Moldova Liberă, octombrie-noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 909-949)
1947-10-01 / nr. 909
SS5 A sosit circul! — (Urmare din pag. l-a) .în dans național, executat de D-na Atena“ care revine aoi în numărul următor sub umele de „miss Queen“ penruca împreună cu „mister Miki“ (pe care îl vom revedea ib numele de „mister Eugen“ )să execute un „tir Mexican", .miss Queen se lipește de o scândură iar Niki îi desenează onturul cu cuțitele pe care Hs,a«târfe cu dexteritate de la»ștanță. Apoi ca un vituos «sură aceeași operație și cum&fi legați a«mărit de publica respirația oprită. Niki și Bombonel alias Tom Bill alias Bella și Eugen execută partea comică a spectacolului în râsetele sincere ână la lacrimi ale galeriei. — Ce deosebire este între un ou și o domnișoară Bill ? — Nu știu Tom! —. Oul se vopsește numai a Paști pe când domnișoara a fiecare zi ! Și Tom îi dă cu o scândură ;.i capul lui Bill care pocnește o plesnitoare în timp ce ablicul freamătă de bucurie. Copii circului " A apărut o fetița în rochie și cu bucle aurii și membre fine. Execută fel de fel de roșeari cu o agilitate de șarpe. Se răsucește ca o bucată de cauciuc cu o flexibilitate ui«ritoare. Are un zâmbet trist, silit și ochii obosiți. Tiner corpii îl minune", culege apoi agraaze și gologani la chetă, rîșpă ce și-a terminat număm a trecut cuminte pe fetitoa alături de un grup de o șopti pe care-i privește cu felul cum râd și se bucură. Ea doar pe de rost totul. ..Trapez volant D-ra Puica“ este o fetiță nu mai mare de o șchioapă care execută mișcări îndrăznețe pe un trapez ce se leagănă amenințător. Aceștia sunt copii circului, care cresc printre bucuriile și grijile colegilor lor mai mari. De Multe ori îi urmărește destinul versului lui Minu»scri î „Un salt mortal și a* rabatul nu s’a mai sculat!“ Jean Dumitrescu face tot Jean Dumitrescu adminisratorul trupei, regizorul are stie și executatorul muai multe numere. Se celor prezintă,țu o masă plină de săbii: „Mă recomand Jean Dumitrescu-București, decorat de state europene. Voi executa u număr senzațional de fatirism. Sunt unicul în Europa și original în felul meu"! Muzica execută o bucată „tesebrosa" în timp ce d. Dumitrescu înghite săbii, iatagane și pumnale, lame de nas și ceasuri care pot fi ascultate în stomac. Dl. Dumitrescu prezintă în alt număr o ședință de prestidigitație. Cu o vervă drăcească face toate paralele. Când este întrerupt cu un bbanc* de un „șmecher“ din galerie îi răspunde „Eu sunt autorizat de prompt; sindicat să fac pe nebunul, dar d-ta ce faci pe nebunul pe gratis“. Dr. Dumitrescu își bate joc prompt de neîncrezătorii în talentele d-sale. Unuia, pe care l-a pus să facă ca găina ii scoate un ou de lemn de sub haină. Apoi își oprește pulsul și bătăile inimei într’o stare cataleptică. Miss Maud «Sela Bombay Dr. Dumitrescu e apoi pe Miss Maud ca prezintă „absolventa a școlii de științe oculte din Bombay“. Probabil că a fost colegă și cu celebrul nostru „hindus“ Mircea Eliade. Uimitorul domn Dumitrescu o trece într’o stare catalepică pentru a o face să ghicească obiectele pe care d-ra le ia deja spectatori. Bombonel și Eugen execută apoi numere comice. Bombond își face un vânt teribil pentru a sări peste Eugen, dar rezultatul este lamentabil. Bombonel ne-a subliniat teoria lui Bergson despre râs, efort mare rezultat mic. Și deși publicul nu cunoaște e Bergasn râde cu gura lnii Ja urecîvî. Programul se încheie cu o scenetă în care joacă tot ansamblul circului. Tromboanele subliniază finalul. Oamenii pleacă mulțumiți. Luminile se sting pe rând. Au rămas „artiștii“ osteniți ,în jurul unei mese sărace. Prin scândurile circului sueră vântul toamnei. •••• Circul este astăzi o problemă pe cale de rezolvare. Prin noile artiștii circului așezări sindicale capătă protecție și In U.R.S.S. existenta asigurată, circurile, music- hallurile se bucură de multă trecere și considerație. Ne-a dovedit aceasta ansamblul din Leningrad care ne-a vizitat recent la Iași. In jurul circului plutește diafană copilăria, amintirile. Dacă vreți să vă regăsiți anii de odinioară lăsați vă pretențiile acasă și petreceți două ore printre lacrimile, fardurile proaste și râsul amar al circului în care viața palpită mai agitată ca oriunde. ST. POPA Inaugurarea agricolei activitate, agricultura județului Iași trebuia facă un bilanț, spre a să și se vedea ce s’a înfăptuit, cu ce s’a rămas în urmă și ce este de realizat în viitor. După ce aduce mulțumiri organizațiilor politice în frunte cu Partidul Comunist Român și Frontul Plugarilor pentru sprijinul dat în campania agricolă, vorbitorul desbate problemele din acest toate sector de activitate. Insistă îndeosebi asupra frumoaselor rezultate obținute pe plan agricol și relevă faptul important că, astăzi cea mai mare suprafață de pământ din județ este în stăpânirea țăranilor, cari au dovedit că știu să și lucreze ogoarele și să scoată maximum de randament. Dr. Cocimaru se ocupă apoi de situația turii din punct de agriculvedere a culturilor, analizează mijloacele de muncă, situația inventarului mort, eforturile care s’au depus în sectorul Zootehnicei masivele ajutoare în semințe și bani primite de la Guvern, furnizând o serie de cifre și date prețioase. Schițează planul stabilit pe termen de 5 ani, în care timp județul Iași va cunoaște prefaceri adânci în sectorul agricol și încheie, anunțând că în noua campanie de însămânțări, printr-o muncă rațională și un efort comun, întreaga suprafață de 30.000 ha. va fi acoperită cu grâu, vorbește d. prof. univ. dr. Vasile Mârza, care arata munca plină de eroism ce s’a depus în trecuta campanie de însămânțări. Oameni flămânzi și goi au lucrat pământul cu mijloace primitive și acest eroism al țăranilor face să privim cu toată încrederea viitorul poporului român. Amintește de trecutele conduceri care nu se interesau de marile nevoi ale mulțimei, — de vertiginoasa desvoltare de astăzi a forțelor democratice care au cucerit toate sectoarele și a căror principală preocupare este ridicarea poporului, subliniind că, realizările din județul Iași au fost posibile numai datorită schimbării de metodă și mentalitate, precum și mobilizării maselor de țărani. Se ocupă apoi de problema îngrășămintelor sintetice naturale ale solului, electrifificarea Bistriței, educația ț expoziției județului ranilor, construirea de iazuri, împădurirea dealurilor, selecționarea speciilor, reforma învățământului agricol anunțată de Guvern, reorganizarea cooperației, stabilizarea care trebuește apărată prin mărirea producției, revizuirea regimului fiscal a cărui greutate să cadă asupra țiților peste noapte și îmbogăcare se sustrag dela plata impozitelor, etc. In încheiere, dl. prof. dr. Mârza cheamă cetățenii la muncă, pentru fericirea și progresul poporului. Numai cu sprijinul tuturora va stârpită definitiv reacțiunea, și va fi înlăturată ignoranța, va dispare mizeria. Țăranii trebue obișnuiți să mănânce bine După ce d. g-ral Antonescu arată cu date și cifre aportul adus de armată în campania de ajutorare a țăranilor la muncile agricole, d. deputat Ion Niculi stabilește deosebirea dintre expoziția agricolă de astăzi și manifestările similare din trecut, care erau organizate pentru simpla distrare a ochiului și care nu aveau nimic comun cu massele de plugari. Relevă apoi efortul dus de muncitori în mediul rural și care a culminat printr-o deplină înfrățire în muncă între țărani și muncitori. Elogiază rezultatele obținute pe tărâm agricol și prezentate în standurile expoziției. Ridicând problema însămânțărilor de toamnă, dl. deputat Niculi exprimă dorința hotărâtă a guvernului ca, toate suprafețele de teren arabil să fie semănate cu grâu. Țăranii trebuie să fie deprinși în felul acesta să mănânce zilnic, pâinea pe care o realizează cu sudoarea frunții lor. D. prof. ing. Cezar Partenie, rectorul Politehnicei și președintele A.G.I.R. ului se ocupă de problema amenajării cursurilor de ape din Moldova, ce ar reda agriculturii, zeci de mii ha de teren arabil. Declara apoi că, lumea tehnică este astăzi alături de lumea muncitoare. D. prefect Bordeianu mulțumește tuturor pentru concursul dat și declară expoziția deschisă. întreaga asistență a vizitat apoi expoziția care înfățișează realizările jud. Iași în sectorul agricol. AbORați va la „Moldova Liberă“ — (Urmare din pag. l-a) In numele mentorilor parîaieșeni MOLDOVA LIBER A SPORT C. F. R.Iași a surclasat pe C. F. R.Targoviște și a săltat simțitor In clasamant Rezultatele campionatelor de atletism ale Iașului C.F.R. Iași a intrat pe făgașul victoriei din 5 matchuri localnicii au câștigat 3, au terminat un joc la egalitate și au pierdut doar unul. Un bilanț destul de satisfăcător care pune într-o lumină frumoasă munca neprecupețită a conducătorilor sportului feroviar și constitue un îndemn fericit pentru viitoarele partide pe care urmează a le susține ieșenii. Rezultatul înregistrat Duminică de ieșeni, a fost o performanță de prestigiu, care a ridicat într’un mod nebănuit moralul coechipierilor.. Ieșenii au jucat bine legați, cu passe scurte și lungi bazându-se pe un atac debordant care a știut să fructifice toate acțiunile care s-au ivit In rândurile teatrului local se găsesc însă jucători care au acordat un declin de forme și care vor trebui să pășească de îndată la antrenamente serioase și organizate. Oaspeții au fost — incontestabil — superiori la jocul de cap, au reușit să schițeze câteva atacuri periculoase, au avut însă un ghinion care i-a urmărit la fiecare pas. La aceasta a mai contribuit în largă măsură, forma excepțională a lui Andrioaie, goal-siceperul ieșeșenilor. Cum s’a desfășurat jocul în primele minute, balonul se plimbă fie înspre o poartă, fie înspre cealaltă, adversarii studiindu-se în prealabil. Ieșenii pun însă imediat stăpânire pe minge și execută câteva incursiuni care se termină în out. In minutul 40, Bârsan shootează puternic. Nastea atent urmărește traectoria balonului și dintr’o poziție aproape imposibilă îl introduce în plasă cu capul. 1 0. Repusă la centru, mingea s’a îndreptat spre careul ieșenilor, dar Andrioaie bine plasat, blochează frumos. Petrescu urcă scorul La reluare, jocul începe într’un tempo accelerat, ieșenii fiind aceia care imprima o notă de superioritate. Intr’adevar, în minutul 55, Petrescu bine lansat, se demarcă cu ușurință, trece de linia fundașilor și de la o depărtare de circa 5 m, trage în colțul stâng. Portarul a plonjat, totul a fost însă zadarnic deoarece balonul se odihnea de 5 secunde în plasă , 2—0. In restul jocului, am remarcat două faze clasice pe care nu le-am întâlnit de câțiva ani în vreun match disputat în orașul nostru. Astfel, Petrescu a shootat spre Vechiu și acesta s’a pregătit a o introduce în poartă. In momentul când ultimul a vrut să atingă mingea, fundașul drept Ghindă, printr’o mobilitate uluitoare a trimis-o in corner, salvând un goal gata făcut. O altă fază, mai interesantă încă. La o învălmășeală în fața portei târgoviștene, porcarul a ieșit inoportun din poartă. In acest moment în locul goal-keeperului ieșit inoportun, doi halfi și un fundaș au intrat în poartă. Balonul degajat încet de ieșeni, a putut fi boxat cu ușurință de unul din „cei trei eroi“, comitându-se în mod normal handscareu, dar salvându-se un goal care părea imparabil. In tribune, publicul aștepta liniștit executarea loviturei de 11 m. Tache (același care a trimis balonul în colțul plasei dintr’un 16 m, în matchul cu Danubiana) își așează balonul. Publicul vocif era continuu: Să bată oastea ori Bârsan. Totul a fost în zadar. Tache a bătut defectuos și portarul a plonjat artistic, prinzând mingea. Un 11 m. nu poate fi apărat. Dacă însă cel care execută lovitura de pedeapsă se găsește sub o tensiune nervoasă, tremură și nu e precis pe shootul său, penalty-ul e ratat cu certitudine. Astfel s’a întâmplat și Duminică când momentul a fost ratat, CFR-ul fiind frustat de un al treilea goal, Dl. Mănzăreanu (Botoșani) a condus următoarele echipe: CFR Iași, Andrioaie, Diaconescu, Scutaru, Savin,Fălticeanul, Fălticeanu Savin, Leonte, Tache, Nastea Petrescu, Bârsan, Vechiu, CFR-Târgoviște, Marin, Ghindă, Boțorgă, Ciocea,Mircea, Popescu, Mircea Săndulescu, Crăciun, Pârvu, Cristodulescu, Smarsotto, Sârbu. Declarații după match Imediat după acest match oficialii OSP-ului ne-au făcut declarațiile următoare : Dl. Li. colonel Răiieanu a declarat: — Matchul a fost frumos. Ieșenii au jucat bine legați. Vechiu n’a corespuns. Campionatele de atletism Duminică la orele 9 s’au desfășurat la Parcul Sportiv campionatele de atletism. S’au disputat următoarele probe : 11 m. plat, 1500 m. săritura în lungime, disc, sul ța, aruncarea cu greutate. După dispute vii au fost declarați următorii campioni: 100 m. plat: Piescu, Spiridon, Tiron Adrian, 1.500 m . Premiul I Vladropol, seniori Pemiul 1 Vieru, juniori „ li Buzac „ 111 Vicoveanu. SĂRITURĂ IN LUNGIME : Premiul 1 Spiridon, seniori, „ 1 Tiron, juniori, „ 11 Vicoveanu, „ in Gula P. DISC : Premiul 1 Spiridon, Premiul I Vicoveanu, juniori, „ 11 Rusu „ 111 Constantinescu, „ IV Filipescu. SULIȚĂ : Premiul I Spiridon, seniori. Premiul I, Gheorghiu, seniori. Premiul II, Rusu. Premiul 111 Filipescu. Premiul IV, Vicoveanu. GREUTATE : Premiul I, Spiridon, seniori. Premiul I, Vicoveanu. Matchul de Welley dintre Lie. Oltea-Lic. Comercial (fete) disputat în deschidere la matchul C.F.R.-Iași-C.F.R. Târgoviște s’a terminat cu scorul de 2—1 pentru Lie. Otica Doamna. CONCURSUL DE CICLOCROSS organizat de Marathon pentru Duminică 28 Septembrie, s’a contramandat pentru Duminică 7 Octombrie crt. I. ȘTIRU Ig 'ii MEM1 EHW CALENDAR MARȚI 30 SEPTEMBRIE 19*? ORT. Sf. Mart. Grigore Ep. ArttiÉH CAT. Sf. Ieronlm —— PROT. Ieronim EVR. 16 Tîște 5708 Soarele răsare 6,13, apune 17,59. SPECTACOLE Cinema Trianon : „Femeia care știe ce vrea?» Jurnal Paramont Cinema Sidoli: „Opereta“. Complectară tehnicoloră. Cinema Capitol: „Goana vieții“. Jurnal nanț £& FARMACIILE DE SERVICIU (după amiaza și în cursul nopț| Dr. Rătianu str. Cuza Vodă, Victoria, piața Halei, Flach str. Socola. PROCUROR DE SERVICIT Dr. Ion Ciobanu, str. Muzelor, II CARNET Premiile Societății de Radio Intr’o emisiune recentă au fost acordate premiile instituite de Soc. de Radio pentru cele mai bune bucăți muzicale românești cu teme populare. Autorii premiați d-nii Cornelia Mereș și Paul Jelescu au fost prezentați în cadrul aceleiași emisiuni cu compozițiile premiate care au fost executate de orchestra Soc. de Radio. Scenete pentru copii Tot Soc. Română de Radiodifuziune a instituit un premiu ispititor pentru cea mai bună scenetă radiofonică pentru copii ce urmează sa fie prezentată până la 1 Dec. 1947. Inițiativa Soc. de Radio de a încuraja și răsplăti compozițiile originale dovedește suflul nou de care este animată această instituție și directorii ei d-nii Matei Socor, prof. Graur, prof. Dimitrie Botez, Petre Iosia și Tiberiu Ionescu Un compozitor bulgar de veritabil talent este dl. Karastoianof, căruia publicul ieșan i-a ascultat recent o compoziție populară în cadrul programului ansamblului armatei bulgare. „Chestiunea rusă“ la București Odată cu deschiderea stagiunii Teatrului Național din Iași care se va face cu piesa lui Const. Simonov „Chestiunea rusă“ în direcția de scenă a d-lui Dem. Loghin cu d-nii Gică Popovici, Sandu Teleajăn, Anton Dumitrescu, I. Lascăr etc. și d-nese Any Braeski și Florica Demion în rolurile principale. Teatrul Comedia din București va reprezenta în curând aceeași piesă. In direcția de scenă a d-lui Dinu Negreanu, vor juca la București următorii : Mihai Popescu, V. Lăzărescu, Mircea Constantinescu, Al. Finți și d-nele Elena Aramă și Clody Bertola. Compunerea comisiilor teatrale județene Printr’o circulară a direcției generale a teatrelor s’a fixat următoarea componență a comisiilor teatrale județene. Reprezentantul Dir. Generale a Teatrelor, Consilierul sau șcî.?l serv. aj Mil a: Prefecturii, Consilierd regia, nai al Ministerulu Iztwmațîilor și reprezentanta locale mixte sindicale Fuzionarea IlIDR-ului Zilele trecute a avut tof la București fuzionarea Societații Autorilor Drametic Români cu Societatea Scriitorilor Români. Săptămâna muzicală Săptămâna aceasta putem asculta următoarele programe de muzică simfonică la Radio România și Radio Bucureștii Astăzi 1930. Concertul pentru violoncel și orchestră de Salo* Stens—Solo Olarosevici—cu orchestra Studio dirijată dir dl. Const. Bobescu. 20.30. Corul Radio— dirijat de prof. Radu Botez, 22.34 Mari dirijori: Tea* canini (Simfonia Hoffner dr Mozart, Ucenicul vrăjitor M Paul Dukas, Semiramida muzică de Wagner). 22.32. Muzică de sohn, Mierunj _ ii 20. Transmisiunea Concertului Simfonic de la Ateneu dirijat de Matei Socor. Sâmbătă 19. Orchestra de Studio dirijată de Th. Duca, Rogalsti (solist Teodoru vioară), Muzică de Mendelsohn. Importanta funcția acordată unui profesor ieșan ROLUL REGISORULUI IN TEATRUL MODERN Una din problemele principale de a căror dreaptă rerezolvare depinde soarta teatrului, a fost și rămâne problema regiei. Varietatea chestiunilor impuse de repertoriul teatral solicită cu insistență din partea regisorului bogăție și ingeniozitate în procedeele de examinare. Un regizor tânăr, încă neînarmat cu experiența anilor de teatru, trebuie să fie dotat cu o anumită intuiție, aceea a gradului de „importanță a lucrurilor“ . El trebue sâ știe a releva accentele juste ale unui spectacol, a-1 concise și a -1 prezenta într’o lumină adecvată. Soarta unei lucrări dramatice depinde de individualitatea registrului mai mult decît de orice altceva. Dorința acestuia de a arăta prin spectacol ceea ce a văzut el însuși piesă, iscusința lui de a reabaliza acest lucru, colaborarea lui perseverentă și activă la scoaterea în relief a ceea ce socoate el mai caracteristic sunt condițiuni indispensabile pentru o bună prezentare scenică. In teatrul contemporan mai persistă părerea că activitatea regisorului stă în contradicție cu realismul scenic, că adevărul teatral și inițiativa regisorului sunt lucruri incompatibile. Această prejudecată face ca o piesă lipsită de gândirea și nervul unui regisor să fie foarte ușor de pus în scenă și foarte greu de asimilat de către spectatori. Formula care a luat naștere din experiența creatoare a Teatrului de Artă din Moscova, conform căreia „regisorul moare în creația artistului” a fost prea trivializată și a devenit un paravan pentru acei regisori care „puneau în scenă", dar nu “creau“ spectacolele lor. Corifeii artei regisorale ruse. C. Stanislavski și V. Nemirovici- Dancenko, au fost creatori de teatru în toată pute» Cunoscutul dirijor desG Sț. dl. Antoniu Ciolan profesor la Conservatorul de Muzică și Giie Enescu“ dramatică „Georg#? a fost defasef l# calitate de dirijor la"Filarmonica" din București. Astfel odată cu importanta funcție acordată apreciasul stil muzicant ieșan, autorității» de resort confirmă noașterea unui veritabil recul talent artistic. Prin numirea d-lui Antonie Ciolan la București, viața mudicală a Iașului va suferi însă o grea pierdere rea cuvântului și impuneau actorilor viziunea lor artistici Spectacolele realizate sub conducerea lor erau o operă colectivă, autorul fiind stimulat și susținut de regizor. Noui procedee de joc și de regie pot lua naștere aumii din necesitatea prezentării unor tipuri umane noui și a unor nouă raporturi intre oameni. Bogăția de me în prezentarea omului forț a vieții acestuia, bogăție de care dispune din plin litera*tura și dramaturgia sonetă actuală, fus din Arfită Arg gj izvor neprețuit Alew«* artistice. Pe vremuri cur«*la că regisorul a aptaft tiumtrul modern num« «* sa ră*pească aureola dramaturgului.