Moldova Liberă, iulie-septembrie 1945 (Anul 2, nr. 231-307)

1945-07-03 / nr. 231

< Ol C UZII nmit BMpaR^onm Eau BSSH Hannifln Daa B BRB a«EMai întâia­ congres »| plugarilor din România și-a încheiat dez­­bateri la La acest congres s’au subliniat de către oratori com­petent­ o serie de fapte deo­sebite la semnificații politice și sociale. In primul rând, Frontul Plu­garilor, veche organizație a misselor țărănești și a desvol­­tat pe puncte p­ogromul. După biruința de la 6 Martie Fron­tul Plugarilor apare azi într-o formă bine închegată, cu o i­­deologie proprie, care o deo­sebește de orice partid țâră­­nesc. Așa­dar, Frontul Plugarilor nu fie un partid ci o puterni­că organizația de maest popu­lare care strânge puterea pre­­gărtirii solidare cu muncitori­mea fără crm­ism politicianist, fără ContabUitate electorală. In al doilea rând, Frontul Plugarilor, spre deosebire de partidele țărănești, nu are nici un fel de legături cu casta exploatatorilor. Așa­dar, Frontul Plugarilor luptă împotriva tuturor ten­tativelor de reînstaurare cultului ciocotesc, împotriva a democrației formale, împo­triva instalării la cârmă a elementelor falsei democrații. In al treilea rând, această organizație cere o reală demo­cratizare a țării, dreptul de vot de la 13 ani, drepturi egale pentru toți cetățenii țării. Deci, Frontul Plugarilor își înscrie in programul său împli­nirea tuturor legilor si măsu­rilor împotriva acelor ce neso­cotesc dreptul civic.In politica externă, Frontul Plugarilor dorește cu sinceri­tate să aibă legături de strânsă prietenie cu toate țările demo­crate dar, în primul rând să desăvârșească o trainică prie­­­tenie cu marele vecin de la Răsărit. Deci, Frontul Plugarilor în­țelege să cultive marile de­mocrații și să lupte îndârjit împotriva propășirii tuturor cu­rentelor antidemocrate întreți­nute de sabotorii țării, înțelegând dela început tă­ria forțelor grupate la Frontul Național Democrat. Frontul Plugarilor a făcut zid cu toată lumea cinstită, cu muncitorii, cu Intelectualii, cu fabricanții, pentru a putea lupta cu hotă­râre pentru câștigarea tuturor reformelor înscrise în pro­gramul F. N. D. Pentru înlăturarea încercări­lor de lovire ale reacțiunii, Frontul Plugarilor alături de F. N. D va lupta cu îndârjire pentru ridicarea nivelul celui de viață al celor ce muncesc. Așadar, Frontul Plugarilor prin congresul său își ia an­gajamentul de a stârpi ptima armă a reacțiunii, sabotajul economic. Organizarea producției agri­­cole,­­mecanizarea agricolă, cooperația refăcută da la teme­lie, dreptul de sindicalizare al muncitorilor agricoli, lasă nu­mai enunțate alte câteva puncte din vastul program al Frontului Plugarilor. Din enunțarea sumară a u­­nor puncte de program care au fost în unanimitate ad­mise în prima adunare con­știentă a plugărimii, se poate trage o singură concluzie : Plcgărimea în strânsă legătură cu muncitorimea a înfăptuit un plan de reale și fundam­en­­tale reforme, că această im­punătoare organizație de massă alături de celelalte forțe popu­lare va așeza țara pe ade­văratele temelii ale democra­ției. VLADIMIR MĂGURA O REUȘITA SERBARE DE FINE DE AN la școala primară de fete „Regina Elisabeta" Una din cele mai reușite serbări școlare de fine de an, a fost dată la școala primară de fete No. 2 „Regina Elisa­­beta“ din Bucșinesca 13. Au participat părinții elevelor și un public numeros. Copiii s’au produs în di­verse recitiri, cântece și sce­nete, mui aplaudate, după care d-na directoare Idesa La­­zarovici, a făcut o amplă ex­punere a situației școlar, cum a găsit școala la prelua­rea ei în toamna trecută și cum se află acum. al Prin concursul neprecupețit Apsildi Patriotice loca­lul a fost complect renovat. Tot cu concursul Apărării Pa­triotice a luat ființă și a func­ționat cantina școlară cu ceai, zahăr și pâine zilnică. La a­­aceasta a contribuit și comi­tetul Asistenței Sociale a In­spectoratului școlar sub pre­­­idenția d-lui Insp. Popa și Liga Operelor Sociale. Făcându-se darea de seamă asupra situației școlare a,a su­bliniat că anul acesta școala nu are nici o repetentă. In numele părinților eleve­lor, dl. Naftalls mulțumește d-nei directoare pentru munca depusă pentru refacerea școa­lei și dragostea cu care a în­conjurat copiii la tot anul. A urmat împărțirea premii­lor constând din cărți și di­plome. U­na directoare, în afară de premii a mai donat din banii proprii la 2 eleve sărace și orfane, premii de 1000 lei fiecărei premiate. Aprovizionarea Primăriei cu Iu­mne Zilele acestea, Primăria făcut un contract de 150 va­­­goane lemne Vagonul ar reveni la 17 000 lei. Lemnele sunt aduse de la Mogoșești, proprietarar prințesei Sturza și se predau direct funcționarilor D, ajutor de primer Virgil Ionescu ne declari că intențio­nează să facă și un depozit comunal pentru populația ne­voiașă. O Cămin pentru orfani Acțiunea de salvare a co­piilor nimănui, a copiilor ri­mași orfani în urma groaznicei tragedii ce a zguduit omeni­rea ia forme din e în ce mai concrete. La Iași s’a amenajat în fos­tul local al orfelinatului Neu­­schatz un cămin de triaj unde vor fi aduși toți copiii orfani din județul nostru. Ac­eti eonii vor pleca mai departe In Muntenia unde se află Căminul pregătit pentru el, cămin care este de M. S. Regina Mamă sprijinit Apărarea Patriotică împreună cu Liga Operelor Sociale a a­­menajat acest local aducând tot ce este nevoie pentru con­fortul micilor oaspeți ce vor sosi azi mâine. Totul este nou, deci într’o splendidă stare de curățenie S'au făcut paturi și saltele, mese și scaune. Pentru fiecare copil este pregătită lingeria necesară, că.­miji, ciorapi, haine ș s ghețuș . Un medic fi­ms, multe ca­luri de o medicală jst primire. Pentru asta a...a amenaja*: săli de l-aie cu căcii ,1 dușuri, spălătorii , ce* cere hi­giena. Apărarea Patriotică ..«a avea grijă dessen ni n anflkta­res Cimimiot. Iată cum aceste Unsre vlăs­tare, orffcu“ car»- ac au pe­meni să-l îngrijească, se vor<­bscura de azi înainta de so­licitudinea întregului popor care va căuta să le dea căl­dura câip­ului lor pierdut. Ei vor crește la adăpost de grijile materiale și în loc de a deveni vagabonzi vor învăța o meserie sau hoți și vor fi astfel elemente cinstite și folositoare care vor lucra pen­tru binele și propășirea nea­­m­ului. ' Tânărul inioiiop de azi — Caterisit* d-lui Copiste! Locale a 0 ui -----ü mani­festare, v.ns !® pS! arat © cl Ti­­n:­u*ni P'&gt&jit: poleite pe calea adevir !Stor re*!tzlri, pe calea adj*® t*vWP* *• isnunți ale poporului f !îe* ti­e docsr ea cheztșls noi< stor&gt­;H.V­ânt I dnmo prosti, României fellelt«. kitin­­­c ($ți­mul public format din numeroși tineri a muncitori, elevi $1 studenți ți reprezdiaîâoțiioi; forurilor școlare ieșene, d. inspector re­gional școlar, Traian Gheorghiu ). subdirector al liceului Na­tional, Rohvich și d­na prof Marian, a avut loc Joi 28 iunie la sediul Tineretului Progre­sist, conferința d-lui I. Niculi, președ. Comisiei Locale Sindicatelor Unite despre „Tâ­a­nirul muncitor de azi“. In cuvinte puternice, izvo. Ion NîcuH, președintele Sindicatelor Unite — rite din adânci nubire de po­por și înțelegere a suferințe­lor lui, d. I. Ni­mii arată fa­zni în care regimurile fasciste s’au folosit de tineret în sco­purile lor criminale. Interzicând organizarea ii beri, în sindicate prin care ti­nerii alături da vârstnici să-și fi putut revendica drepturile la o viață mai bună, au înre­gimentat forțat tineretul în or­ganizații militariste, ca cerce­­tășia și premilitfțiea. Aici au ncercat să obișnuiască tinere­tul cu războiul, pentru a face din el un instrument docil, pentru jafurile și măcelurile pe care le plănuiau. S’a urmărit dezbinarea tineretului prin di­ferite diversiuni. Dar forțele democrate care n'au încetat niciodată lupta au reușit să elibereze România de fasciști. Și acum , „studenții, elevii, muncitorii și țăranii uniți tre­buie să făurească un front unic de care să se spargă orice în­cercare diversionistă“. „Noi iubim țara și pământul la care ne-am născut, a spos d­ Nicnlc. Țara nu este a cilm clor interesate care prin ură, măcel, speculă, haos anarhie au dus-o la sărăcie și mizerie. Țara este mila celor mulți ce muncesc și nu doresc decât pase și prosperitate". „Tineretul din țara noastră s’a schimbat, a continuat d-sa și și-a dat seama care este a­­devăratul său drum și se anga­jează si lupte alături de cei­lalți tineri din Balcani pentru libertatea și propășirea Bal­canilor. Congresul de la Londra va lărgi și întări această unitate tineretului. Redresarea vieții economice — Urmate din pagina s-a — România și Uniunea Sovietică, a avut loc la București o con­ferință prezidată de d. minis­tru Mircea Solacolu pentru în­ființarea Institutului de credit mixt sovieto-român. Acest In­stitut va aduce foloase reale economiei naționale determi­nând o valorificare convena­bilă produselor care fac obiec­tul schimbărilor comerciale dintre cele două țări. La conferință au participat reprezentanții Băncii Națio­nale, Băncii de Credit și alții. In legătură cu același reali­zare a acordului se pune și so­sirea la București în ziua de 2? Iunie a d­lui Crutk­ov loc­țiitorul Comisarului Poporului pentru Comerțul Exterior al U. R. S. S ului. Cine are drept să cumpere grâul Pentru a se înlătura orice fel de posibilitate de speculă cn cerealele, guvernul a hotă­rit blocarea lor. Această blo­care este pornita cu scopul pe deoparte de a apăra pe producători de asaltul specu­a­lanților și pe de altă parte va asigura și consumatorilor stabilitatea prețului la pâine pentru tot cursul anului. Cerealele se vor vinde nu­mai prin I.N C.O.P., iar țăranii vor avea avantajul ei, vor fi aprovizionați în schimbul pro­duselor lor cu materii prime la prețuri ferite de speculă. Prețul grâului a fost stabi­lit la Soo­ooo­lei vagonul și pentru orice cantitate de grâu, țăranii primesc plata imediat un lei sau 50 la antă bumbac contra grânelor, și 30 la suta bumbac daci e porumb. Speculanții dau din colț în colț amn redat în mod succint o serie de măsuri și decizii care s’au dat in viața economică e țârii. Acestea toate au avut darul să producă o oarecare vâlvă între toate categoriile interesate Funcționarii, muncitorii și în general producătorii sunt veseli că în curând vor putea să-și valorifice la normal ve­­­niturile lor, în timp ce specu­lanții susținuți de patronii lor politici fascizsați și reacționari refugiați in găurile de șarpe ale neputinței lor, varsă zilnic valuri de svopuri și de inter­pretări tendențioase. Măsurile populare ale gu­vernului însă, nu pot fi mis­tificate c­e sunt făcute în vă­zul lumii, cu mult curaj, sunt explicate ma­selor direct (blo­carea grâului a fost făcută în plin toi­al congresului pluga­rilor) și sunt masca care văd în sprijinite de ele salva­rea din criza și mizeria în care au fost aduse de răsboiul fascist. C. PRIBOI Expoziția de pictură Sfl­ Omotrici Tânărul pe cor Sol Om­ovici j Își deschide a 3 a expoziție In sălile Creditului Urban din Str. Lipușneanu. Această ex­oziție designt va atrage interesul viu al ie­șenilor, întrucât este consa­crată exclusiv sguduitoarei zile din 29 Iunie 1941. — In dezinvultura momen­telor nesigure, tulburătoare și haotice. Intră în scenă ziua cu aspect dramatic din 29 Iu­nie, având ca rezultat, asasi­natul în masă. In scenele cu caracter local, se decbină viziunea perso­nali și plini din dramatism a autorului. Pictorul urmărește exclusiv ideea, mijlocindu-și sinstetiza­­rea mai amplă a subiectului. Din cele 22 pânze expuse remarcăm : No. 1 „Convoaie“ — Exod, fmbuizh» de lume, populație chinuită, copii mici, fiind bătrâni, «coși de prin case», mergând spre destinație ne­cunoscută. In numele 2 și 3, este întruchipat tipul greoi, brutal­ul hotărît de asasinare a neam­țului. No. 4 Scenă tragică, vizio­nată original în specificul „beci” închisoare, cu atmos­fera umedă și rece. Din punct de vedere al realizării compoziționale No. 9, este una dintre cele mai reușite. Original văzut și puternic impresionant în coloritul sobru este No 14 DI. Solomovici ilustrează pagini, contribuind la înregis­trarea faerimilor de sânge din „Duminica aceia**, POPA P, N, CONVOCARE Potrivit Ord. Casei Școale­­lor, disp. regal, de funcționare a Comitetelor școlare, se con­voacă adunarea generala ordi­nară a tuturor membrilor Efo­riei școlare a Școalei Normale de Fete „M­hail Sturza" din Iași, pentru ziua de 8 Iulie 1945, ora 10 a. m., în localul școalei din Str. Toma Cozens Nr 3, având a discuta și ho­tărî următoarea ordine de zi: L Aprobarea bilanțului și contului de gestiune pe exerc. 1944 1­945, hotărîndu-se des­cărcarea Comitetului Școlar de gestiunea sa, avea și aprobarea de buget pe exerc. 3. Cffi pred­*re* Comitatu­­școlar prin rat*ficare și coop­ 1 țărilor făcute, sau alegeri noi în localitate : a) Bidăriu b) Cond­acu Matin c) D-ra Lupu Ecaterina Locuri devenite vacante prin deces și neprezentare. 4. Diversa chestiuni In re gliuri cu bunul mers al școa­­lei. Dacă în ziua de 8 si 1945 nu se va întruni nun­tul de membri cerut de re­gulament, adunarea amână pentru 15 Iulie 194 în acelaș focar, la același ar, cu aceiași ordine de zi, cânt se ține cu orice număr de membri prezenți, Președinta, N. PANTEA Secretară, Fl. Tom tíz mrmamm Problema ■ i­ilor tâtu în discuția Consiliului de Colaborare Joi 28 ort. a avut loc sa­dista Consiliului da colaborare s­ Primăriei Municipiului Iași Au fost prezenți: D-l Primar Ed Lăzăreni CG, D nil Gh. Ne­­gread­i, I­­otiescu și C. Davi­­dovici ajutori de primar, D-l Săveaca secretar general Primăriei, d-l Surog­u­yl I. Croitoru. Problema cea mai impor­tantă pe ordinea de zi a fost salubritatea Situația orașuloi din acest punct de vedere este foarte rea. Peste tot domnește murdăria. Pentru a se pune capăt a­cesstei situații Ser. Apelor a­ Primăriei a pus la dispoziții I. M I. (întreprinderile coma­nale) 3 cornute și 6 cai cu harnașamentele și tot inven­tarul. S’a discutat și chestionat comerțului ambulant care practică prin condițion­ detes­te tăblie. S’a opinat pentru des­ființarea comerțului ambulant și reorganizarea lul. SPECULANȚII sunt slugile fascismului să ne unim cu toții în lupta împotriva lor „Uniunea Patrioților“ — Urmare din pag­ l­a — partea care nu-i va respecte clauzele va fi sanctbnata, Nu pun eliminarea din sânul or­­ganizației, așa cum se proceda până acum. Aceste măsuri platonice au dus totdeauna la un jalnic fiasco­­in aceeași fracțiune de se­cundă in care războiul împo­triva păcii s’a sfârși, s'a pornit — fiititor — boiul și un joc de curti j care se cere analizată. Forța ‘ . lonall, constituită din ioate forțele care au contribuit dela înce­put pen"-", aistr­actia vies­parului nazist, sceptic’ v utepze, era pentru cei de r,iC credință tot pentru c ame­nințat ' lat- - acum i­alizati. Cel ca o văd ,o etizată numai pe hârtie, uită deda» rațid­e .= v >­­­sar« — în BUl * : .--Jinia lumii întregi cd aceasta se poate bizui m­­eteior­­ pentu apărarea păcii și se­­ippardis. Uita dta­ , șr onfesiunea preșe­­t al:■•.val uman, care, deși­­ afirmă că marta t un prim­­ pas, amintește că e dedicata u,zăn’­or a menținerii drep­­t SMi'k'î și î>i­ntrărilor omenești­­ fundamentale. Ori, pentru ce au­­ apt , armatele adlate ?­­ u £­iti­i ce &au sacrificat ată­­­­t Hm­.. de rară valoare, pentru ce U.R.S.S. a arăta o atât de largă înțelegere în tranșarea diferitelor diferende și care a fost sensul vieții președintelui Roosevelt ? Ca o ușoară mișcare de translație de la dinamismul războ­ului distructiv la actu al pă­cii constructive, unitatea de scop ușor se întrevede. Statutul Internațional al „Națiunilor Unite" este îmbi­bat de respect pentru dreptu­rile suverane ale popoarelor, luând insă in considerare și cerințele regionale specifice țărilor. Marile puteri nu se vor mulțumi să respecte litera ce­lor 16.000 de cuvinte, câte cuprinde Charta păcii, numai de dragul unui angajament formal, ci cu toată rapidita­tea și energia de acțiune vor interveni cu armate experi­­mentate și călite în focul lup­­telor de eliberare, să oprea­scă evoluția focarului puru­lent să paralizeze orice tendință de a arunca iar pla­neta in infernul incălcărilor. Ca superioritatea lor zdro­bitoare in domeniul militar și economic, cele emet man pu­teri vor ști să menție ceace s’a obținut cu atâtea sacri­ficii pacea organiza și pacea d­ica ne este permis a spune blindată, din motive de leg­i­tima apărare în fața războiu­lui blindat. N. AMARU, PIERDUT ordin de las­are în vatră pe numele Tocmac Ștefan str. Bacium-Țuțor«­ N­ dacia» nul. Securitatea mondială AZILUL DE NOAPTE piesă în 4 acte de Maxim Gorki De f­acturi realistă, lumea ,azilului" zug­ăvit de Gorki depășește totuși veridictul sen­zațional pentru a câștiga semnificație pur estetică prin­­ lirismul crud care țâșnește în desfășurarea dramei. Tema i­deolografi­e învăluită într-un suflu puternic de misticism mesianic caracteristic sufletu­lui ras. Asistăm la un mister, și nu la o demonstrație finim de Inefabilul Ne­împăr sufletelor care se abat fără răgaz dribuind cl­le neînțelese ale adevărului. Răpuși în lupta vieții, pen­sionarii azilului—mădulare de­căzute ale unor categorii so­ciale în plină vigoare—devin eroi blaze­ți, roși de cancerul scepticismului. Și blazarea le este încrustată adânc în su­flete, ducându-i la meditații neobișnuite asupra vieții ai cărei sens i­u-i pot desluși. Luca, bl­­onul cu figură de prefer care apare între ei cântă să-l indrumeze spre adevăr prin înfrățire și blândețe. „Pentru ce trăesc oamenii?“ la întrebat odată Satin „Pen­tru mai bine, a răspuns înțe­leptul, pentru mai desăvârși“. «Multe minciuni mai spui, moșule“—îl reproșează odată Vasca, scuturându se din visul care-l prindea și în care nu îndrăznea să creadă. Și totuși, treptat moșiil­e înseninează pe toți, dându-le câte o rază de speranță, deci­­zându i să încerce din nou să tră­as­ă. Numai Vasilisa nu poate fi schimbat­ă pentru că ea nu fu­sese îndeajuns de căzută în desnădejd­e. Obsedată de un gând monstruos ea caută cu luciditate diabolică să s­e ducă la îndeplinire. De uneltirile ei se sparg visurile în prag de a se Împlini­ fericirea lui Vasca și a Natașei. Smulși centru o clipi din încorsetarea fatalității oarbe, eroii rămân să și Împli­nească soarta implacabilă de djmneți. Actorul se spânzură. Și totuși, nimic nu înseamnă aceasta pe lângă minunea rea­l F ■* a Omului, ființă care es­­o, «n­ tutre dumnezeire și mu 1 ) ame­rică. Dacă a bun, dac* i , țeleț '", omul se poate salv lo vad — Luca necu­­no­sc Ju re­vede, piesa lui Gorki f­o-i atât de realistă cum ar pl­a, in sensul că nu este o copie p­­’dă a unor frânturi trăite, ci t ~ mai multt e viață mai viga.< și mai străbătută de seni­o.cât orice existență reală , e o plăsmuire artistică trăind independent de contiganța cu banalul nesem­iflcstiv. Ceva tare de care e străt­ b­uit schelăria acestei piese și a interpreților posibilități ne ritate. A cmenea lucrări sunt toto­dată ușor și dificil de Inter­pretat Roluri de mare desfă­șurare dramatică, constituind pentru actori prilejuri de a crea personagii memorabile în cazul când se mișcă pe linia justă, dar lăsând să se vadă atenci când posibilitățile In­terpretului sunt mai modeste o totală lipsă de suprapunere între ținuta rolului și aceea a actorului Interpret. Spectacolul oferit de tinerii grupați în jurul secțiunii artis­tice a Uniunii Patrioților nu a fost lipsit de tensiune drama­tică. Dimpotrivă, munca excep­țională a entuziaștilor inter­preți s-a făcut remarcată peste tot de-a lungul spectacolului. D­oa­­ma S­­ndri-Baian­­dra care deține regia specta­colului a știut să imprime an­samblului o unitate desăvâr­șită și o linie accentuat dra­matică , remarcăm în acest sens jocul patetic al d­ril Z­<l­ui român în actul III. Iosi nota specifică a acestui spectacol a fost excesul de gesticulație, abundența grea a detaliilor. Jocul celor mai m­ulți acted er­; încărcat cu pi a imiți zg­i­d inutili și, nu v , discorp­­ii, deși—al pu­ mm-vâri «lentului nu-1 lipsește d-lui M. Davîdschi de podi; ce îlorlalți in­­terp­siți. Trebao în prin­ul rând l! remarcăm jocul r3s.și reproș a! d-lui Pata ‘ Sbmioescu în rolul Actor­iai. Prin lidteroratirea dată dam­natului perseu­, g«a­d. Simio­­­­nescu ec șiîntâ­i printre ele­­­mentele ««te mai capabile ale echipei de teama a Uniunii, Plin de vigoare d. Z hui o Volbea In rolul lui Vases Plină de­nsiv D-ne M. Ca a­­pod. In kbî g’au remarcat d-nii I. Igorov. Ion Porsofin, A. Ontca »i d nele V Fotescu și E. Cămplanu. Decorurile d lui WUld­e, a­­decvate. N. BARBU -Ă>­ Frumusețea asigură adesea SUCCESUL în viață: Fiți f­rumoasă întrebuințând Crema de Lăcrămioare curăță, albește și catifelează fața Depozit. Farmacia Dr. Beceanu Plate Halei Iași

Next