Moldova Liberă, aprilie-iunie 1945 (Anul 2, nr. 157-229)

1945-04-01 / nr. 157

I Sarcini noi In fata EEK/SÍ* m­ișcări­ sindicale't. i­­'tie­ ­ Urmare dl. cu Manlu, Ilie 1 Lupta lor atare succese. Muncitorii ajută pe țărani Tiranii sunt su­pâni pe pi­mântul ce­­ muncesc­ Dacă nu lupta pentru dobândirea lui a‘an simțit cot la cot cu mun­citorii, astăzi in campania de înalmând­ri trebuie să-l ajatăm Niciun petec de pământ nu trebuie să rămână nelucrat. In acest scop n’a format o comisiune in care comitetul executiv al C G.M. a delegat pe tov. Matin Florea Ionescu si care va conlucra cu repre­zentanții ministerelor direct interesate in campania de fn­­simânțări. Muncitorii vor lucra unelte pentru țărani făin ca producția de războiu să acadă. Vom pleca la țari pentru a repara plugurile țăranilor noștri. Stațiuni­e de înch­iiat mașini agricole se vor bucura din partea noastra de cea mai mare atenție. Vom trimite pentru a lucra în mijlocul lor, pe cei mai buni mecanici, pe cei mai iscusiți muncitori. Frații noștrii țărani vor simți in campania de însămânțări, umărul nostru alături de u­­mărul lor. Ridicarea producției, spriji­nirea frontului, rămâne în pi­cioare cu toată tăria. Elanul anti-fascist va crește deasemeni cu cât vom pro­duce mai mult, cu atât vom termina războiul mai repede. Și cu cât vom distruge pe cotropitori, vom avea mai pu­ține jertfe. Frontul armat este le­gat de viitorul clasei mun­citoare, de viitorul popo­rului nostru. Comitetul de fabrici va populariza pe eroii muncii. Sindicatele și presa lor vor scoate In relief eforturile de­puse și în special aceste c­or­turi vor fi popularizate de cele mai puternice sindicate, de cele din Uniunea Sovietică. Demascarea ele­mentelor fasciste și legionare Muncitori și muncitoare Fabricile intre ele ca și sec­țiunile aceleiași fabrici al se ajute și ai se stimuleze prin întreceri patriotice. Dar aceste realizări ca și sarcinile guver­nator Groza și a Comitetului executiv al C. G. M. nu vor putea fi executate, dacă nu vom fi vigilenți, demascând și dând pe mâna autorităților noastre pe sabotori. Muncitorii manuali și inte­lectuali trebue să contribuie la curățirea țării de elementele fasciste și legionare. Epurarea trebuește făcută pe baze obiective și precise. Șefii legionari și cei care au făcut parte din cuiburile lor trebuiesc îndepărtați. rssBBBga a­­­cest fapt este duietos pen­­anii, dar necesare firii. In faun, spiritul drumului poporului i<r­it numele mân Comitetele de fabrici tre­­bue să fie legate mai mult de massa lucratorilor din fabricile respective. Trebue el arătăm cum tre­­bueau apărate libertățile cuce­rite, de unde vin și cine sunt dușmanii. Unitatea sindicală să se cimenteze și mai mult și să se adâncească ura con­tra fascismului și legiona­rilor. Nici un fel de milă față de dușmanii Frontu­lui Unic Muncitoresc Cu cât vom întări unitatea clasei muncitoare cu atât vom fi mai puternici și vom pu­tea sprijini mai bine guvernul de largă concentrare demo­cratici, intărindu i poliția in fața străinătății. Clasa munci­toare din România să fie la m­lițimea misiunii sale. Să înotăm pentru a șterge pata sângeroasă ce a lăsat-o trădătorul Antonescu. Prin munca noastră, prin u­­nitatea aceasta vom sprijini guvernul Graza, vom contri­bui la reușita campaniei de însămânțări, la mărirea pro­ducției, la Înlăturarea putre­gaiului fascist din calea po­porului român. Moarte fasciștilor! Libertate poporului! Muncitorii de la Uzină au hotărât să nu mai primească pe foștii funcționari antonescieni și fasciști Muncitorii de la întreprin­derile electrice ale Municipiu­lui Iași au avut multe de su­ferit în timpul dictaturei tră­dătoare a lui Antonescu de pe urma funcționarilor fasciști. Bătăile și înjurăturile alter­nau adesea cu reținerile din leafă și Curtea Marțială. Te­rorizați, chinuiți, înduzând mi­zerii, acei care s’au ridicat Îm­potrivă au fost înlăturați. Astăzi aceiași funcționari dau târcoale Uzinei pentru a se strecura In posturile ce le au ocupat Muncitorii vigilenți s’au se­sizat însă imediat. Ei n’au în­trunit într’o adunare generală în care au hotărât ca niciun servitor al lui Antonescu, nici­un sus­țină­tor al fascismului sau fost agent al gestapoului nu are ce căuta în întreprin­derile Uzinei electrice și de tramvaie Credincioși liniei pe care au trasat o la Congresul Sin­dicatelor, muncitorii uzinelor noastre și-au luat angajamen­­tul să vegheze și al demasce elementele fasciste. Atitudinea lor este dârză și hotărâtă. In fața intervențiilor și Încercărilor făcute de diverși funcționari compromiși care au luat parte la politica crimi­nala a mareșalului, au terorizat ani de zile pe muncitori și au transformat Instituția într’o sursă de venituri personale, salariații uzinelor au hotărât I­lammmsms să facă zid, să sdrobească orice încercare de a sparge și unitatea lor, de a ne strecura în birouri sau ateliere Pentru a-i dem­sca, munci­torii Uzinelor au dat decla­rații și au încheiat un proc­ a­­verbal el ședinței ținute pe care l-au înaintat autorităților in drept. Atitudinea conștientă a mun­citorilor de la Uzină dovedește că ei știu să și apere dreptu­rile cucerite. Ura contra fasciștilor și le­gion­arilor trebue adâncită până la strobirea lor totală. CORESP. sáu^OVÁ Á<ágJ8UM Sărbătorirea medicilor sovietici veniți în ajutorul Moldovei (Urmate din pag. 1 «) cheie, un țăran care-și iubește totuși țara sa și natura ce-l înconjoară. Dar nu veți cu­noaște în spiritul acestui țăran nici o ideie de cuceriri ne­drepte, ei sunt plini de spiri­tul umanității. Din tot ce veți vedea pe meleagurile noastre să nu uitați nimic și să vi faceți Interpretul nostru, recunoscând că Moldovei noas­tre lovite trebue să i se acor­de prioritatea în reconstrucție" Trăiască prietenia româno­flovieHpr Trăilnci Regele ! Trăiască Mareșalul Stalin. Dl. Mihăi­leșcu, ia cuvântul tn numele prefecturii și mulțumește medicilor români și sovietici. Din partea Serviciului Sanitar ia cuvântul Dl Dr. Goldsteb­, care refuvă dragostea și devotamentul depus de medicii și populația Ia­șului pentru refacerea orașului, Ms­ vorbește apoi dl. tnscertor general Arteni care aduce mulțu­mirile sale și recunoștința datorită spiritului de frăție de care dau dovadă medicii sovietici prin veni­rea tor aici. In numele comitetului re­gional al Partidului comunist ia cuvântul dl. Dr. Vasile Mârza, care după ce urează bun venit oaspeților, continuă. Vorbește Dl. Dr. Mârza din partea Partidu­lui comunist Colegi. Admirăm spiritul vostru de sacrificiu ce l-ați arătat in lupta aceasta și faptul că ve­nit aici ea să ne dați aju­tor împotriva flagelului tifo­sului exantematic, exponentul celei mai adânci mizerii fizio­logice. Colegi dela Apărare și ceila’ft din tara vecină ați spulberat vălul de calomnii cu care a fost înconjurată Moldova, voi ați venit să vă faceți datoria omenească in timp ce medicii oficial * 1! ai Moldovei au refuzat să vină. Tovarăși, Ne mișcă !»estul minunat al colegilor sovietici care au ve­nit să ne dea o mână de a­­jutor și să arate că prietenia dintre poporul român și cel sovietic se face nu numai pe tărăm militar și politic ci și pe cel mod­est. Ei ar fi pu­­tut să ne ducă al și îngri­jească proprii tot bolnavi și răniți, în lupta pentru sfărâ­marea fascismului. Voi ați a­­rătat însă prin mărinimia a­­cestui gest că solidaritatea și generozitatea Uniunii Sovie­tice nu s’a limitat la desrobi­­rea noastră ci ați venit azi să nu ajutați al învingem și tifosul exantematic. Adânc recunoscători arma­tei Roșii și genialului ei con­ducător, ne vom face și noi pe deplin datoria, iar acum când vom lucra impreuna, vom Înfrunta cot la cot greutățile“. Apoi la cuvântul dl. Dr. Wichner—București din Minis­terul Sănătății, Apărării Pa­triotice și al Partidului Comu­nist. Am ades cu noi un mate­rial sanitar apreciabil și anu­me 25.000 kg. petrol, ll.Cot) kg benzină, 2500 kg­ săpun, 15 cuptoare, 5 băi japoneze și o cantitate importantă de medicamente. Dar afară de a­­ceasta aducem energia și do­rința noastră de muncă pen­tru stăvilirea flagelului care seceră mii de suflete în a­­ceasta Moldovă atât de greu Încercată. Prietenul nostru, Prof. Dr Bagdssar, actualul ministru al Sănătății, s-a dove­dit a fi un adevărat trimis al poporului, deoarece din pri­mele zile după preluarea mi­nisterului, a Înțeles al concen­treze în jurul său toate forțele pentru organizarea a două con­voaie sanitare, unul pentru Moldova și unul pentru Ar­deal. U. R. S. S. ca semn de încredere și prietenie pentru guvernul Groza — care repre­zintă cu adevărat massele largi ale poporului român — ne-a trimis medici distinși și surori de caritate încercate. Cu cea mai adâncă mulțumire pentru gestul generos al poporului Sovietic și al conducătorilor săi, ne luăm angajamentul solemn de a duce la bun sfâr­șit sarcina ce ne-a fost încre­dința­t. Trăiască prietenia sovieto română. Amata Roșie și Ma­re et Conducător Mareșalul Stalin. Puține cuvinte, multe fapte Din partea medicilor sovie­tici la cuvântul Dr. Slavi­­sta ®k«la care spune între al­tele : „Noi, medicii sovietici am venit aici in baza ordinului dat de mareșalul Stalin pen­tru a veni in sjitorul dv. Deviza noastră este: cât mai puține cuvinte cât mai mu­lt muncă și fapte Suntem signrl că vom dovedi cum știm să muncim noi medicii și sani­tarii sovietici, împreună cu dv vom arăta cum știm noi să lucrăm Noi sperăm și sun­­­tem siguri câ vom avea spri­jinul intelectnallor români și a întregului popor român să vom ști împreună cu forțele adunate să învingem flagelul“. Vorbește apoi dl. dr. Ere­­menco, D-nelor și D-nilor Noi am venit aici din Mos­cova, un număr de 60. O parte din noi a plecat în Ar­deal și o altă echipă a venit aici la dv. Guvernul sovietic ne-a delegat aici deoarece știe că poporul român suferă din cauza tifosului exante­­matic. Poporul sovietic a scă­pat poporul român de fas­cism, acum are intenția de a-1 scăpa de tifos exantematic. Muncitorii în medicina so­vietică au o intensă și strălu­cită experiență în lupta împo­triva tifosului exantematic și spera sa aducă o reala ajuto­rare in această luptă. Metoda noastră constă între altele și tu aceea că ne sprijinim în munca noastră și pe forțele poporului iar această metodă dă cele mai strălucite rezul­tate și sperăm că tifosul e­xantematic va fi lichidat în cel mai scurt timp. Noi sun­tem bucuroși că muncitorii din medicina română vor munci cot la cot cu noi după metodele experimentate ta U R. S. S. și sperăm că tifosul va fi înlăturat în cel mai scurt timp. Niciodată și nicăeri nu se creează o prietenie mai strânsă decât într’o rodnică colabo­rare. Trăiască prietenia româno­­sovietică. Trăiască Mareșalul Stalin. Trăiască Armata Roșie. Școala de corespondenți a ziarului „Moldova Liberă“ înștiințare Se aduce la cunoștință celor care urmează cursurile școlii de corespondenți a ziarului „Moldova Liberă“ precum și muncitorilor, memb­lor organi­zațiilor patriotice și salariaților din instituțiile publice și particulare care vor să se înscrie că Duminică 1 Aprilie ora 8 precis în localul Liceului Teoretic are loc lecția următoare cu subiectul­­ „Cum trebue scris un articol” | Prietenii care urmează cursurile sunt fugiți a nu o întârzia și a-și aduse tem­a axată în lecția urgentă . MOLDOVA LIBERĂ atosmamsszamm­t m­­ih Uniunea Tineretului Comunist Sectoral I Păcurari organizează Duminică |1 S Ap­­rilie 1945 ora 3 p. m. O ȘEZĂTOARE ARTISTICĂ in sala fabricei Baehoszar. Intrerea libera Mihail Kogălniceanu gânditor social Ca și N. Bâlcescu și ca toți pașoptiștii, Kogălniceanu dorește ai ne ridicăm „la înăl­țimea misiunii noastre“. Me­­sianismuluiul său ti găsește ar­gumente afective, din ordinul providențil („In n­ i este ceva tare, puternic, providențial“) Factorul prin care se poate Îndeplini „emanciparea“ noas­­tră este cel politic-social. Is­­biida lui este strâns legată de dreptatea făcuta țăranului, sim­bol al țării creatoare stimulată de providență Pentru îndepli­nirea „misiunii“ trebue elibe­rat eroul ei: țăranul Desvoltarea societății este, după Kogâlniceanu, desvolta­rea ideilor sociale Evoluția i­­deilor sociale se leagă de mer­sul progresist al factorilor știin­țifici și politici care acționea­ză contrar către același efect sau „ispravă" a civilizației: emancipația ce poate să tingă de­upta împotriva na­­­­turii sau de lupta împotriva o­­mului. Fiind „expresia voinței obștești regult întrebată și dovedită", societatea se fun­dează pe muncă. Cine produ­ce, mănâncă, cine «Mănâncă fără a produce“ săvârșește o „uzurpare tiranică asupra dri­cului altuia“. Bine­înțeles, la baza colectivi­ății fiind așezat principiul „solidarității soci­ale“, infirmii, bătrânii, sunt scutiți de învinuirea de uzur­pare. Progresul­­ emancipațial devine realitate numai atunci când dispar din stat „aristo­crația în sdrențe“,calicia, scla­via neagră. Proprietatea revine aceluia care muncește cu pro­priile brațe. încă de la 19 ani, Kogălni­ceanu își desvolta aceste idei. La această vârstă, scrie Es­­i­alsse s­ur les C­lains, prin care cere emanciparea țigani­lor domnești, mănăstirești și particulari. De această iniția­tivă abaținută la 19 ani se mândrește mai târziu. Astfel din tinerețile mele mă fălesc că am făcut parte din acea mică cohortă de juni, care din emanciparea țiganilor și a țăranilor au făcut progra­mul vieții lor. Sunt cunoscute rezultatele acestui program- împlinirea lor a avut de suportat aprige re­­acțiuni, argumente naive, in­diferenți. Kogălniceanu și-a făcut prin contribuția sa la împroprietărirea țăranilor, fi­gură de ma e reformator so­cial Lupta lui a fost dârzie susținută științific, desfășurată într-o oratorie clocotitoare. Știind că țăranul era singurul „venit“ al boerului, Kogălni­ceanu cere, în vederea mi­siunii noastre, desființarea clă­cii, încetarea stării de vecin, rumân, iobag, chiriaș. Lovi­tura dela 2 Mai se dl pentru a ridica din sclavie „talpa casei“. Alături de deputații țărani, Kogălniceanu sufere mari opoziții Reprezentanții proprietarilor, susținuți de au­toritatea de prim ministru a lui Barbu Catargiu, pun insi­dioasa întrebare: cum și ce vor „despăgubi" țăranii pe proprietari ? Răspunsul vina la țintă, nu fraze patetice: Ca aceste brațe robite, noi am muncit veacuri și am purtat toate dimierile stă­pânilor de moșii­ libere, bra­țele noastre vor munci unicii și fiți siguri că nu vă vom lăsa păguba și de ce drep­tatea țării va hotărî să Plătim. Lupta lui Kogălniceanu pare in ochii lui Barbu Catargiu, conservator rigid și proprietar interesat, lipsită de argumente. Ea este calificată himeră, „chi­mera cu capul de porumbiță făgăduind multă blândeță“, stigmatiz­atoare, pe urmele lui Proudhon, a proprietății. După asasinarea înfocatului apărător al proprietății absolute date în exclusivitate marilor moșieri, cei interesați leagă dispariția primului ministru de conspi­rația țăranilor, astfel că Kogăl­­niceana, din umbră, este acu­zat de a fi patronul „mișeliei“ clicașilor. Actul istoric al împroprietă­ririi nu mai putea aștepta nici împotrivirea proprietarului, nici amânarea producerii lui, pro­pusă de Vodă. Kogălniceanu se anunță „Buna-Vestirea“. E­­zitării Domnului i se dă acest avertisment: In dosa­ fiecărui llăcaș m-ar trebui câte­ ui t­andem­ Alexandru Cuza pune numaidecât in aplicate reforma și înapoiază demisia lui Kogăl­­niceanui Gânditor social format școsta liberalismului romantic, Kogălniceanu este alături de Bib­escu un mesianic Con­cepția sa își învârte roțile în jurul a câtorva concepte Mân­­tuirea nației ne face prin cioc­nirea factorilor politici și știin­țifici. Eroul emancipării este țăranul. VL.ADIVHR MĂGURĂ C1*Q*|f*A *DEILOtt "’Tinerii băcăuani au cinstit „Săptămâna Tineretului“ prin­­tr’o muncă intensă și o seamă de înfăptuiri. La fabrica de nostav „Isvo­anu“ tinerii mun­citori comuniști au mărit pro­ducția cu 40 la antă. Tinerele muncitoare comu­niste de la secția răsucit a fa­­bricei „Singer“ au dublat pro­ducția. Cu un succes asem­nitor se mândresc și tinerii munci­tori comuniști a i­nterenului mecanic al Sindicatelor Unite. Muncitori U­T­C.-iști și co­muniști au alcătuit echipe care lucrează zi și noapte la repa­rarea mașinelor armatei. Cu prilejul ”Săptămânii Ti­neretului,“ tinerii comuniști din organizațiile de sectoare, au pornit campania strângerii de fier vechiu. Resturile ma­șinelor nemțești și alta mate­riale de fer arse sau stricate, sa început să fia strânse de tineri comuniști din oraș și județ U.T­C -iști sectorului I au strâns 3000 kg. fier vechiu. Tinerii comuniști din orga­nizația „Pionerilor“ au găsit cu acest prilej patru mitraliere care au fost depuse la Poliția de Siguranță a orașului. Lozinca „Totul pentru front Totul pentru victoria 8, antre­nează întreg tineretul. Tinerii progresiști pregătesc și colec­tează daruri pentru ostași. O singură echipă de­tineră comuniști a strâns în 2 ore suma de 81.000 lei. Echipe de elevi lucrează la orele libere la curățirea grădi­­nilor și amenajarea lor pentru cultivarea de legume. In județul Iași tinerii săteni progresiști muncesc la refacerea satelor și a drumu­rilor Continuăm prezentarea rea­lizărilor tinerilor săteni din județul Iași. Remarcăm însă că aceste cifre reci și relatări laconice mărturisesc elanul și străduințele continue ale tine­retului țărănesc, amarnic lovit de urgia războiului. In plasa Focuri, o echipă de 44 tineri progresiști au cu­rățit și săpat n­/a Ii școlii primăriei. In comuna Gropnița, tinerii săteni s'au oferit să aducă de la Iași semințele pentru însă­­mânț­ri, și au organizat ime­diat un convoi de 50 care. In comuna Movileni, o e­­chipă de 42 tineri a muncit la astuparea tranșeelor. în comuna Potângeni tinerii au reparat podețele și au fă­cut canale de scurgere la mar­ginea drumurilor. Săptămâna tineretului LA BACAU TINERII PROGRESIȘTI — mirese produse — strâng fier vibbiu — colectează cieruri pawir si frânt — ingrijiri gridint­e PRIMĂRIA MUNICIP. IAȘI Biroul Cartelelor COMUNICAT în conformitate cu dispozi­ția Subsecretariatului de Stat al Aprovizionarei Armatei și a populației civile Nr. 094069 din 16 Martie 1945 se aduce la cunoștință următoarele: Cu începere dela 10 Aprilie 1945 se va proceda la pres­chimbarea cartelelor exlatcic­e. Până la această dată nu i se mai eliberează nici un fel de cartele. Toți cei care dețin cartele eliberate din orașele unde au fost în refugiu, sunt obligați a le depune la Biro­­l Carte­lelor până la data de 10 Apri­lie 1945, contra unei dovezi care va servi la obținerea noi­lor cartele. Fără această dovadă niciun locuitor ce ,a fost în refugiu nu va putea primi cartela pe anul 1945. Cei care n'au fost un refu­giu, vor aduce cartelele vechi. Convocări Toate fu­ncțiorafa?« particular* sunt convocate pentru Duminica 1 Apr­!!a a.e, ora 10 d­m. la sediul Sindicatului din str. Ștefan cel Mare No. 2 und« N­ se vor face comuniștri importante. COMITETUL* Colegiul profesoral al Universi­­tatii populare asta convocat la șe­­dința ce va ave» Jos Sâmbăta 31 Mart­e a. c. ora 5 d. a. tn ca nce­­laraa Iiceului Teoretic de brad­, la ordinea de 2i fiind chestiuni im­portante. Rugăm «D na lipsaasca atei un domn profesor. COMITETUL* La Asociatia l.O.V.R. din Iasistr. Fundacul Bisericei Talpalari No. 20 intrare prin str­­ău­ a*cu va eraa loc Duminică 1 Aprilie a c­ ora­t C­­um, convocarea tuturor Inva­lizilor și Văduvelor din ambele campanii pentru a li se comunica chectiuni Importante. Tot odată infirm a se prezenta toți Invalizii infirmi de picioara cât și orbi pen­tru a li sa da lămuriri privitoare la permisiile ce le vor avea la tramvai.­ar Comisia Locală aduce ie­consor­­t­ința elevilor înscriși la Școala de Cadre a Sindicatelor, că cursurile vor încape Luni 2 Aprie, ora 6 seara. PUBLICAȚIE Se aduce la cunoștința ge­nerală că în ziua de 10 Apri­lie 1945 ora II ^.m. va avea loc la Spitalul Izolarea Iași din Str. Sf. Haralambie 2 bia. licitație publică cu oferte în­chise pentru lucrări de reface­­rea pavilionului primire. Licitația va avea loc cu res­pectarea S C. P. Garanția provizorie este de 50 la sută din suma ofertei iar acea definitivă este de 10 la sută. Caetul de sarcini și devizul se poate consulta la cancelaria administrativă în fiecare zi de lucru între orele 10—12. DIRECȚIUNEA *UNIUNEA PATRIOȚILOR Sect. V % ATENEUL TATÂRAȘ* In cadrul săptămânii „Totul pentru front totul pentru vic­­torie* va avea loc un festival a> ti­p­ic cultural în ziua de Duminică 1 Aprilie a. c. ora 2 jum d a. Deía UTp. Tot­ contele MNI din Ieși sânt con­vocat! Sâmbăta 31 Martie ora 5 d.a. la sadrul comitatului Județean al Uniunii Patrioților (Jockey-Club) In cadrul secțiunii contabililor din­­ arcul de studii al Uniunii Patrio­ților, Uniunea Patrioților Sect­ivi Aduce­ la cunoști­nța prietenilor și cetățenilor că Sâmbătă 31 Mar­tie ac. ora 5 d.m va avea loc o adunare cetățenească. COMITETUL COMUNICARE Primim de la Inspectoratul Șeolst al Regiunii Iași: Am onoare­a vă face cunoscut că Ministerul aprobă propunerile din raportul Dvs. Nr. 6101­­­945, în sensul că bacalaurenții comerciali din Moldova care nu s’au putut deplasa la București spre a se îns­crie și urma cursurile Academiei Comerciale să poată da în zilele de 25 - 30 Martie a c. la Iași, un examen de diferență la următoarei materii, pentru a li se putea echi­vala studiile cu cele ale liceului teo­retic 1) Limba și literatura români ci Vil și Vili; 2) limba și literatura franceză cl. Vil VIII; 3) logica și psihologia; 4) istoria cl. V—Vili; în plus pentru secția științifică; matematici cl. VI-Vili; șt. fizico chimice cl. V—VIII; șt. naturale cl V -Vili; iar pentru speția lite­rară : 1. latină V—VIII; I. greacă și Taxa de examen va fi de 3000 lei pentru fiecare candidat, iar co­misia examinatoare se va compune din următorii profesori: Președinte : Alex. Triandaf, Ins­pector general matematici. Membrii: Gafițeanu, 1. români. Silvia Braunștein, 1 franceză Petre Todicescu, logica și psihologia Mau­­riciu Papastopol. Istoria: Elena Par­tenk, 1.­ chimice. Matilda Draca, șt. naturale. D. Gafițeanu, 1. latini și D. Gafițeanu, 1. greacă In saz da lipsă a unui profesor sau de sosire in localitate a altuia mai calificat. Dl. Președinte va putea face b­iocul si, comunicări de­ la Ministerului Examinarea se va face la toate obiectele, scris și oral. Celor reușiți la acest examen, Ii se va menționa rezultatul pe dip­loma de bacalaureat comercial­ sau­ In lipsa acesteia. II se va elibera câte o adeverință provizorie.

Next