Moldova Liberă, iulie-septembrie 1947 (Anul 4, nr. 832-908)
1947-07-02 / nr. 832
fi Sanli Dela jugul nipon la opresiunea Kuomintandului — (Urmare din pag. la) — străzi cu rafale de mitralieră. Trupele năvăleau în case, jeuîndu-se și ucigând locatarii, tartorii oculari au declarat " străzile din Tialpei erau iresate de cadavă". Aproape 100 de locuitori pașnici au uciși în acest oraș. In întaga insulă, represiunea a «ut aproape 10 mii de vie*i in Perfidie Luptele au centifluat până sfârșitul lui Martie In diverse regiuni al Formozei. O parte din insurgent» au organizat detașamente de partizani și s'au retras în munți. Neindrăznind să trimeată trupe imb urmărirea lor, comandamentul a recurs la o provocare. S-a anunțat, anume, că toți acei care vor depune armele vor fi grațiați. Unii dintre răsculați s’au încrezut în promisiune, dar toți acei care s’au predat au fost imediat executați. Insurecția a fost sfărâmată. Dar autoritățile înspăimântate de amploare ei au crezut de cuviință să îmblânzească regimul. Administrația a fost puțin reorganizată, câțiva reprezentanți ai populației au fost admiși în organizmele administrative. Guvernatorul general Then-Yi a fost revocat și administrația militară a fost înlocuită prin una civilă. Este lesne de închipuiți regimul care era impus Formezei, dacă însăși autoritățile Kuomintangului, după înăbușirea răscoalei, au trebuit să țină socoteală de anumite revendicări ale locuitorilor.1 •. (După notele de călătorie ale lui N. PROTENCO; Săptămână cultural. Filmele americane fabricate în serie sunt din ce in ce mai mediocre, desatrăgînd spectatorii care așteptau o producție postbelică calitate. Și din păcate in baza unei convenții economice francomericane, filmele americane la prioritate în Europa. Astfel că multe filme excelente franceze se află un depozit la București fără să se putem viziona. Turneele primite mal rece de publicul de provincie care se lasă nai greu „tras de sfoară“ au început să se rărească. Din vacate calitatea lor rămâne mediocră. Vor vizita lașul: „Săracul öteun cu Marcel Anghelescu și „Otto elefantul“ cu G. Timică. Turneele Iașului au fost ca niciodată de numeroase. După „Frații Karafilaroff", și „Necunoscuta“ vor pleca, „Ginerele d-lui prefect“ cu Miluță Gheorghiu și s Nimta cu repetiție“. Din distribuția nouă a acestui ultim turneu fac parte : d-na Mărioara Davidoglu, dl. Gică Popovici, P. P. Petrone, C. Onică, d-na Ina Otilia Ghiulea dl. G. Macovei și însăși directorul de scenă George Dem. Loghin care va deține în turneu rolul deținut la Iași de dl. Mihail Grosariu. După o absență de mulți ani dl. George Dem. Loghin, revine la prima d-sale îndeletnicire. lucția • s ' țet de Marți « lucrări ' noase. 'rea Filar■ [UNK]«JUS:_numim nume de amatori cunoscute ieșenilor ca : Judith Bercovici Steluța Diamant, D. Guga, C. Morceageți etc. este numele unui nou teatru care s’a deschis săptămâna trecută la București. Repertoriul acestui teatru este de o calitate superioară. Desculții se numește un nou roman al d-lui Zaharia Stancu. Fragmente din acest roman au fost publicate în revista „Contemporanul". Cezar Petrescu a terminat traducerea marii opere a scriitorului M. Șolohov „ Pe Donul liniștit". Petrică și lupul Basmul muzical de o savoare deosebită a compozitorului rus Prokopiek a fost transpus recent pe ecran într-un film animat de Walt Disney. „Teatrul Magador** % MOLDOVA LIBERA :.La Galați, echipa studențească a fost la un pas de victorie, reușind sa țină în i șah echipa fraților Zapîs. Upisită de serviciile unor eveimente de valoare (Popovici, Vâlvoiu, Mihăilescu) A. S. Politehnica a pierdut la limită, după ce la pauză rezultatul era egal: 1-1. In prima repriză, pentru ienișeni a înscris Deak, pentru ca 1 la cel de-al doilea ui-templu acelaș Deak să marcheze a doua oară. * In urma ultimelor rezultate , restanțe din div. B. seria II-a, iată cum arată clasamentul: 1 Textila Sf. Gheorghe 26-16-5 5*72: 42 = 37. F. C. Ploești 26-15-5 6-56:37=35. J Textila Buhuși 25-13-7-5-68 : 35 = 33. * J SpOlting Pitești i. 26-11-8 7-66 : 59 —30. J I F. C. Călărași ’ îl M 25-12-3-10-59 : 59 — 27. J ! Desrobirea L ! 26-11-4-11 54:57— 26.J J. A. R. Brașov Íu I 24-10-4-10-50 : 49 — 24. J Socec Lafayette I . 25-10-4-11-67 : 68 — 24.11. Gloria C. F. R, P 25-12-0-13-50 : 65 — 24. ^ S. T. B.23-9-5-9-37: 63 — 23. c , Grivița C. F. R. 25-8-5-12-49.- 47=21. 1 r A. S. P. 1. 1 ( 25-5-7-13-46:64=17. i Sparta J J 23-5-6-12-35 : 50=16. i I Ferroemail 4 26-6-3-17-35: 64=15. < I A. C. F. R.-Danubiana I M-10-1) 3 Duminică, Parcul Sportiv a fost o mare de lume. Romașcani și ieșeni, spectatorii au venit să vizioneze un veritabil Derby al Div. C între două formații muncitorești de reale posibilități. Pentru acest match, a fost delegat să arbitreze dl. Ceaureanu, secretarul C. C. A-ului. Echipele au ieșit pe teren la orele 17.45, ieșenii în tricourile lor vărgate, oaspeții în alb-albastru. Jocul începe într-un tempo rapid, ambele formații căutând a înscrie cât mai multe goaluri, fapt pentru care, spectaculozitatea a lipsit cu desăvârșire. Incontestabil că la aceasta a contribuit în mare măsură terenul desfundat, datorită ploii care a invadat stadionul. In min. 25, Mock, degajează puternic balonul, îl interceptează coechipierii liniei ofensive și Crețea îi depășește pe Diaconescu, trage și... goal. Goalul oaspeților a provocat un puternic riviriment în tabăra gazdelor, care schițează câteva atacuri, toate fără de rezultat. fîn repriza secundă, jocul se mută în careul romașcanilor. Thar are balonul, îl schimbă cu Kilvania, acesta îl trimite mult înainte, dar Nastea dintr’un unghiu dificil nu poate fructifica. In min. 85. Buro comite hands. Tache, extrema dreaptă a ieșenilor se pregătește să execute lovitura de pedeapsă. De pe partea dreaptă a terenului Tache a trimis în colțul drept al porții, Gavrilescu a sărit, prea târziu însă fiindcă mingea se odihnește în plasă. In acest moment rezultatul este de 1-1. Jucătorii ambelor grupări încearcă să modifice rezultatul, dar nu reușesc defel. Cine s’a remarcat De la oaspeți s’au impus în ordine: Laresch, extrema dreaptă, Byro și Mock. Dela gazde: Kiboania centrul half, cel mai bun din „22“, Leonte și Tache. ■Za S Mîmî Arbitrul Dl. Ceaureanu, a condus bine un match care putea să ofere spectatorilor o partidă mai agreabilă. In urma acestui joc, romașcanii, au luat avans cu 2 puncte în clasamentul seriei XI-a a div. C., fiind urmați de Victoria C.F.R. Iași. Wig&& Duminică ! A. S. Politehnica rejoacă din nou matchul la Iași cu F. C. I Ploești . ȘTIRU LA GALATI Politehnica a fost la un pas de victorie: 2-3 (1--1) Danubiana a realizat un drag în compania unui fi.C.F.R. deslăntuit. Clasamentul Div. Nat. B. Propuneri cetățenești Pentru ca și putem cumpăra la praf oficial — (Urmare din pag. l a) — lizează lucrurile. Și apoi, dacă colegii d-tale de negustorie nu vor lua 7 piei de pe țăran când vin să cumpere ceva la târg, și voi veți găsi totul la preț convenabil. — Atunci mă las de negustorie, îmi radiez firma și pace. — Nu, Domnule Popescu, că atunci ai să mergi într’un lagăr de munca, sau ai să treci la măturat străzile. Dacă nu poți fi folositor societății în branșa d-tale, trebue să fii util în alt mod. Primul rezultat al acestor măsuri va fi dispariția complectă a negustorilor"" de ocazie și in general a comerțului negru. Al doilea rezultat ar putea fi vindecarea finanțelor țării de grava boală a medaliilor. Pentru că dacă comercianții își vor plasa capitalul în marfă, nu-i vor mai ține ca până acum în cocoșei. MIHAI DORIAN II DOCTOR R. DAMSKER Medicul șef al Serviciului de BOLI INTERNE al Spitalului Israelit, consultă în Str. Elena Doamna Nr. 17 , 8—10 și 5—6 Adunarea corpului didactic al școlilor primare din localitate La Liceul Național din localitate a avut loc o adunare a membrilor corpului didactic primar, cu care prilej dl. Marius Bucătură, director general al învățământului primar din Ministerul Educației Naționale, a făcut o expunere asupra nouei organizări a școlii primare și democratizarea ei. » Primul a luat cuvântul dl. inspector Constantineanu care, a prezentat învățătorilor ieșeni pe dl. director g-ral Bucătaru, după care a arătat că, guvernul odată cu măsurile de introducere a ordinei în toate sectoarele de muncă, a hotărît, prin Ministerul Educației Naționale, să puie pe fiecare dascăl la locul său de muncă și cinste. După ce a mai vorbit d. in sp. Vasile Cozma, au luat cuvântul de director general al învățământului prin mari Marius Bucătură, care începe prin a arăta ce trebue făcut pentru democratizarea școlii. „Ne aflăm astăzi în faza de curățire a terenului, în epoca de normalizare a învățământului. Toate sinecurile vor fi desființare, iar numărul inspectorilor va fi redus la minimum. In sectorul școlar, avem nevoie de îndrumători, nu de jandarmi. Pe viitor, la fiecare sfârșit de trimestru,părinții vor veni să controleze pe elevi și învățători, în cadrul unor mici festivaluri, cu întrebări și răspunsuri. Și toată răspunderea cade pe umerii învățătorilor, üaÉBB Bi Mff1i S'iiäftnik »weg sgggsggLJj—JJ...... SINDICATUL SANITAR IAȘI Secția Dentară aduce la cunoștința tuturor membrilor Secției Dentare, de a se prezenta cu începere de la data de 30 Iunie a. c. până la data de 4 Iulie între orele 7-8 seara, pentru a se pune la curent cu cotizațiile și carnetele, a se reînscrie și primi instrucțiuni. Acei ce nu se vor prezenta în cursul acestor zile, vor fi considerați definitiv demisionați. COMITETUL teMECUENTO - CALENDAR ___» ." MARȚI 1 IUNIE 1947 Cozma și Damian* £ AJ-Sâng. D. N. Isus Cristo* PROT. Teobald EVR.3 Tarmis 5707 Soarele răsare 4.38, apune 20.3 SPECTACOLE Cinema Trianon: „Și acum, pe mâine*. Juffias fțhritt Cinema Sidoli: „Mi s’a dăruit un înger*. Jurnal Mopex. Cinema Capitol: „Dansatoarea din Singapore”. Documentar Sovietic, Cinema Phoenix: FARMACII DE SERVICIU (După amiază și în cursul nopții) Dr. Bătianu str. Cuza Vodă Flach str. Socola Victoria, Piața Halei PROCUROR DE SERVICIU ________Dr. Ion Manoliu str. Zmeu, 841. 11 Șapte școli primare din oraș au prezentat o frumoasă serbare pentru muncitori în sala de festivități a fabricii Textila - Alte serbări de sfârșit de an la școlile «8» .localitate . Școlile primare din nordul orașului au organizat în dimineața zilei de Duminică 29 Iunie o reușită serbare în sala de festivități a fabricii Textila. Au dat concursul : școala No. 7 fete Oltea Doamna, școala No. 3 fete Petre Poni, școala No. 2 băieți Carol I, școala No. 9 Mihail Cogâlniceanu, școala mixtă Păcurari, școala din comuna Copou și grădinița de copii Textila. Au participat toți muncitorii întreprinderii Textia și salariații acestei instituții în frunte cu directorul ing. R. Ralea, dl. Aurel Hotnog președintele sindicatului învățătorilor din Iași, inspector școlar Gh. Polcovnici, insp. școlar Ovidiu Rotaru, corpul didactic al școlilor respective precum și foarte mulți părinți ai copiilor. Dl. învățător Gh. Dodon care a pregătit serbarea a arătat prin câteva emoționante cuvinte legătura trainică între copii neamului și muncitorimea din fabrici. Programul foarte chibzuit și variat alcătuit a încântat asistența. Copii au executat minunate jocuri și dansuri naționale au recitat poezii, au jucat scenete. Asistența a plecat cu o amintire încântătoare de la această serbare.* O reușită serbare de fine de an a avut loc la școala primară de fete Elena Doamna din strada Aluzelor de sub conducerea d-nei Elena Rotaru. A participat corpul didactic al școlii, părinții elevilor și comitetul școlar. S’a sărbătorit ieșirea la pensie a d-nelor Natalia Cojocaru, Paraschiva Buțureanu, Antoaneta Costinescu,Victoria Apostolescu. In sala Ateneului Tatarsc s’a desfășurat o serbare de sfârșit de an a tuturor școlilor din cartierul respectiv. După dansuri naționale, revoltări și coruri, de inspectezl școlar Traian Popescu a ținut o conferință despre importanța serbărilor școlare și a făcut o dare de seamă a activității învățământului primar pe anul expirat. La Ateneul Nicolina serbi*s <rea a fost dată de școlile din partea locului. După programul artistic, d. inspector Cona Rollea a vorbit despre „Școala* familia, societatea“. La Comisia Locală, serban» 1 a fost organizată de școli* primare din centrul orașului iar conferința a fost ufiiată de d. inspector școlar îi. Cozma. mm. REDUCERI speciale acordăm în timpul vacanței, când puteți învă» în foarte scurt timp DACTILOGRAFIA (Scrisul la to v« sistemele de mașini), STENOGRAFIA (Scrisul rapid internațional), CONTABILITATE^ LUCRĂRI de BIROU, sau LIMBI STRĂINE ca : Engleza, franceza, rusa și germana.. Se eliberează DIPLOMA de absolvire. Se SCRIE și se TRADUCE în și din limbile de mai sus, orice ACTE, corespondenți, literatură etc. și se MULTIPLICA în oricâte exemplar CURSURI pentru Studenstade, etc. A se înscrie la ȘCOALA de STENO-DACTILOGAFIE sfc. Lăpușneanu. 29 (Curte Fetescu) zilnic de la ora 9-7 pan. Citiți și răspândiți .Moldova Liberă* PE O CALE FERICITA v într’un viitor foarte apropiat, călătorul care va face drumul de la Șamar la Sara, je vo va avea sentimentul că citește, parcă, o pagină din ■îteri* nouii Iugoslavii. Lui îi va fi dat să vadă urmele pu- • • vdina* • l’tite cu’ mușchi, proaspetele parapetesamente abia atinse de verdeață, gări ] Și haite ce poartă numele eroilor iugoslavi. Despre multe lucruri ne povestește cu o mândrie abia reținută vecinul nostru de compartiment—unul din cei două sute , mii de constructori ai căii ferate a tineretului Șamaș-Sarajevo. Cine e el ? Poate că e învățător, inginer sau artist, arhitect sau om de stat, croat, sloven, macedonean sau sârb. Tineri de toate categoriile sociale și din toate republicile Federației Iugoslave își aduc raportul lor la această operă de construcție. Nu în vis și nu pe plan, ci în realitate se vând profilurile construcției populare. In tot lungul drumului — 240 kilometri — în văi și pe cărările pantelor muntoase, pretutindeni au fost așezate taberele brigăzilor de muncă ale tineretului. La 1 Aprilie se montaseră linii de cale ferată abia pe o porțiune de zece metri, astăzi lucrurile stau altfel. Ziua de 31 Mai a fost o adevărată sărbătoare pentru miile de tineri și tinere din cele 163 brigăzi ce formau primul schimb. J Și Ei au petrecut pe șantier seara de adio. Veseli cu fețele și trupurile bronzate ei s'au adunat în tabere pentru a sărbători fericitul eveniment: terminarea primei părți a construcției. Zilele acestea va fi dată circulației o porțiune de 70 kilometri de cale ferată — Șarpar-Doboj. Tot acum va fi gata podul peste râul Sava. Nu e mult decând în întrunirile, în congresele și meetingurile ce s’au ținut în aulele facilităților, ca și în cele mai îndepărtate cătune, tineretul a discutat cu entuziasm planurile de construcție a acestei căi ferate, una din primele opere ale planului cincinal iugoslav de desvoltare a economiei naționale. Cadrele au fost pregătite cu mult înainte de începerea lucrărilor. La chemarea ce li s’a adresat au răspuns tineri din toate republicele. Curând se putea urmări după planuri și devize întregul meyi al construcției, care necesita 5 poduri mari și câteva mici, 37 gări, câteva tundre etc. Desvoltarea transporturilor moderne în țara unde predominau drumurile rudimentare va avea o mare înrâurire asupra întregului proces de industrializare și electrificare a Jugoslave.! Fteh?v a lichidat cât mai grabnic «rămânerea în urma a Jugoslaviei este ne-ja tsar A 36 Jiga prin căi de comunicații trainice „centrele industriale cu sursele de materii prime. Iugoslavia dinainte de război făcea parte din țările cele mai înapoiate. „Dacă din nefericire, spunea nu de mult Andrei Hebrang președintele Comisiei de planificare“. * Guvernul iugoslav, vecheaugoslavie și-ar fi continuat existența, ar fi fost nevoie de o sută de ani pentru ca plugul de fier să înlocuiască pe cel de lemn. Prefacerile profund democratice înfăptuite în Iugoslavia au deschis cele mai largi perspective pentru înflorirea ei economică. Deaceia nu mai apare nimănui ca o utopie prevederea planului de a se construi în cinci ani aproape două mii kilometri de cale ferată. E cazul de a se arăta că din 1919 până în 1928 în Iugoslavia nu au fost construite decât 785 kilometri cale ferată. Dacă s-ar fi lucrat după vechile norme pentru construirea căii ferate Samaj—Sarajevo ar fi fost nevoie de cel puțin cinci ani. Tineretul s’a obligat să o termine într’o jumătate de an, o dovadă că acest ritm de muncă e posibil o avem prin terminarea în timpul prevăzut a construcției primei părți. Este greu de a aprecia la justa ei importanță economică o nouă cale ferată. Dar în cazul de față există și o altă latură, nu mai puțin însemnată, a construcției. Această latură este în mod strălucit exprimată în lozinca pe care o întâlnești adeseori în paginile ziarelor de tineret iugoslave, pe placardele și drapelele taberelor de muncă : „Noi construim calea ferată—ea ne construește pe noi". Construcția populară este într’adevăr o minunată școală de educație complectă a tineretului, o școală de pregătire a cadrelor pentru republică. Odată cu grinzile podurilor, cu traversele și șinele, pe șantier se aduc necontenit lăzi cu material didactic și manuale, biblioteci, instrumente de gimnastică. Munca învățătura și odihna se îmbină armonie în cadrul unei împărțiri riguroase a zilei. Și încă o trăsătură caracteristică. Fiecare sector în care muncesc umăr la umăr, învață și se veselesc laolaltă sârbii și macedonenii, slovenii și croații, este o ilustrare minunată a prieteniei dintre popoarele ce populează Iugoslavia. Nu este necesar de a se spune ce anume a atras în îndepărtata Bosnie sute de tineri din alte țări, știm însă că foarte mulți dintre ei au renunțat la concediul de vară pentru a căra roaba, pentru a lua în mâni ciocanul pneumatic, pentru a se așeza la volanul escavatorului. Ei rezolvă fără tertipuri și ezitări problema colaborării și înțelegerii reciproce dintre popoare. Din Cehoslovacia și Norvegia din Franța, din Siria și Liban, Polonia și Palestina, România, Albania, Ungaria și Grecia, Bulgaria și Danemarca sosesc în Iugoslavia unul după altul,grupuri de tineri. Este explicabil că pierzând posibilitatea de a investi în Iugoslavia capitalurile, de a exploata în mod hrăpăreț țari, monopoliștii străini sunt de*’ parte de a fi recunoscători Jugoslaviei democrate, ceea ce la prima privire ar puti*a părea un incident, are rădăcini adânci. Unul din aceste „incidente" s’a petrecut nu de mult la Podrușiții, la frontiera austro-jugoslaă în Carintia Slovenă. După lungă călătorie au sosit aici peste o sută de tineri dar se dy norvegieni și islandezi. Ei nu trebuiau decât să treacă frontiera pentru a ajunge la de*« turație — în Iugoslavia, unde plecaseră spre a lua parte lei construcția căii ferate a tine*retului. Funcționarii autorităților engleze de ocupație, cercetând vizele americane și engleze de pe pașapoarte, au stabilit că acestea... „nu s«p*, în ordine*. Lipseau unele mențiuni ale comandamentului en«glez, care se afla la Paris.? Protestele vehemente au rămas fără rezultat cu atât mai mult cu cât la „discuții”, au luat parte soldați englezi înarmați. Intre timp au sost la Podrușnița locuitorii s»e t ot> dimprejur. Ei și-au exprimat «caldator simpatie față uși de M. ArONfN