Moldova Liberă, aprilie-iunie 1945 (Anul 2, nr. 157-229)
1945-06-10 / nr. 214
Á \ H K X Y > I Populația eroică I rApelul pentru reconstrucț tla 11 da Moldovei, din inițiativa Apărării Patriotice, de către cel mai autorizat reprezentanți al intelectualității bucureștene, al Bisericii și Armatei, ne pune balsam dulce la sufletele bântuite de furtună, ne altoiește îndemnuri noi în inimile triste și ne deschide orizonturi largi și reconfortante privirilor noastre ostenite. In acest sincer și bine Intenționat apel populația Moldovei este numită eroică. Ar trebui să fim modești, așa cum ne șade bine, și să evităm sublinierea acestei ispititoare îmbinări de cuvinte. Dar am învățat că modestia excesivă e o fațetă a ipocriziei, iar prin suferință am câștigat convingerea că eroismul populației moldovene nu e un cuvânt de paradă. Uragane pustiitoare s'au abătut peste capete începând de la cotropirea Moldovei de hitleriștii sanguinari și hrăpăreți. In trupul provinciei noastre s’au înfipt minele, ca o râie a morții, peste întinsurile ei sfințite de sunetul vesperal al cornului au inundat păduchii exantematicului, insinuanți și lipicioși ca și infernalii ocupanți teutoni. la răscrucile Moldovei au apărut cele două înfricoșătoare mume ale pădurii: sărăcia și foametea, iar pe obrazile albe ale satelor și cătunelor lepra distrugerii și-a lăsat înspăimântătoarele urme. Pe aici, prin văile țării cronicarilor, s’au retras hoardele naziste date peste cap de uriașa forță răsăriteană, lăsând peste tot stigmatele morții și semnele pustiirii. Oamenii când au ieșit din ascunzișuri și s’au oprit în bătătura casei lor, au văzut binefacerile foștilor „orânduitori“ ai Europei: ziduri fumegânde, cadavre prin șanțuri, iar în prepeleacul din mijlocul ogrăzii înfipte cranii în loc de oaie. Dar Moldova renaște ca pasărea mitologică din propria ei cenușă. In orașe. Pe șantier, se văd misticile alergând ca suveica pe ziduri, se aud ciocanele bătând cadența imnului muncii, se văd gealăurile fogind ca iepurii, păsări de metal domesticite ciugulesc minele morții ascunse ca sentința sub brazdă, palmele apucă vânjoasele coarne ale plugului, ca pe niște fluiere, strigoii exantamaticului se topesc in revărsatul zorilor însănătoșirii. Muncitorii n’au înfrățit cu țăranii. Oamenii uzinelor și atelierelor s’au îmbrățișat cu oamenii brazdelor reavăn. Populație eroică. Guvernul ales de popor pentru popor a ajutat și ajută Moldova din răsputeri. Căci aici, pe aceste plaiuri, se aude mai clar și mai curat tic tacul Inimii țării noastre. Căci acolo, In București, guvernanții pun zilnic urechea la pământ pentru a auzi tropotul suferinței, dar și cavalcada eroică a realizărilor. Moldovenii, oameni ai țârii zimbrului sombru și regal, agitați de neastâmpărul reconstrucției și stimulați de dragostea și înțelegerea tuturor, nu pot uita Încrederea acordată de factorii răspunderii și, grădinărind și albinărind aceste meleaguri iși vor transforma petecul de pământ răzășesc intr’un imens stup de aur, într’un grânar de aur, $1 într’un uriaș șantier binecuvântat de razele de aur ale soarelui. N. AMARU Anul II No. 214 »IQAN POPILE»m BIRUITORII Vitezele trupe sovietice, care și-au Îndeplinit cu glorie misiunea lor de a salva omenirea și civilizația de la catastrofa pregătită de fascism, se reîntorc în patrie. Vulturii care au străbătut mii de kilometri, izgonind armatele de cotropire imperialiste, eroii de la Stalingrad, Cotul Donului, Nipru, eliberatorii țării noastre și ai întregii Europe, trec prin Iași în drum spre Uniunea Sovietică. Faptele eroice săvârșite de Armata Roșie, felul cum și-au îndeplinit ostașii misiunea pe care le-a dat-o mărețul lor conducător Mandalul Stalin, de a izgoni pe cotropitorii fasciști nu numai din propria lor patrie dar și din toate țările europene, vor rămâne în istorie ca dovadă nepieritoare a puterii patriotismului sovietic, a înaltei conștiințe morale a tuturor oamenilor sovietici, a prieteniei pe care popoarel din U.R.S.S. o au patru națiunile din întreaga lume. Poporul român cunoaște acestea mai bine decât oricine. Noi am fost tărâți în război tocmai in contra statului celei mai înalte civilizații, armata română a fost dasă să lupte contra Armatei Roșii. Și totuși, popoarele sovietici și-au manifestat prietenia pti—Continuata in pagina 3-a— 7 Vizita fi*M ministru Tudor Jimesen la Iași pe statiile Ocuțe presectacale — Ce perspective deschide acordul economic sovieto-român pentru țara noastră — Ieri dimineață au sosit pe aeroportul civil din Iași Dl. Prof. Tudor Ionescu ministrul minelor și al petrolului însoțit de D-nll Ing. Stambulian, secretar general al Ministerului și d. Comandor Vâju. D. ministru Tudor Ionescu a fost întâmpinat de d. Eduard Lăzarescu primarul orașului, d. Bogdanovici directorul Prefecturei, d. prof. Patenie, rectorul Politehnicei ,Gh. Asachi“, d. dr. Mâna din partea Frontului Național Democrat și de reprezentanții presei locale. După urarea de bun sosit a d lui primar Eduard Lăzărescu, d. ministru Tudor Ionescu a făcut reprezentanților presei locale următoarea declarați : Scopul vizitei d-lui ministru Tudor Ionescu in orașul nostru întrebat asupra scopului vizitei d-sale în orașul nostru, d. ministru Tudor Ionescu a declarat următoarele: „Sunt Invitat de rectoratul Politehnicei !■ calitatea mea de profesor — pentru a lua contact cu școala, cu profesorii ei și cu studenții. Vom depune toate eforturile pentru a acorda un adăpost cât mai convenabil acestui sșezământ superior prin repararea localului și la nevoe prin ridicarea de clădiri noi“.. Aceasta necesiți însă Investiți mari. Dl. Voitec ministrul Educației Naționale a alocat un fond din care să se amenajeze un local care să funcționeze in condițiuni acceptabile. Este o sumă modestă din care trebuesc reparate localul și Înzestrate laboratoarele. Ajutorarea și refacerea Universității și Politehnicei ieșene însă va continua asupra acestei probleme concentrându-se atenția guvernului. Deasemeni vor îl ajutați studenții la studiile lor prin refacerea căminelor și cantinelor“. .v / Referindu-se la recentul acord economic încheiat findt Uniunea Sovietică și Românie, dl. Ministra Tudor Ionescu a declarat: „Ca unii care am luat parte la încheerea acestui acord pot spune că el va contribui in foarte mare măsură la redresarea economică a țării. Intervenția capitalului sovettc este de cea mai mare importanță pentru refacerea dezvoltarea industriilor noastre. Prietenia care se întărește in fiecare zi între cele două țări ca și acordul economic creeată pentru țara noastră noi prespective. Vom avea un debușeu in sudul Ucrainei pentru producția noastră, după cum noi vom aduce din U. R. S. S. produsele necesare și mai ales produsele Industriei grele și a Industriei metalurgice ca și materiile prime care lipsesc în țara noastră. In primul rând Uniunea Sovietică rămâne insă unul din cei mai mari furnizori de bumbac. Cum vor fi refăcute și aprovizionate industriile noastre cu materii prime Referindu-se la cea de a doua chestiune cu privire la refacerea și aprovizionarea industriilor cu materii prime și in special a industriilor din Moldova. D-l Ministru T. Ioneseu a declarat: „Un program în curs de executare va soluționa chestiunea repartizații cotelor de materii prime. O serie de Industrii vor fi puse în stare de funcțiune imediat. In Moldova vor fi refăcute în primul rând Industriile de pe valea Bistriței, industriile forestiere, de celuloză și de hârtie. Vor veni la rând , celelalte așa că sper el Într’un an de zile Industriile noastre vor relua, parte, tot tactul cu cel mai mare randament Reîntoarcerea Industriilor evacuate Vor fi căutate soluțiile cele mai juste și mai grabnice pentru a reînvinge greutățile moștenite din trecut, pentru ca Industriile evacuate să revină la locul lor și să și reânceapă tactul. A sosit bumbacul pentru industriile textile și continuă să sosească până la împlinirea numărului de 4000 vagoane prevăzute la acordul economic Româno - Sovietic. Bumbacul sovietic este de cea mai bună calitate. Industria Românească, a încheiat dl. ministru Tudor Ionescu, va avea materii prime și va lucra cu capacitatea ei maximă, refăcându-și în acelaș timp părțile ei atinse de războiul amonestian și mărindu-și într'una posibilitățile de dezvoltare. ION CÂRMACIU á mmmB easostilor i ©E EUDPIA PATRIOTICĂ Celofibra și... bumbacul din U.R.S.S. Fabricanții de celofibră. Acum trebue să ne găsim altă meserie!... I Duminică 10 iunie 1945 REDACȚIA Str. Lăpușneanu 37, tel. 209 ADMNISTRAȚIA Str. Lăpușneanu 23 tel.231 ABONAMENTE IAȘI PROVINCIA 2500 lei 3 luni 3000 lei 5000 lei 6 luni 5500 lei 9000 lei 12 luni 10.000 lei Autorități. Instituții, 20 000 pe an Pentru muncit, și stud. 8000 lei Radictor responsabil MIHAI PROVICOV ! .' . • jn țarajârșe^^j și sărbătore — Cuvântul plugărîmiL Cuvântul d-Ior Petru Groza și Gheorghiu-Dej — la țara Birsei a fost sărbătoare. S'am adunat plugarii. Au venit, ca odinioară la glosul lui Horia, ț'anii albi la tâmple, voinici cu ițarii strânși la glezne, fetele cu flori în păr. Au venit, în In'nii țârii, în țara Bârsei unde bradul împrăștie târla rășinei, plugării. Pe fețele tuturor a fost sărbătoare. In glasurile tuturor a fos holăPre. Convoiul sărbătoresc al plugarilor veniți în răspântia vremurilor noi, s’a înfrățit cu muncitorii din uzinele Brașovului. ■ De jur împrejur stau pază munții De jur împrejur ca într’o centură grea Țara Bârsei este strânsă de munți. In luminișurile munților, sclipesc costumele cusute în fir subțire, de borangic. De sus, de pe Întâia creastă, se puteau privi carele alegorice. Scoarțele vărgate cu care erau ornate care se împrăștiau luminile la bătaia unui soare care fusese ascuns între nori dar care acum ieșise triumfător ca și biruința frăției dintre plugari și muncitori. Vin miniștrii! Reprezentanții guvernului, primul ministru dr. Petru Groza, ministrrul comunicațiilor Gh. Gheorghiu-Dej, sosesc numaidecât în mijlocul congresiștilor. Ca un val răsturnat cu tărie, glasurile țâșnesc: „Tătaccă Petru Groza”, „Trăiască GheoghiuDj Salutul plugarimii este clocotitor. In fiecare glas este o nădejde. Plugarii și muncitorii nu contenesc să aducă omagiul lor, cald, pornit de la iniml, reprezentanților guvernului. Ecourile acestui voinicesc salut de sărbătoare se interpătrund cu ecourile munților într’un freamăt oceanic, de iubire, casa cuprinde la el toata dorințele și aspirațiile acestui norod harnic Defilează plugarii. Un voinic de munte pe un roib mândru este Înainte. In urma tal, poporul, carele alegorice încărcate simbolic cu rodul coincis, cu snopi enormi, cu legume crescute. După plugari au defilat muncitorii care aveau la fruntea tot două placarde: „Trăiască înfrățirea dintre muncitori și plugari, „Trăiască prietenia dintre țărănii români și maghiari“ / La această sărbătoare au luat parte cu sufletul și Românii și Ungurii. In această Înfrățire de muncă va sta Întotdeauna rodirea bogatului Ardeal. In țara Bârsei, în tăria cetului miraților falnici, și a strâns mâna țăranii români cu țăranii unguri, la istoria țării s’a adăugat o nouă filă. Cuvântul primului ministru dr.Petru Groza Luând cuvântul maralele congresului, dl. dr. Patru Groza, primul ministru al țării a subliniat mai întâi importanța deosebită a strângerii la plată a tuturor acelor ce au așteptat o dreaptă sărbătoare. Făcând bilanțul activității guvernului, primul ministru a spus: Nu am avut un trei luat de guvernare sarcini grele de înfăptuit, dar noi le realizăm cu sprijinul vostru plugarist muncitor. Plugarul nu va ma munci în dijmă pentru aHuce acum încolo el va fi in drept să se bucure pe d plin de roadele muncii lui. Infăptuirea aceasta a fost posibilă cu ajutorul muncitorioru. In încheere, primul ministru a declarat: „Noi nu putem îndhigi o Românie mare și mândră decât prin această srățietate între toate popoarele conlocuitoare și în deosebi, în Ardeal, între poporul român și maghiar". Reforma agrară a fost prima sarcină a guvernului Cuvântarea d-lui ministru Ghiorghiu Dej din A vorbit apoi congresului țara Bărsei d ministru Gheorghiu Dej. Domnia Sa a spus acelora care sunt astăzi stăpâni pe brazda ogorului pe care o răstoarnă cu trudă, că noua sarcină a guvernului Groza a fost realizarea reformei agrare. Congresul a ascultat apoi desvoltarea tuturor consecințelor pricinuite de această istorică realizare pozitivă: „Reforma agrară realizată de guvernul Gaza a desființat puterea economică a marii moșeerimi ca reprezentantă a rămășițelor iobagiste feudale, piedică principală în calea progresului țării". Au mai vorbit d-nii subsecretari de stat Aurel Potop și Ion Burcă și dl. Ion Podea, președintele „Frontului Plugarilor“ din Brașov. Țărănimea e trează întâiul congres al plugărimii care pregătește marele congres ce va avea loc în capitală la 24 Iunie este o vie-VLADIMIR MĂGURĂ - Continuare in pag. 3-a — (Col. 4-a) ÎNTRE ROMÂNIA și Ungaria se va încheia o uniune vamală. Adică vor cădea zidurie care au despărțit, sute de ani, două popoare legate prin destinul conviețuirii în acelaș spațiu geografic și despărțite de interesele clicilor „istorice“ care le-au guvernat. Propunerea d-lui dr. Petre Groza primită cu bucurie de guvernul ungar, este tăerea noului gordian al unei stări Încordate. Prin gestul reprezentanților populari ale celor două state, România și Ungaria devin „mari“ nu prin aproprierea de teritoriu ; ele devin mari prin însăși acțiunea lor, care trebue să fie un exemplu pentru toți acei care se mai cramponează încă în prejudecățile șovine ale unui trecut întunecat stăpânit de „principiul“ primitiv și confuz al dreptului celui mai tare.<.MUNCITORII din atelierele C. F. R. Timișoara au ridicat producția cu 432 la sută. Este o performanță impresionantă care ne arată că fiecare muncitor de acolo a reușit să producă pentru patru! Este însă și pentru noi o indicație că, dacă fiecare din noi ar atinge acest nivel de producție, am reuși să ajungem la normal într’un sfert din timpul necesar.Î>ZILELE ACESTEA va avea loc Congresul Plugărinii din România. Va fi prima întâlnire între toți țăranii din România după atâtea luni de luptă pentru pământ și pentru însămânțări. Congresul va fi un adevărat parlament al plugarilor unde se vor schimba experiențe și se vor lua angamente. Țăranii ca și toți producătorii din România merg astăzi pe acelaș drum, pe drumul redresării țării.ÎnJAPONIA AMENINȚĂ Statele Unite că se vor bombarda cu bombe aruncate din baloane stratosferice, de către piloți ce sunt pregătiți pentru sinucidere. Iată un sfârșit crepuscular al războiului din Extremul Orient. Probabil că cei ce se sacrifică vor începe chiar cu Mikadoul, miniștri și amiralii respectivi. Pentru că în definitiv, el trebue sî fie în plină consecvență cu aliații lor de aventură : hitleriștii. In atelierele C. F. R. Nicolina I UN GEST care vorbește dela sine. Poporul este ca noi. Poporul a înțeles că tot caia ce se face este făcut da popor spre binele său și nu spre profitul a câtorva privilegiați. Și guvernul nostru, guvernul democratic al D-lui dr. Petre Groza, face totul spre binele celor mulți și necăjiți Noi toți trebue să ajutăm și să punem umărul spre binele și propășirea țîrii Organizația Apărării Patriotice care a făcut atâta pentru cei loviți de războiul fascist, și in primul rând pentru țărani, a pornit acum o frumoasă inițiativă Este vorba de capania pentru ajutorarea copilului, a copilului care a rămas orfan de pe urma măcelului, a copilului rănit de mine de schije precum și a acelui care din cauza vicisitudinilor soartei nu are alt viitor decât acela de a ajunge vagabond, cerșetor iar mai târziu hoț. Acești copil trebuesc Îngrijiți, trebuesc crescuți într'un cămin unde să le fie cald, să aibă ce mânca iar când vor fi mai mari trebuesc trimiși să Învețe o meserie, să fie astfel factori productivi, să-și dea partea lor în opera de muncă a întregei țări și a deveni astfel folositori țării. Pentru asta s’au pornit echipe în județ, s’au format comitete de plasă, se face un recensământ al copiilor. Această inițiativa ai Apărării Patriotice nu a rămas fără ecou, nu a răsunat un pustiu. Și țăranii și orășenii și-au dat seama de marea importanță a acestei probleme, și de absoluta necesitate a înfăptuirii acestei opere. E de ajuns să cităm gestul săteanului Ion a Afrăsinei din comuna Miroslava, Cartierul Bejan No. 45, care a făcat o donație la bani Apărării Patriotice, pentru ajutorul copilului. E de prisos să mai comentăm. E natural ca toată lumea cu tragere de Inimă și conștiință să și dea seama de marile comandamente morale ale timpurilor actuale. Să sprijinim cu toții acțiunile frumoase și necesare care trebuesc duse spre asigurarea sănătății fizice și morale a poporului.