Moldova Liberă, iulie-septembrie 1947 (Anul 4, nr. 832-908)

1947-07-02 / nr. 832

fi Sanli Dela jugul nipon la opresiunea Kuomintand­ului — (Urmare din pag. l­a) — străzi cu rafale de mitralieră. Trupele năvăleau în case, je­­uîndu-se și ucigând locatarii, tartorii oculari au declarat " străzile din Tialpei erau i­resate de cada­vă". Aproape 100 de locuitori pașnici au uciși în acest oraș. In în­­taga insulă, represiunea a «ut aproape 10 mii de vie*­i in Perfidie Luptele au centifluat până­­ sfârșitul lui Martie In di­verse regiuni al Formozei. O parte din insurgent» au orga­nizat detașamente de parti­zani și s'au retras în munți. Neindrăznind să trimeată trupe im­b urmărirea lor, comanda­mentul a recurs la o provo­care. S-a anunțat, anume, că toți acei care vor depune ar­mele vor fi grațiați. Unii din­tre răsculați s’au încrezut în promisiune, dar toți acei care s’au predat au fost imediat e­­xecutați. Insurecția a fost sfărâmată. Dar autoritățile înspăimântate de amploare ei au crezut de cuviință să îmblânzească re­gimul. Administrația a fost pu­țin reorganizată, câțiva re­prezentanți ai populației au fost admiși în organizmele ad­ministrative. Guvernatorul ge­neral Th­en-Yi a fost revocat și administrația militară a fost înlocuită prin una civilă. Este lesne de închipuiți regimul care era impus Formezei, dacă însăși autoritățile Kuomintan­­gului, după înăbușirea răscoa­lei, au trebuit să țină soco­teală de­­ anumite revendicări ale locuitorilor.­­1 •. (După notele de călătorie ale lui N. PROTENCO; Săptămână cultural. Filmele americane fabricate în serie sunt din ce in ce mai mediocre, desa­­­trăgînd spectatorii care aș­teptau o producție postbelică calitate. Și din păcate in baza unei convenții economice franco­­­­mericane, filmele americane la prioritate în Europa. Ast­fel că multe filme excelente franceze se află un depozit la București fără să se putem viziona. Turneele primite mal re­ce de publi­­cu­l de provincie care se lasă n­ai greu „tras de sfoară“ au început să se rărească. Din vacate calitatea lor rămâne mediocră. Vor vizita lașul: „Săracul öteun cu Marcel Anghelescu și „Otto elefantul“ cu G. Ti­­mică. Turneele Iașului au fost ca niciodată de nu­meroase. După „Frații Kara­­filaroff", și „Necunoscuta“ vor pleca, „Ginerele d-lui pre­fect“ cu Miluță Gheorghiu și s Nimta cu repetiție“. Din dis­tribuția nouă a acestui ultim turneu fac parte : d-na Mă­­rioara Davidoglu, dl. Gică Popovici, P. P. Petrone, C. Onică, d-na Ina Otilia Ghiulea dl. G. Macovei și însăși di­rectorul de­­ scenă George Dem. Loghin care va deține în turneu rolul deținut la Iași de dl. Mihail Grosariu. După o absență de mulți ani dl. George Dem. Loghin, revine la prima d-sale înde­letnicire. lucția • s ' țet de Marți « lucrări ' noase. 'rea Filar­­■ [UNK]«JUS­:_numim nume de ama­tori cunoscute ieșenilor ca : Judith Bercovici Steluța Dia­mant, D. Guga, C. Morceageți etc. este numele unui nou teatru care­­ s’a deschis săptămâna­ trecută la București. Reper­toriul acestui teatru este de o­ calitate superioară. Desculții­ ­ se numește un nou roman al d-lui Zaharia Stancu. Fragmente din acest roman au fost publicate în revista „Contemporanul".­­ Cezar Petrescu a terminat traducerea marii opere a scriitorului M. Șolo­­hov „ Pe Donul liniștit". Petrică și lupul Basmul muzical de o savoare deosebită a compozitorului rus Prokopiek­ a fost transpus recent pe ecran într-un film animat de Walt Disney. „Teatrul Magador** % MOLDOVA LIBERA :­.La Galați, echipa studen­­­­țească a fost la un pas de victorie, reușind sa țină în i șah echipa fraților Zapîs. Up­­i­sită de serviciile unor eve­­i­mente de valoare (Popovici,­­ Vâlvoiu, Mihăilescu) A. S. Politeh­nica a pierdut la li­­­­mită, după ce la pauză rezul­­­­tatul era egal: 1-1. In prima repriză, pentru ie­­n­i­șeni a înscris Deak, pentru ca 1 la cel de-al doilea ui-templ­u acelaș Deak să marcheze a doua oară. * In urma ultimelor rezultate , restanțe din div. B. seria II-a,­­ iată cum arată clasamentul: 1 Textila Sf. Gheorghe 26-16-5­ 5*72: 42 = 37. F. C. Ploești 26-15-5­ 6-56:37=35. J Textila Buhuși­­ 25-13-7-5-68 : 35 = 33. * J­­ SpOl­ting Pitești i­­. 26-11-8­ 7-66 : 59 —30. J I F. C. Călărași ’ î­l M 25-12-3-10-59 : 59 — 27. J ! Desrobirea L ! 26-11-4-11 54:57— 26.J­ J. A. R. Brașov Í­u I 24-10-4-10-50 : 49 — 24.­ J Socec Lafayette I . 25-10-4-11-67 : 68 — 24.11. Gloria C. F. R, P 25-12-0-13-50 : 65 — 24. ^ S. T. B.23-9-5-9-37: 63 — 23. c , Grivița C. F. R. 25-8-5-12-49.- 47=21. 1 r A. S. P. 1. 1 ( 25-5-7-13-46:64=17. i Sparta J J 23-5-6-12-35 : 50=16. i I Ferroemail 4 26-6-3-17-35: 64=15. < I A. C. F. R.-Danubiana I M-10-1) 3 Duminică, Parcul Sportiv a fost o mare de lume. Romașcani și ieșeni, spec­tatorii au venit să vizioneze un veritabil Derby al Div. C între două formații muncito­rești de reale posibilități. Pentru acest match, a fost delegat să­ arbitreze dl. Ceau­­reanu, secretarul C. C. A-ului. Echipele au ieșit pe teren la orele 17.45, ieșenii în tricou­rile lor vărgate, oaspeții în alb-albastru. Jocul începe într-un tempo rapid, ambele formații căutând a în­scrie cât mai multe goaluri, fapt pentru care, spectaculo­zitatea a lipsit cu desăvârșire. Incontestabil că la aceasta a contribuit în mare măsură te­renul desf­undat, datorită ploii care a invadat stadionul. In min. 25, Mock, degajează puternic balonul, îl intercep­tează coechipierii liniei ofen­sive și Crețea îi depășește pe Diaconescu, trage și... goal. Goalul oaspeților a provocat un puternic riviriment în ta­băra gazdelor, care schițează câteva atacuri, toate fără de rezultat. fî­­n repriza secundă, jocul se mută în careul romașcanilor. Thar are balonul, îl schimbă cu Kilvania, acesta îl trimite mult înainte, dar Nastea dintr’un unghiu dificil nu poate fructifica. In min. 85. Buro comite hands. Tache, extrema dreaptă a ieșenilor se pregătește să execute lovitura de pedeapsă. De pe partea dreaptă a tere­nului Tache a trimis în colțul drept al porții, Gavrilescu a sărit, prea târziu însă fiindcă mingea se odihnește în plasă. In acest moment rezultatul este de 1-1. Jucătorii ambelor grupări încearcă să modifice rezulta­tul, dar nu reușesc de­fel. Cine s’a remarcat De la oaspeți s’au impus în ordine: Laresch, extrema dreaptă, Byro și Mock. Dela gazde: Kiboania cen­trul half, cel mai bun din „22“, Leonte și Tache. ■Za S Mîmî Arbitrul Dl. Ceaureanu, a condus bine un match care putea să ofere spectatorilor o partidă mai agreabilă. In urma acestui joc, romaș­­canii, au luat avans cu 2 puncte în clasamentul seriei XI-a a div. C., fiind urmați de Victoria C.F.R. Iași. W­ig&& Duminică ! A. S. Politeh­nica rejoacă din­­ nou matchul la Iași cu F. C. I Ploești . ȘTIRU LA GALA­TI Politeh­nica a fost la un pas de victorie: 2-3 (1--1) Danubiana a realizat un drag în compania unui fi.C.F.R. deslăntuit. Clasamentul Div. Nat. B. Propuneri cetățenești Pentru ca și putem cumpăra la praf oficial — (Urmare din pag. l­ a) — lizează lucrurile. Și apoi, dacă colegii d-tale de ne­gustorie nu vor lua 7 piei de pe țăran când vin să cumpere ceva la târg, și voi veți găsi totul la preț convenabil. — Atunci mă las de ne­gustorie, îmi­ radiez firma și pace. — Nu, Domnule Popescu, că atunci ai să mergi în­­tr’un lagăr de munca, sau ai să treci la măturat stră­zile. Dacă nu poți fi folositor societății în branșa d-tale, trebue să fii util în alt mod. Primul rezultat al aces­tor măsuri va fi dispariția­ complectă a negustorilor"" de ocazie și in general a comerțului negru. Al doilea rezultat ar pu­tea fi vindecarea finanțe­lor țării de grava boală a medaliilor. Pentru că dacă comercianții își vor plasa capitalul în marfă, nu-i vor mai ține ca până a­­cum în cocoșei. MIHAI DORIAN II DOCTOR R. DAMSKER Medicul șef al Serviciului de BOLI INTERNE al Spitalului Israelit, consultă în Str. Elena Doamna Nr. 17 , 8—10 și 5—6 Adunarea corpului didactic al școlilor primare din localitate La Liceul Național din lo­calitate a avut loc o adunare a membrilor corpului didactic primar, cu care prilej dl. Ma­rius Bucătură, director gene­ral al învățământului primar din Ministerul Educației Na­ționale, a făcut o expunere a­­supra nouei organizări a școlii primare și democratizarea ei. » Primul a luat cuvântul dl. inspector Constantineanu care, a prezentat învățătorilor ie­șeni pe dl. director g-ral Bu­­cătaru, după care a arătat că, guvernul odată cu măsurile de introducere a ordinei în toate sectoarele de muncă, a hotărît, prin Ministerul Edu­cației Naționale, să puie pe fiecare dascăl la locul său de muncă și cinste. După ce a mai vorbit d.­ in sp. Vasile Cozma, au luat cuvântul de director ge­­­­neral al învățământului pri­­n mar­i Marius Bucătură, care începe prin a arăta ce trebue făcut pentru democratizarea școlii. „Ne aflăm astăzi în faza de curățire a terenului, în epoca de normalizare a învățămân­tului. Toate sinecurile vor fi desființare, iar numărul in­spectorilor va fi redus la mi­nimum. In sectorul școlar, avem nevoie de îndrumători, nu de jandarmi. Pe viitor, la fiecare sfârșit de trimestru,părinții vor veni să controleze pe elevi și în­vățători, în cadrul unor mici festivaluri, cu întrebări și răs­punsuri. Și toată răspunderea cade pe umerii învățătorilor, üaÉBB Bi Mff1i S'ii­äftnik­ »weg sgggsggLJj—­JJ...... SINDICATUL SANITAR IAȘI Secția Dentară aduce la cunoștința tuturor membrilor Secției Dentare, de a se prezenta cu începere de la data de 30 Iunie a. c. până la data de 4 Iulie între orele 7-8 seara, pentru a se pune la curent cu cotizațiile și carnetele, a se reînscrie și primi instrucțiuni. Acei ce nu se vor prezenta în cursul acestor zile, vor fi considerați definitiv demisio­nați. COMITETUL teM­E­CU­­E­N­T­O - CALENDAR ___» ." MARȚI 1 IUNIE 1947 Cozma și Damian* £ AJ-Sâng. D. N. Isus Cristo* PROT. Teobald EVR.­­3 Tarmis 5707 Soarele răsare 4.38, apune 20.3 SPECTACOLE Cinema Trianon: „Și acum, pe mâine*. Juffias fțhritt Cinema Sidoli: „Mi s’a dăruit un înger*. Jurnal Mopex. Cinema Capitol: „Dansatoarea din Singapore”. Documentar Sovietic, Cinema Phoenix: FARMACII DE SERVICIU (După amiază și în cursul nopții) Dr. Bătianu str. Cuza Vodă Flach str. Socola Victoria, Piața Halei PROCUROR DE SERVICIU ________Dr. Ion Manoliu str. Zmeu, 8­41. 11 Șapte școli primare din oraș au prezentat o frumoasă serbare pentru muncitori în sala de festivi­­tăți a fabricii Textila - Alte serbări de sfârșit de an la școlile «8»­­ .localitate . Școlile primare din nordul orașului au organizat în dimi­neața zilei de Duminică 29 Iunie o reușită serbare în sala de festivități a fabricii Textila. Au dat concursul : școala No. 7 fete Oltea Doamna, școala No. 3 fete Petre Pon­i, școala No. 2 băieți Carol I, școala No. 9 Mihail Cogâlni­­ceanu, școala mixtă Păcurari, școala din comuna Copou și grădinița de copii Textila. Au participat toți muncito­rii întreprinderii Textia și salariații acestei instituții în frunte cu directorul ing. R. Ralea, dl. Aurel Hotnog pre­ședintele sindicatului învăță­torilor din Iași, inspector șco­lar Gh. Polcovnici­, insp. șco­lar Ovidiu Rotaru­, corpul di­dactic al școlilor respective precum și foarte mulți părinți ai copiilor. Dl. învățător Gh. Dodon care a pregătit serbarea a arătat prin câteva emoțio­nante cuvinte legătura trai­nică între copii neamului și muncitorimea din fabrici. Programul foarte chibzuit și variat alcătuit a încântat asistența. Copii au executat minunate jocuri și dansuri na­ționale au recitat poezii, au jucat scene­te. Asistența a plecat cu o a­­mintire încântătoare de la a­ceastă serbare.* O reușită serbare de fine de an a avut loc la școala primară de fete Elena Doamna din strada Aluzelor de sub conducerea d-nei Elena Ro­taru­. A participat corpul di­dactic al școlii, părinții ele­vilor și comitetul școlar. S’a sărbătorit ieșirea la pensie a d-nelor Natalia Co­jocaru­, Paraschiva Buțureanu, Antoaneta Costinescu,­­Victo­ria Apostolescu. In sala Ateneului Tatarsc s’a desfășurat o serbare de sfârșit de an a tuturor școli­lor din cartierul respectiv. După dansuri naționale, rev­oltări și coruri, de inspectezl școlar Traian Popescu a ținut o conferință despre impor­tanța serbărilor școlare și a făcut o dare de seamă a ac­tivității învățământului primar pe anul expirat. La Ateneul Nicolina serbi*s <­rea a fost dată de școlile din partea locului. După progr­a­­mul artistic, d. inspector Cona Rollea a vorbit despre „Școala* familia, societatea“. La Comisia Locală, serban» 1 a fost organizată de școli* primare din centrul orașului iar­­ conferința a fost u­fii­ată de d. inspector școlar îi. Cozma. mm­. REDUCERI speciale acordăm în timpul vacanței, când puteți învă» în foarte scurt timp DACTI­LOGRAFI­A (Scrisul la to­ v« sistemele de mașini), STENO­GRAFIA (Scrisul rapid inter­național), CONTABILITATE^ LUCRĂRI de BIROU, sau LIMBI STRĂINE ca : Engleza, franceza, rusa și germana.. Se eliberează DIPLOMA de absolvire. Se SCRIE și se TRADUCE în și din limbile de mai su­s, orice ACTE, corespondenți, literatură etc. și se MULTIP­LICA în oricâte exemplar CURSURI pentru­­ Studenst­ad­e, etc. A se înscrie la ȘCOALA de STENO-DACTILOGAFIE sfc. Lăpușneanu. 29 (Curte Fe­­tescu) zilnic de la ora 9-7 pan. Citiți și răspândiți .Moldova Liberă* PE O CALE FERICITA v într’un viitor foarte apro­piat, călătorul care va face drumul de la Șamar la Sara­, je vo va avea sentimentul că citește, parcă, o pagină din ■îteri* nouii Iugoslavii. Lui îi va fi dat să vadă urmele pu­­- • • v­­dina­* • l’t­­­ite cu’ mușchi, proaspetele parapete­­­samente abia atinse de verdeață, gări ] Și haite ce poartă numele eroilor iugoslavi. Despre multe lucruri ne povestește cu o mândrie abia reținută vecinul nostru de comparti­ment—unul din cei două sute , mii de constructori ai căii fe­rate a tineretului Șamaș-Sa­­­­rajevo. Cine e el ? Poate că e în­­vățător, inginer sau artist,­ arhitect sau om de stat, croat, sloven, macedonean sau sârb. Tineri de toate categoriile sociale și din toate republicile Federației Iugoslave își aduc raportul lor la această operă de construcție. Nu în vis și nu pe plan, ci în realitate se vând profilurile construcției populare. In tot lungul drumului — 240 kilo­metri — în văi și pe cărările pantelor muntoase, pretutin­deni au fost așezate taberele brigăzilor de muncă ale tine­retului. La 1 Aprilie se montaseră linii de cale ferată abia pe o porțiune de zece metri, astăzi lucrurile stau altfel. Ziua de 31 Mai a fost o adevărată sărbătoare pentru miile de tineri și tinere din­­ cele 163 brigăzi ce formau primul schimb. J Și Ei au petrecut pe șantier seara de adio. Veseli cu fețele și trupurile bronzate ei s'au adunat în tabere pentru a sărbători fericitul eveniment: terminarea primei păr­ți a construcției. Zilele acestea va fi dată circulației o porțiune de 70 kilometri de cale fe­rată — Șarpar-Doboj. Tot acum va fi gata podul peste râul Sava. Nu e mult decând în întru­nirile, în congresele și mee­­tingurile ce s’au ținut în au­lele facilităților, ca și în cele mai îndepărtate cătune, tine­retul a discutat cu entuziasm planurile de construcție a a­­cestei căi ferate, una din pri­mele opere ale planului cin­cinal iugoslav de desvoltare a economiei naționale. Ca­drele au fost pregătite cu mult înainte de începerea lu­crărilor. La chemarea ce li s’a­ adresat au­ răspuns tineri din toate republicele. Curând se putea urmări după planuri și devize între­gul meyi al construcției, care necesita 5 poduri mari și câ­teva mici, 37 gări, câteva tu­­ndre etc. Desvoltarea transporturilor moderne în țara unde predo­minau drumurile rudimentare va avea­ o mare înrâurire a­­supra întregului proces de industrializare și electrificare a Jugoslave.! Ft­eh?v a lichida­t cât mai grabnic «rămânerea în­­ urma a Jugoslaviei este ne-j­a tsar A 36 Jiga prin căi de comunicații­­ trainice „­centrele industriale cu sursele de ma­terii prime. Iugoslavia dinainte de răz­­­boi făcea parte din țările cele­­ mai înapoiate. „Dacă din nefericire, spu­nea nu de mult Andrei Heb­­rang președintele Comisiei de planificare“. * Guvernul iugoslav, vechea­­­­ugoslavie și-ar fi continuat­­ existența, ar fi fost nevoie­ de o sută de ani pentru ca plugul de fier să înlocuiască pe cel de lemn. Prefacerile profund demo­cratice înfăptuite în Iugosla­­­­via au deschis cele mai largi perspective pentru înflorirea ei economică. Deaceia nu mai apare nimănui ca o utopie prevederea planului de a se construi în cinci ani aproape două mii kilometri de cale fe­rată. E cazul de a se arăta că din 1919 până în 1928 în Iugoslavia nu au fost con­struite decât 785 kilometri cale ferată. Dacă s-ar fi lucrat după vechile norme pentru construi­rea căii ferate Samaj—Sara­jevo ar fi­ fost nevoie de cel puțin cinci ani. Tineretul s’a obligat să o termine într’o ju­mătate de an, o dovadă că acest ritm de muncă e posibil o avem prin terminarea în timpul prevăzut a construcției primei părți. Este greu de a aprecia la justa ei importanță economică o nouă cale ferată. Dar în cazul de față există și o altă latură, nu mai puțin însem­nată, a construcției. Această latură este în mod strălucit exprimată în lozinca pe care o întâlnești adeseori în pagi­nile ziarelor de tineret iugo­slave, pe placardele și drape­­lele taberelor de muncă : „Noi construim calea ferată—ea ne construește pe noi". Construcția populară este într’adevăr o minunată școală de educație complectă a tine­retului, o școală de pregătire a cadrelor pentru republică. Odată cu grinzile podurilor, cu traversele și șinele, pe șantier se aduc necontenit lăzi cu material didactic și ma­nuale, biblioteci, instrumente de gimnastică. Munca învăță­tura și odihna se îmbină ar­monie în cadrul unei împăr­țiri riguroase a zilei. Și încă o trăsătură caracteristică. Fie­care sector în care muncesc umăr la umăr, învață și se veselesc laolaltă sârbii și ma­cedonenii, slovenii și croații, este o ilustrare minunată a prieteniei dintre popoarele ce populează Iugoslavia. Nu este necesar de a se spune ce anume a atras în îndepărtata Bosnie sute de tineri din alte țări, știm însă că foarte mulți dintre ei au renunțat la concediul de vară pentru a căra roaba, pentru a lua în mâni ciocanul pneu­matic, pentru a se așeza la volanul escavatorului. Ei re­zolvă fără tertipuri și ezitări problema colaborării și înțe­legerii reciproce dintre po­poare. Din Cehoslovacia și Norvegia din Franța, din Si­ria și Liban, Polonia și Pales­tina, România, Albania, Un­garia și Grecia, Bulgaria și Danemarca sosesc în Iugo­slavia unul după altul,grupuri de tineri. Este explicabil că pierzând posibilitatea de a investi în Iugoslavia capitalurile, de a exploata în mod hrăpăreț țari, monopoliștii străini sunt de*’ parte de a fi recunoscători Jugoslaviei democrate, ceea ce la prima privire ar puti*a părea un incident, are rădă­cini adânci. Unul din aceste „incidente" s’a petre­cut nu de mult la Podrușiții, la frontiera austro-jugoslaă în Carintia Slovenă. După lungă călătorie au sosit aici peste o sută de tineri dar se d­y norvegieni și islandezi. Ei nu trebuiau decât să treacă fron­­tiera pentru a ajunge la de*« turație — în Iugoslavia, unde plecaseră spre a lua parte lei construcția căii ferate a tine*­­retului. Funcționarii autorită­­ților engleze de ocupație, cer­cetând vizele americane și en­gleze de pe pașapoarte, au stabilit că acestea... „nu s«p*, în ordine*. Lipseau unele men­țiuni ale comandamentului en«­­glez, care se afla la Paris.? Protestele vehemente au rămas fără rezultat cu atât mai mult cu cât la „discuții”,­ au luat parte soldați englezi înarmați. Intre timp au sost la Podrușnița locuitorii s»­e t ot> dimprejur. Ei și-au exprimat «calda­tor simpatie față uși de M. ArONfN

Next