Mişcarea, decembrie 1929 (Anul 23, nr. 271-292)

1929-12-03 / nr. 272

Dl. Iorga despre dl. N. Costăchescu In şedinţa Camerei de la 30 Noembrie, d. profesor N. Iorga, rector al Universitiţei din Bucureşti, a adresat ministrului de justiţie o interpelare cu privire la congresul studenţilor creştini ce se ţine actualmente la Craiova. D-nii Iorga şi Costăchescu nu sânt de talie a se măsura. Unul reprezintă cultura românească, fiind o personalitate absorbantă ; celalalt schimonoseşte această cultură, fiind prototipul ignoranţei. De acest lucru îşi dă seamă toată lumea, iar dacă cineva persistă a crede că bocitorul de la Instruc- ?ţie este cumva un geniu, acela nu poate fi decât tot d. Costăchescu. Să lăsăm însă aceste consideraţii pe care de altminteri le fac toţi prietenii ministrului de instrucţie. Interpelarea d-lui Iorga, pune în discuţie autonomia Universităţei care se pare că a fost calcată de d. Costăchescu şi protestul înaltului nostru institut de cultură asupra termenilor şi sensului pe care le are un „ordin“ trimis de către minister, rectoratului. Deşi înfeodat majorităţei ţărăniste, d. Iorga a avut accente de revoltă şi adeseori a fost atât de mordant, încât dacă d. Costăche-scu ar fi asistat la şedinţă, ar fi [ Invaţat să roşească. Ordinul sus pomenit, pune în vedere d-lui rector Iorga, să ia urgente măsuri pentru păstrarea li- nişte! şi supravegherea mesei studenţilor cu prilejul congresului de la Craiova. La această întâmpinare, d. Iorga se întreabă: „sunt eu ipistat sau ‘ oberehelet“? şi adaogă: „D-stră aţi trebui să ştiţi că guvernarea se face câştigând simpatii pe care nu le ai şi neînstrăinând acelea pe care prin bunăvoinţă lui Dumnezeu şi a oamenilor, le ai“. Această iluzie transparentă la rolul d-lui Iorga în parlamentul demisiilor în alb, ne dă măsura independenţei sale, faţă de «ochii dulci» ai d-lui Maniu. Dl. Iorga continuă: «Dl. ministru să nu uite că Universităţile se bucură de autonomie şi că această autonomie trebue respectată. Oare acest fel de a ordona al ministru- lui de instrucţie ţine de faptul că « nu are nici o simpatie pentru Uni- versitate şi acel ce se găseşte în fruntea ei» ? ! O mei usturătoare lecţie nici că se putea. Observaţiilor d-lui Iorga, a răspuns d. Iunian. In adevăr dacă al. Costăchescu nu ar fi avut şiretenia de a lipsi şi dacă preşedintele consiliului nu i-ar fi interzis să răspundă, am fi asistat la un dud între doi oameni, dintre care unul se luptă cu floreta iar celălalt cu păru. Abililităţile d-lui Iunian au salvat ceva din ceia ce încurcase d. Costăchescu. Dl. Iorga însă, nu se mulţumeşte numai cu abilităţi ci loveşte cu ironia chur după asigurările d-lui Iunian asupra respectului pe care-l are majoritatea despre «activitatea sa formidabilă». Transcriem în întregime savuroasa replică a d-lui Iorga: «V’asi ruga d-le ministru să interveniţi pe lângă colegul d-stră de la instrucţie, să nu răspundă şi d-sa. II cunosc aşa cum îl cunoaşteţi şi d-stră mai puţin abil, şi s'ar putea întîmpla să strice tot efectul pe care laţi produs d-stră» (mare ilaritate). Cine nu întrezăreşte în termenul abil, altceva decât ceia ce reprezintă în chip obişnuit ? Ignoranţa şi înfumurarea d-lui Costăchescu, îl pun în cele mai ridicule situaţii, aşa cum s’a petrecut zilele trecute la Cameră. Câtă ofensă pe biata Moldovă şi mai ales pe judeţul nostru, să fie reprezintate în guvern printr’un farsor bogat în defecte şi limitat în concepţii ! NOTE însănătoşirea artelor plastice — „Salonul Ateneului“ din Bucureşti In prezenţa înaltului Regent C. Sărăţeanu s-a deschis la Bucureşti „Salonul Oficial al Ateneului“. Este a treia expoziţie pe care o organizează, anual, Ateneul Roman. — Iniţiativă pornită de pictorii şi sculptorii cei mai reputaţi din ţară, în scopul de a... însănătoşi arta românească, şi de a o lecui de simptomele şi tendinţele derulante ale aşa pretinsului modernism ajuns în faza falsificării artistice. Comitetul „Ateneului“ prezidat de fostul ministru al Instrucţiune, dr. C. Anghelescu, a îmbrăţişat cu toată căldura Iniţiativa pictorilor şi sculptorilor cu autoritate şi cu renume, şi organizează acest „Salon“ anual, în care selecţionează operele artistice, pentru a încuraja adevăratele manifestări de artă. De aceea figurează între operele expuse vreo patru sute — nu numai artişti cunoscuţi în ţară, dar şi tinerele talente, debutante, cari se află pe drumul adevăratei arte şi cari se simt atraşi de curentele bolnăvicioase şi atat de efemere ale futuriştilor, cubiştilor, dadaiştilor etc. Salonul anual al Ateneulei din Bucureşti cari adună pe artiştii adevaraţi şi sinceri în operele lor, a fost necesitat şi de faptul că de câţiva ani „Salonul Oficial" - adică direcţia artelor şi comitetul organizator—nu şi-a înţeles misiunea şi a dat preferinţă tocmai acestei pseudo-arte, încurajând pe reprezentanţii curentelor Indicate. D. Al. Lapedatu, fostul ministru al artelor, a făcut declaraţii importante prin presă, arătând cauzele care au determinat insuccesul şi căderea „Salonului Oficial“ împotriva căruia au protestat toţi artiştii autentici. Amintim Intre altele sarja pictorului leșan I. L. COSMOVICI care a expus acum doi ani la „Salonul Oficial“ tabloul „Botezul ariei * în care persifla comitetul organizator al „Salonului Oficial“ comitet care s’a grăbit să-i expună lucrarea executată după reguieie artistice ale organizatorilor, dar care i-a respins o lucrare veritabilă de artă, ce fusese primită şi expusă la o expoziţie artistică din Paris... „Saionul Oficial“ al Ateneului are deci, indirect, menirea de a curăţi câmpul de activitate artistică de manifestările simptomatice ale unei pseudo-arte, sau în cazul cel mai bun al unei arte degenerate. De aceea expoziţiile de la „Ateneu“ atrag atenţiunea oficialităţii şi obţin succesele legitime. Peste 150 expozanţi din toată România figurează anul acesta în Salonul Ateneului. Din Uşi expun: maestrul Octav Băncilă (care face parte din comitetul organizator al expoziţiei), pictorul Iuie Burghele, pictorul H. I. Alexandrescu care de la Milano, unde se află, a trimis câteva pânze noul şi alţii. Moscova, (Ceps). — In legătură cu revizuirea ce s’a tredutat în ultimul timp la Academia de Sliiţe din Leningrad a a intervenit chestiunea complectării membrilor acestei academii. S’a hotărât a se pune candidaturi comuniste pentru complectarea academiei cu savanţi comunişti. In tara lui Madgearu ------- % 1 Pe ziua de trl, 1 Decembrie, a intrat în vigoare contractul Vîdrighinului de la c. f. r. Semnarea acestei contract oneros pentru stat, revoltător până şi pentru imparitiţile guvernului, arată în ce măsură se află administraţia ţării. Vidrighin, geniu! tăului, este angajat pe opt soi cu un salar anual pe care nu l’a avut încă nimeni în tara noastră, dar nici într’o tară din lume. Pentru a sturni la această fantastici suimă, acest Vîdrighîn— (care va sbura odată cu guvernul nation&l-tărănist)—a suprimat pe toti frânării dela c. f. r. atât de necesari bunului mers al trenurilor, şi a aruncat pe drumuri alte categorii de mici funcţionari şi meseriaşi. Zadarnice au rămas protestele şi revolta întregei prese; zadarnice au rămas protestele formulate in Cameră,unde un ministru al majorităţii a arătat pe larg tot dezastrul financiar de la c. f. r. Dl. Madgearu a declarat că el a angajat pe Vidrîghîn— şi nu dă nimănui dreptul să zici „cârc“! Aşa vreau, aşa fac, a strigat iresponzabilul ministru şi Vidrigh’n a obţinut contractul. Şi directorul general al c. f. r. —care s’a dini până în present numai prin desorganizarea tuturor serviciilor,—a obţinut astfel un onorar anual cu care—cum a spus şi majoritarul deputat de Prahova, d. Pardos—sunt plătiţi miniştrii şi subsecretarii de stat laolaltă. Iată ce se poate face în ţara lui Madgearu. Un ministru Insultă „majoritatea“ Interpelarea atât de justificată pe care deputatul prehovean Pardos— membru al majorităţii—a adresat o, cu titlu de întrebare, ministrului comunicaţiilor (şi guvernului întreg) în chestiunea angajirii directorului general al p. f. r. cu un salar de cinai milioane lei pe an, a enervat într’atât pe d. Madgearu, încât aceste,—care la adus pe d. Vidrighin la c. f. r.—negăsind un răspuns logic a contestat dreptul parlamentarilor de a exercita un atare control. Majoritatea stupefiată a protestat într’o clipi de reculegere, dar l-a obţinut nici o satisfacţie. Nimeni—în afară de d. Pardos— n’a avut curajul să răspundă nevropatului comptabil al guvernului şi aţi facă stem asupra necuviinţei sale, când terorizează parlamentul şi contestă „aleşilor naţiunei" tocmai dreptul pe care-l au: acela de a exercita un asemenea control. Dl. Madgearu tratetai pe membrii majorităţii ca pe nişte subalterni, şi „ Adunarea“ de ezi ca o adunătură cu care nici nu vrea să stea de vorbă ! De adi această îndrăzneală a d-lui Madgearu şi de ce suportă majoritatea asemenea obrăznicii ? Pur şi simplu pentru că miniştrii ca la buzunar n demisiile în alb" ale majoritarilor. Sub toate raporturile dată, un guvern inconştient şi un prlamet lipsit de cea mai elementară autoritate şi independenţă. Cetiţi In pagina I la ultimele ştiri telegrafice Agitaţia Corpului Didactic din Iaşi — întrunirea de la Corpul Didct — Eri la ora 6 a avut loc o întrunire a membrilor corpului didactic ieşan, pentru a se consfătui şi a hotărâ asupra atitudinea pe care trebue să o ia la congresul de la Bucureşti Şedinţa se deschide sub preşidenţia d-lui prof. univ. Ion Borcea, fostul ministru al şcolilor, secondat de dl. Gh. Chiriţescu ca secretar. In cuvinte pline de convingere şi de indignare d. Borcea arată că situaţia învăţământului este primejduită datorită stării de desinteresare faţă de slujitorii şcolii. Prestigiul învăţământului a scăzut în chip umilitor datorită încadrărilor făcute în corpul didactic secundar din Basarabia şi Ardesli DL. PROF. GHIBANESCU cere ca acţiunea corpului didactic ieşan să ia aspectul şi proporţiile demne de oraşul nostru. Cuvântul ieşenilor trebuie să aibă un răsunet deosebit în opinia publică. Datorită situaţiei în care este pus să lucreze dascălul, nivelul învăţământului naţional scade pe zi ce trece. DL. PROF. EM. DIACONESCU, face o paralelă între situaţia materială şi morală a membrilor corpului didactic dinainte şi de după război, arătând că această categorie de muncitori, este astăzi aruncată în ceia ce priveşte drepturile sale, cu mult în urma acelora cu care era la acelaş nivel înainte de războiu. Cere ca legea actuală a învăţământului secundar, să se pună în aplicare şi în ceiace priveşte latura ei materială. Face apoi un aspru rechizitoriu acelor dintre colegi cari altă dată—nu prea mult de atunci—erau în fruntea mişcărilor iar astăzi sunt absenţi datorită unor situaţii care i-a aşezat, mai presus de grija zilelor de mâine. D. prof. STERIE DIAMANDI. Se declară de la început pentru greva de o zi a tuturor membrilor corpului didactic din ţară, ca o demonstraţie în faţa opiniei publice. Drepturile în situaţia de astăzi trebue să se cucerească, nu să se cerşească. Dacă ţara este săracă, atunci cu toţii suntem gata, spune d. Diamandi, să îndurăm pentru dânsa; dar când ea prin guvernanţii ei poate plăti aproape un miliard pensionarilor maghiari cari n’au depus jurământul de credinţă, este semnul că poate şi trebue să vină şi ’n ajutorul şcolii româneşti. D. prof. M. JACOTA se ridică împotriva părerilor şi propunerii d-lui Diamandi. D-sa începe să facă o serie de consideraţii abstracte şi în afară de preocuparea la ordinea zilei, fapt care enervează adunarea şi de aceia toţi vorbitorii pornesc în consideraţiile pe cari Ie fac, de la atitudinea necolegială a d lui Jacotă. D. prof. TITUS PATRICIU întreabă pe d. Jacotă dacă în alte rânduri nu era şi d-sa pentru măsuri cât de forte şi dacă nu şi d sa ţi-a dat odată demisia. D. prof. GHEŢU cere solidarizarea cu toate hotărârile ce se vor lua la Bucureşti, fiindcă altminteri întrunirea noastră n’are raţiune. Cere alături şi de alţi vorbitori din învăţământul secundar, printre care însemnăm pe d. Diaconescu şi Patriciu ca «in extremis», de se va pierde cauza Corpului didactic secundar să nu se cedeze însă întru nimic în lupta pe care trebue s’o ducă toţi membrii corpului didactic pentru salvarea învăţătorimii rurale din ghiarele mizeriei materiale. Dl. ŢINTILĂ, un vechi luptător în aceste direcţiuni îşi exprimă neîncredere în solidarizarea deplină a tuturor. Dl. prof. CONSTANTINESCU, relevă nedreptatea ce ni se face faţă de ofiţeri şi magistraţi. Cere aplicarea integrală a legii armonizării. Dl. prof. TANASE, se ridică împotriva întrebării pusă de d. Jacotă „dacă simţim întradevăr insuficienţa unui salar de mizerie ?“ Dr. CHRIŢESCU, arată cu exemple luate din viaţa învăţământului că tragedia situaţiei precare a corpului didactic, se concretizează foarte bine în duelul dintre d. prof. Jacotă şi toţi ceilalţi antevorbitori, în sensul, că de câte ori unii membri ai corpului didactic se găsesc în anumite situaţii politice, de atâtea ori ei îşi mutilează propria lor personalitate trădând cauza colegilor. (Urmează un schimb violent de cuvinte între d. Chiriţescu şi d. Jacotă). Dr. VICTOR BOGDAN, susţine că în câştigarea drepturilor noastre nu trebuie să cunoaştem teama de risc. Arată că toţi micii slujbaşi săteşti au posibilităţi materiale mai bune decât învăţătorii. Dr. pr. BORCIAnachee cerând ca adunarea să desemneze un comitet care să redacteze memoriul ieșenilor la congresul de la București. Dl. Borcea propune, în mod special că din comisiune să facă parte d. Em. Diaconescu, care este acumat de întreaga adunare. Comisiunea se complectează cu d-nii prof. Ghibănescu şi inst. G. Chiriţescu. Mâine seara corpul didactic se întruneşte din nou pentru a se numi delegaţiile care vor merge la Bucureşti din partea tuturor gradelor de învăţământ. REP. NOUILE BIRURI IN JUDEŢUL IAŞI — Activitatea Comisiei Interimare a Consiliului judeţuin.— Nouile biruri — Cu începerea nouluian 1930 guvernul se strădueşte să ne dăruiască toui biruri. Era din vechia darea prestaţiei pentru drumuri şi şosele, dar trebuia revizuită căci avem doar guvern ţărănist care ţine mult să revizuiască cât mai des... pungile contribuabililor. La începutul anului curent, toţi ştim că am fost scuturaţi binişor cu sporuri de dor pentru stabilizarea...leului , la una iulie de asemenea pentru stabilirea... guvernului şi nu trebuia să treacă ocazia ca se înceşte anul, ca să nu vie iar o scuturătură. De astă dată însă, pentru că este a treia oară, se cădea să fie şi scuturătură mai simţită. Aşa au procedat şi guvernanţii noştri locali şi ca ei vor face la fel în toate judeţele. La noi au suprimat din bugetul judeţului vre-o cinci milioane, darea prestaţiei, şi au înlocuit-o cu vreo 63 milioane (şase zaci şi trai milioane), darea nouă a drumurilor. Această nouă dare se va forma din următoarele mărunţişuri: 1) Câte 50 Ri de fiecare hectar de pământ ceea ce vine la 250 lei un lot ţărănesc,—şi nu-i mare lucru când doar agricultorii vor mai avea de plătit tot pentru drumuri câte 500 lei de fiecare vagon de orz sau popuşoi ce se vând şi se transportă la gară sau la târg. 2) Câte 8 la sută pe chiriile caselor, adică pe lângă cei 300 lei ce se dau ca impozit pe an din fiecare mie, se va plăti în viitor 380 lei de către chiriaşi şi proprietari, adică 38 la sută din venit. 3) Câte 8 la sută peste impozitul comercial actual, pe prăvălii, cârciume, mori ţărăneşti, păduri şi orice negustorie,—căci doar comerţul înfloreşte, iar brevetele nu au fost ridicate de ajuns. 4) Câte 2 la sută peste impozitul global şi pe salariile funcţionarilor publici şi partiduluui precum şi pensiile numeroşilor pensionaţi proaspăt. 5) Câte 4 la sută la venitul profesional, al doctorilor şi avocaţilor, peste impozitul, actual. In fine, ba de ici, ba de colo, s’a strâdănuit muit noua comisie interimară judeţeană ca să găsească 63 milioane cu care să înlocuiască cele 5 milioane de la prestaţie pentru judeţul Iaşi. Contribuabilul trebue să ştie, că doar în anul viitor o să fie multe alergături pe drumuri şi şosele, că o să avem aplicarea nouei legi administrative, cari suprimă primăriile din sate, o să avem noui alegeri la consiliul judeţean şi noi alegeri la comunele rurale, aşa că multă cheltuială trebue şi multe automobile noui tribuesc cumpărate, benzină, uli, băutură etc. Să fie dar fericiţi conjudeţenii mei, săteni şi orăşeni, că guvernul ne-a dăruit aşa deligaţe judeţeacă interimară!... Pe când vine rândul ca şi comisia interimară a municipiului să fericească încă odată şi ea pe orăşenii ei cu noui biruri ?... Aşteptăm,—şi n’o să treacă multe zile. Asemenea pregătiri se fac în toate judeţele şi în toate oraşele. Contribuabili, mai lărgiţi-vă pungile, până una alta, că şiragul birurilor noui abia este la început! C. D.