Moldova Liberă, ianuarie-martie 1947 (Anul 4, nr. 685-759)

1947-01-01 / nr. 685

I Jucării de tot felul Cu ocazia Sfintelor Sărbători Mare asortiment, cu prețuri convenabile la librăria Cartea Rusă“ C­ymbir 1 sau 2 Războaie me­csnie © Mașină bobinaj și Ursitor în bună stare Adresați BergbsnfeeH C. A. Roseti, 47 laș» U. S. I. C. IAȘI sindicatul îmbrăcam in. Invită pe toți comercianții Manufacturiști și galanteriști, sa depună până max­im­um 31 Decembrie a. c. la sediul nos­tru, comenzile pentru de bumbac tranșa VII și cota su­mele respective. Aceste comenzi însoțite de certificatele Camerei de Co­merț Și Adm. Financiare, vor fi trimise spre aprobare la București maximum la aceasta dată. Este ultima chemare în a­­cest scop deci, e în interesul fiecăruia să nu piardă această tranșă. DOCTOR j î R. DAMSKER ,«dic»it șef­i­ Serviciului de BOLI INTERNE­­ și Spitalului Israelit, consults in Str. F­lena Doamna Nr. 17 8—13 și 5—5 imediat, în condiții­ un avan tagioase la Oficiul Presa s­i rada Lapușneanu No. 23 Chestura Poliției Municipiului Iași Biroul Populației COMUNICAT Se aduce la cunoștința so" cititorilor orașului Iași, că în­­cepând dela 2 ianuarie 1947, se va proceda la viza bule­tinelor pe anul 1947, după următorul intinerar: A, B, C dela 2—4 Ianuarie. D, E, F dela 8—10 ianuarie. G, H, I, J dela 11—14 ia­nuarie. K, L, M, N dela 15—17 ianuarie. O.P. R dela 18—21 ianuarie. S, I­, U dela 22—25 ianuarie. V, Z, X dela 27—29 ianuarie. Se atrage atențiunea că Biroul Cartelelor de pe lângă Primăria Municip.­lași, nu va elibera cartelele noui, fără viza buletinelor,pe­ anul 1947. Chestor, S. MUSCALU Șeful Bir. Populației Iași Comisar KARS S. Ibalul IPRESEI jIMRI SURPRIZE Cel mai ex»­­­celent jazz Cel mai co­pios bufet Vânzători da zfort se caută și se angajeazi i ANUNȚ Se aduce la cunoștința can­didaților înscriși la examenul de clasificare pentru medici primari de specialități urma sa aibe loc în ziua care de 15 Ianuarie 1947, ca acest e­­xamen se amână pentru data de 21 Aprilie 1947. Inscrierele se continuare până la primesc în data de 11 Aprilie 1947. Concursurile de internat și externat în medicină la cen­trele universitare, se vor ține irevocabil la datele anunțate. Concursul de internat în farmacie pentru Centrul Uni­versitar București, va avea­­ [UNK] [UNK] [UNK]- 28 ianuarie 1947. P. d­irector (ss) Ballador pt. con?. Indiscifrabil Ccesți și răspândiși *,w0*1·a HD6*a­rraH^Baresea matematicieni sovietici MOLDOVA LIBERA De Sfaul iMou Teatrul Național ne pre­zintă din nou străvechea me­lodramă „Două orfeline“ și „Baba Hârca“. Un gazetar venit din București a rămas uimit de acest repertoriu. Oare Teatrul Național, n’ar trebui ca de sărbători, când oricum lumea vine la teatru, să prezinte spectacole de va­loare artistică ? Ar fi o datorie de con­știință artistică. Reluările imitab­ile după spectacolele teatrului din Capitală, ne-au arătat un fel de frică din partea instituției mistice locale de a noastre ar­încerca și lucruri noi. Toată stagiunea de până acum a purtat această am­prentă a imitării bucureștene. „Naframa iubitei“ și „Casa cu două fete“ viitoarele pre­miere întăresc spusele noas­tre. Pe când ceva nou ? „Salvarea“ a fost prezentă pe scena Teatrului Național cu ocazia melodramei „Două orfeline“ Datorită unui capriciu regiso­­ral a apărut trăsura salvărei întruchipând o diligență. Din nefericire Crucea roșie de pe portieră era bine vizi­bilă în sală stăruind ilaritate. „Năframa Iubitei“ piesa lui Ion Luca care se va juca la T. N. înseamnă o frumoasă atitudine a lașului față de marele dramaturg despre care Tudor Arghezi a scris recent un amplu articol. „Votați cu Stroe“ revista care va găzdui două zile la Iași se spune că este una din cele mai bune turnee din ultimul timp. N. Stroe so­sește personal în fruntea u­­nui ansamblu de 60 de per­soane. „Părinții taribiți“ piesa lui Cocteau va intra în curând în repetiție la Tea­trul Național din Iași. Teatrul Poporului reîntors recent din turneu se află în vacanța artistică Așteptăm cu legitimă curiozi­tate ca T. N. să îngidie ti­nerilor deh T. P. să-și joace piesa lor de turneu „Copilul altuia" pe scena noastră o­­ficiala. Aurică Tânsie fiul marelui Tănase joaca, făcându-și debutul în revista „Votați cu Stroe“, în care îl imită pe tatăl său. Se pare că este un debut de succes. „Aproape si­ cer piesa dificilă a lui Julien Luchaire a obținut un slab succes de public. Asta nu înseamnă că va trebui să vedem numai melo­drame și operete la T. N. Bîli Romsa cunoscutul compozitor bu­­cureștean în fruntea unei or­chestre de 20 de persoane dirijează ansamblul „Votați cu Stroe“. Fișier teatral și artistic...­Casa din strada Caro lin nou lot de t­oți din Moldova a luat om replin­Gi exteriare Hsistanța m­ecSb­aia sa Centrul «Se Triere. C.SI.SS Sâmbătă seară cu pără­sit lașul, plecând spre Si­­biu, un număr de 80 copii. Duminică 29 Decembrie a plecat spre Timișoara un lot de copii în număr de 85. 11. Controlul medical al co­piilor de la Centrul de Trie­re C. A. R. S. este efectuat de către dl. dr. Mendelovici, care își îndeplinește datoria cu un devotament și o con­știinciozitate pentru care a fost elogiat de către Comite­tul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase și a Crucii Roșii. Dl. dr. Mendelovici este a­sistat de surorile puse la dispoziție de infirmiere. Crucea Roșie. Copii sunt controlați zilnic de către medic. Deasemeni, Centrul a fost înzestrat cu o infirmerie pro­prie, în care sunt izolați co­pii cu maladii contagioase. In prezent sunt internați în infirmerie un număr de circa 20 copii bolnavi de scabie și tricofiție. Copii care necesită un tra­tament mai sever sunt inter­nați în spital, după ce sunt ținuți câtva timp sub obser­vație in infirmeria Centrului. înțeles planul de raționali­zare întocmit de guvern, au dat autorizații de colectare pentru tot felul de produse țărănești unor economate de întreprinderi ai căror patroni au înțeles să plătească oricât mălaiul, cartofii, vitele sau ceapa. Se pare că oficii bip­­rocratice administrative des­tul de înalte au dovedit și ele foarte multă slăbiciune în a­­plicarea planurilor de rațio­nalizare de vreme ce aprovi­zionarea publică este în su­ferință. Tocmai deaceia a fost necesară schimbarea de la ministerul Economiei Naționale și extinderea dirij rii­mice, a economatelor și econo­ofi­ciilor de aproviz­o rare comer­ciale. Pe viitor, economatele și o­­ficiile de aprovizionare nu vor mai fi lăsate de capul lor. Ele își vor avea determinate locurile de cumpărare în mood precis și orice posibilitat­e (Urmare din pag. l­ a) — de concurență între ele va fi exclusă, după cum va fi ex­clus orice amestec al lanților pentru care se specia pre­gătesc legi speciale de urmă­rire și de sancționare. Economatele vor trebui să cumpere numai la prețurile oficiale, întrucât patronii în­treprinderilor vor fi și ei ne­voiți să renunțe la suprapre­­țuri și la cote de mărfuri ne­controlate și deci nu vor mai avea cu ce să acopere pe viitor deficitele economate­lor. Economatele vor trebui să respecte în mod strict pla­nul de raționalizare atâta timp cât va exista el, întrucât nu se va mai permite ca unele economate să aibă magazii­ prea pline în dauna altora. Deci o normală activitate economatelor și a oficiilor de aprovizionare în comun—care se vor extinde pentru toată populația țării — in nici un caz nu poate avea ca rezul­tat sporirea prețurilor atâta timp cât cei interesați ca ele să activeze după lege și după plan se vor supraveghea cu atenție chiar dacă pentru a­­limentarea lor cu fonduri, ar fi necesară dublarea sau trip­larea emisiunei noastre mo­netare. Insă dl. C. V. mai are mo­tive pentru care se crede în­dreptățit sa prevadă urcarea prețurilor de pe urma activi­tății economatelor. Vom în­cerca să discutăm și aceste motive, nu pentru a-l con­vinge pe dl. C. V., care atâta legat de casa să­u timp cât este Brătianu va trebui sească nod în papură oricărei legi votate de Parlamentul actual. Discutăm motivele d-lui C. V. pentru că ele ne dau o admirabilă ocazie de a popu­lariza principiile de bază ale economiei dirijate, ale econo­­m ratelor ale oficiilor de apro­vizionare și ale tuturor mă­surilor ce se iau pentru or­ganizarea vieții de toate zi­lele a tuturor cetățenilor a­­cestei țări. C­T JI A “ RE D~A Str. Lăpușneanu 37, terifon 1201­2 ADMINISTRAȚIA I Str. Lăpușneanu 37, telefon 2012 ? IAȘI I A­BONA­MENTE 3 luni 23000 lot pe 6 lunie 45000 lei întreprinderi, 8­ dorulfiți. ____ 260.000 tei ív­en I r­fa ® — (Urmare di­n gpo­ l­a) — Povestea lui Pâinița în sifonul Nr. 2 aceiași or­dine. Paturile înșiruite și a­­coperite cu pături gri, dau un aspect plăcut camerei. — ,­Pijamalele în care sunt cu­măbrăcați copii le-au schimbat totul înfățișarea“ — ne spune d-na Iacob directoarea aminului. Totuși tragedia acestor co­pilași se prezintă aici sub forme crâncene. Și asta o spunem gândindu-ne la ceea ce vom nara mai jos. Pe un pat­an­ zărit un bă­­ețaș de pe-o cinci anișori, care printre sughițuri, conti­nua la intervale regulate să ceară „pâinița“. L-am întrebat cum îl chia­­ma. După un șir de vorbe ininteligibile, „pâinița“ a fost singurul răspuns. " „L’ai­ găsit acum o lună în fața căminului — mi-a spus d-ila directoare Iacob. N’avea nici un act asupra sa, afară <de un bilețel lăsat de nefericită, în care să-și dă copilul fiindcă cu ce-i hrăni, ne și nici o adresă. ;e mereu și cere lipsa altui nume ceilalți copii îi spun E o poveste tragică și Pâinii ad­varată care ar trebui să rea­ducă la realitate pe toți acei ce-și permit în momentul de f­­ ți și cheltuiască averi fa­buloase pentru satsfac­erea unor „plăceri“ meschine și trecătoare. u­ut dan Gra prac.rrailiäf, cel mult așteptat Cra prânzului provoacă un adevarat vacarm. Dimineața au mâncat mămăligă cu lapte, iar acum la pr­az li se ser­vește borș cu carne. Se acordă toată atenția la preparea prânzului, Iată ser­vesc „marmidek“ cu miros ce-ți gâdilă aburinde plăcut nările nasului. Farfuriile și gamelele sunt luate cu asalt. D-ra Mary infirmieră Crucea Roșie și supraveghe­­­toare a salonului respectiv are mult de furcă cu acești copii care la mirosul mân­cării au devenit aproape a­­gresivi. Unul mai inventiv s-a fu­rișat pe sub masă și a înfăș­­cat o porție de carne. Este însă reclamat supraveghe­­toarei de către un coleg care i-a observat la timp. — Să nu mii spui că-ți dau și ție suma, s’a rugat „infrac­torul“. Dar digeaba. A dojenit de infirmieră și fost s a jurat pe „ochi“ că­ nu va mai face niciodată ceea ce a fă­cut. in împărăția visurilor După masă, cei mai mici fac roată în jurul celor m­­ai mari care mândri de sine, po­­­vestesc cu ifose despre zâne și toți frumoși, balauri năz­drăvani și alte minunății. S­­­tr’un colț Irofte Mihai un b­­­ețaș mai răsărit poveste­ști­­despre o iapă scotea pe patru streapă care nări gr­­­mezi de aur. Cei din jur sunt numai urechi. Un țânc cu vre-o 6 anișori îl întrerupe pe povestitor. — Și bini era daca avea 9 tata așa o iapă. Apoi unul câte unul ali­pesc visând la zâne și feți frumoși, la un balaur năzdră­van ucis cu un buzdugan la țepe șirepe ce scot gră­­­­ezi de aur pe câte patru nări. Se înserase de alm­elea când am părăsit căminul din str. Carol. La „Cor­so“ la „Micul Luther"1 și la celelalte loca­luri se petrecea cu intensi­tate. Se consumau porții de fripturi, icre, fructe, se beau liqeururi, șampanie și se daru­sa în ritmul nebun al anoi orchestre stridente. De de­parte sunt acești indivizi de crunta realitate. Și mă gân­deam atunci la Pâin­iță, la Culiță, Rodica Anastasia, la capitul care visa ca tatăl sau să aibe o iapă năzdrăvană. 1. ZAICESCU mama mm­a­u an Nici c­opilul pâinii ■ [UNK] Îîi China cooli gm ©? da !«a«is­us? ,faraj palatului !® msreilor ! — (Urmare din pag. l­o) — lasă prinși. Ce vreți, e natu­ral. Când își văd mama și frații nutrind de foame, pre­feră să-și lese căminul, și ori­care ar fi sentimentele lor să se înroleze în armată ca mer­cenari“. Dealtfel pe străzi, nu e rar să vezi cărând un om sau o femee, epuizați de foame, în fața vreunui galantar bine gar­nisit „rezervat pentru ofițeri" și murind fără un strigăt în mijlocul indiferenței generale. O ora mai târziu gunoierii trec și ridic victima fără să se intereseze de identitatea ei mai mult decât de cea a unui câine sau a unei pisici. Qentralaî primește §3u­ră’e3 3DSÍ Am putut asista la rece pe care generalul trimișilor speciali ai o dădea genera­lilor naționaliști din China. Un f­ost extraordinar era desfășurat, în mijlocul plecă­ri d­e seeifii Rolul matematicienilor ruși la desvoltarea științei mate­matice mondiale datează de mai b­ine de un secol. Iluștri matematicieni ruși Lobacevski și Cebâșev au fost creatorii unor ramuri noui ale mate­maticei. Op­tria non-eucli­­deană a lui Lobacevski, a re­voluționat la timpul său teo­rii­­ existente în domeniul geometriei, introducând con­cepții îndrăznețe în vechea și tradiționala ramură a geo­­m­­et­riei plane. Lucrările lui au constituit primul pas pe ca­lea descoperirii principiului activității în fizica. Cebâșev a fost creatorul matematice din Petra­­, care prin lucrările ei a contribuții prețioase în c u știin­țe matematice mon-In timpul secolului care a trecut, de la primele lucrări ale lui Cebâșev și Lobacevski școala matematică din Lenin­grad a dat mulți alți repre­zentanți ai științei, care au continuat desvoltarea teoriilor marilor lor precursori și au creat nouă domenii impor­tante în matematică. Cercetă­rile lui Zolotarev și Voronâi in domeniul teoriei numere­lor, lucrările lui Leapunov re­feritoare la stabilitatea miș­cării, cercetările lui Marcov în teoria probabilității, au adus un aport strălucit științei. De la începutul secolului XX a început să se desvolte re­pede școala matematică din Moscova, care s’a impus cu­rând prin realizările repre­zentanților săi. In timpul Pu­terii sovietice matematica, ca și toate celelalte științe, a devenit, accesibilă unor cercuri largi și a căpătat un avânt­a­Q deosebit. Printre reprezentanții de seamă ai matematicei sovie­tice îl citam pe M. A. Lavren­tiev, vice-președintele Acade­miei de Științe Ucrainiene. El este îndrumătorul impor­tantei școli științifice a teoriei funcțiilor variabile complexe și a aplicării ei In aerohidro­­dinamică. Sunt binecunoscute lucrările lui cu privire la te­oria elasticității și la alte pro­bleme de mecanica. M. A. La­vrentiev a creat metodele rezolvării problemelor aplica­te. In unul din cele mai im­portante cicluri de lucrări ale sale, M. A. Lavrentiev a creat o teorie care permite extin­derea metodelor teoriei func­ției variabile complexe asupra rezolvării multor sisteme de­­ ecuații diferențiale și posibi­litatea de a cerceta aceste sisteme prin metode geome­trice. Această teorie a lui A­. A. Lavrentiev, i-a permis să rezolve o serie de probleme teoretice ale teoriei funcțiilor și în acelaș timp să elaboreze metode de cercetare a curen­ților gazoși, a mișcării unde­lor pe suprafața apelor ș. a. m. d. Pentru aceste lucrări M. A. Lavrentiev a fost dis­tins cu premiul „Stalin“ cl. I. Școala matematicienilor so­vietici se mai mândrește și cu numele lui I. G. Petrovski laureat al premiului „Stalin“ cl. I. In toate timpurile, marii matematicieni s’au străduit să studieze și să dezvolte meto­dele rezolvării ecuațiilor di­ferențiale ale matematicei fi­zice, care sunt legate de pro­blemele mecanicei și fizicei. Acest domeniu prezintă clase de ecuații : o clasă de 3 ecuații legată de problemele repartizării staționare a tem­peraturii alfa, legată de pro­blemele oscilațiilor și a pro­­pagărei oscilatorii a fenome­nelor și a treia legată de pro­blemele termoconductibilității și difuziei. Toate însușirile e­­cuațiilor erau însă studiate numai separat de la caz la caz. 1. G. Petrovski a fost primul, care a reușit să elaboreze teoria sistemelor generale de ecuații, care demonstrează ca oricare din sisteme se înca­drează într’una clase, iar soluțiile din aceste sistemelor au propi­­cii distinctive ale celor mai ample ecuațiuni din fizica matematica. Aceste lu­crări ale lui I. G. au marcat o etapă Petrov nouă in desvoltarea matematicei. O tânără știință care s’a desvoltat mult in ultimul timp, este topologia — știința care se ocupă cu cele mai gene­rale propriet­ăți ale figurelor geometrice. Unul di­n crea­torii acestei științe este P. S. Alexandrov. E­meritul matematician arătat posibilitat­ea cercetării a celor mai complexe variabili­­tăți matem­­aice, având ca punct de plecare studiul for­melor geometrice elementare, câinilor­, al evantaliilor, al e­­paletelor de aur, al unifor­melor împodobite. Un banchet de 500 tacâ­muri deschidea serbarea și toată noaptea bufetul bine , garnisit era asediat de mul­țimea invitaților. Un tânăr ofițer mi-a spus : „sun­t 2009 invitați și asta se reînoește de două ori pe lună“. F. propagandă. Ofițeri americani, foarte an­­turați, circulă,­­prin saloane unde do unește buna dispoziție. In zori, serbarea era în toi. Am părăsit platul prin­­tr’o ușă lateral:u In lungul fluvialui, trei co­pilași în zdrențe, strânși unul în altul, dormeau,­­ pi­cioarele lor scheletice ames­tecate, și abdomenele umflate. Trei din miile fara familie și acoperământ care cerșesc toată ziua, rămășițe de la m­e­sele bogaților și care așteaptă moartea liberatoare. El a studiat deasemeni cele mai generale forme geome­­­­rice, așa numite spații topo­lo v. Pentru aportul său prețios în domeniul științelor mate­matice P. S. Alexandrov a fost distins cu premiul „Sta­lin“ clasa 1. La desverltatea topologiei aplicate au contribuit mult lucrările remarcabile ale lui , S. Pontreaghin. incinalele lui lucrări se i ia problemele topolo­­com­binatorii și ale gra­­uri­ov­­ențial al continue. Rezultatul studiului topolo­­ei combinatorii sunt teore­mele duplicității care au că­pătat un caracter cu totul nou și con­stitue în prezent o ramură independentă a to­pologiei. Studiul grupurilor continue a­ dus la o desvoltare puter­nica a teoriei clasice a gru­purilor. Rezultatele lucrării­­ lui L. S. Pontreaghin­str.i expuse in lucrar­ea lui de mare importanță „Grupurile continui“. In dom­eniul algebrei, rezul­tate fundamentale a obținut V. G. Cebotarev. El a con­tribuit m­ult la soluționar­ea problemei de a reduce rezolv­­area ecuației algebrice la re­­zolvarea unui lanț de ecuață, depinzând de un număr­­ mmm posibil de parametri. Cea mai de seamă realizare a lui­­i 1.» Demonstrarea uneia din mai importante teoreme ce­« iin t­eoria numerelor algebrici adică a numerelor care sunt rdăcini ale eonalîilor *'gt‘ »zice cu coeficienți întregii Aceasta este o enumera!* parțială și sumară a celor mui buni reprezentanți ai științei matematice din U.R.S.S. Mult avanți talentați lucrează l­­adrul colectivelor stmipȚ din Moscova, Leniograf, Ibi isi, Kiev $!­a.t* ciOl ! du JnUrr, Sov'tjtiS ti*eetto«ui6sr»3»W! S­E CRUȚI zilnic și se plătesc bi« Funcționari [ei de birou. Deci atât Dv., cât și copiii Dv. pot învăța în foarte scurt timp și convenabil, fie : DACTILOGRAFIA [Mașini de sclist, care se poate înv­iți de ORICINE,­ la orice vârsti și cu oricâte clase de ȘconG, fie : STENOGRAFIA, CONTA­BILITATEA , CORESPON­DEN­­ȚA, LUCRĂRI de BIROU, sau LIMBI STRAINE­; [Engleza, Rusa, Franceza si Germana­. . SCRIU. COPIEZ și TRADUC orice acte, corespondența etc. în și din limbile de mai sus. Adresați-va la ȘCOALA de STENO-DACTILOGRAFIF din Pasajul BANII Nr. 2 (Unei Cinema Capitol). lini fin­d­ înrrijit—r­rti ir-îrirri - A b­c * $ t­i s

Next