergături pe drumuri şi şosele, că o să avem aplicarea nouei legi administrative, cari suprimă primăriile din sate, o să avem noui ale­geri la consiliul judeţean şi noi alegeri la comunele rurale, aşa că multă cheltuială trebue şi multe automobile noui tribuesc cumpărate, benzină, ul­i, băutură etc. Să fie dar­ fericiţi conjudeţenii mei, să­teni şi orăşeni, că guvernul ne-a dăruit aşa deligaţe judeţeacă interimară!... Pe când vine rândul ca şi comisia inte­rimară a municipiului să fericească încă odată şi ea pe orăşenii ei cu noui bi­ruri ?... Aşteptăm,—şi n’o să treacă multe zile. Asemenea pregătiri se fac în toate jude­ţele şi în toate oraşele. Contribuabili, mai lărgiţi-vă pungile, până una alta, că şiragul birurilor noui abia este la început! C. D.

Next