Moldova Liberă, octombrie-noiembrie 1947 (Anul 4, nr. 909-949)

1947-10-01 / nr. 909

SS5 A sosit circul! — (Urmare din pag. l-a) .în dans național, executat de D-na Atena“ care revine a­­oi în numărul următor sub um­ele de­ „miss Queen“ pen­­r­uca împreună cu „mister Miki“ (pe care îl vom revedea ib numele de „mister Eugen“ )să execute un „tir Mexican", .m­iss Queen se lipește de o scândură iar Niki îi desenează onturul cu cuțitele pe care Hs,­a«târfe cu dexteritate de la­­»ștanță. Apoi ca un vituos «sură aceeași operație și cu­m&fi legați a«mărit de public­­a respirația oprită. Nik­i și Bombonel alias Tom­­­ Bill alias Bella și Eugen execută partea comică a spec­tacolului în râsetele sincere ână la lacrimi ale galeriei. — Ce deosebire este între un ou și o domnișoară Bill ? — Nu știu Tom! —. Oul se vopsește numai a Paști pe când domnișoara a fiecare zi ! Și Tom îi dă cu o scândură ;.i capul lui Bill care pocnește­­ o plesnitoare în timp ce ablicul freamătă de bucurie. Copii circului " A apărut o fetița în rochie și cu bucle aurii și membre fine. Execută fel de fel de roșeari cu o­­ agilitate de șarpe. Se răsucește ca o bucată de cauciuc cu o flexibilitate ui­­«ritoare. Are un zâmbet trist, silit și ochii obosiți. Tiner co­­rpii­ îl minune", culege apoi a­­graaze și gologani la chetă, rîșpă ce și-a terminat numă­­m­ a trecut cuminte pe fetitoa alături de un grup de o șopti pe care-i privește cu felul cum râd și se bucură. Ea doar pe de rost totul. ..Trapez volant D-ra Puica“ este o fetiță nu mai mare de o șchioapă care execută miș­­cări îndrăznețe pe un trapez ce se leagănă amenințător. Aceștia sunt copii circului, care cresc printre bucuriile și grijile colegilor lor mai mari. De Multe ori îi urmărește destinul versului lui Minu­­»scri­ î „Un salt mortal și a­* rabatul nu s’a mai sculat!“ Jean Dumitrescu face tot Jean Dumitrescu adminis­­ratorul trupei, regizorul ar­­e stie și executatorul muai multe numere. Se celor pre­­zintă,țu o masă plină de să­bii: „Mă recomand Jean Du­­mitrescu-București, decorat de­­ state europene. Voi executa­­ u număr senzațional de fa­­tirism. Sunt unicul în Eu­ropa și original în felul meu"! Muzica execută o bucată „te­­sebrosa" în timp ce d. Du­­mitrescu înghite săbii, iata­gane și pumnale, lame de nas și ceasuri care pot fi as­cultate în stomac. Dl. Dumitrescu prezintă în alt număr o ședință de pres­tidigitație. Cu o vervă dră­cească face toate paralele. Când este întrerupt cu un bbanc* de un „șmecher“ din galerie îi răspunde „Eu sunt autorizat de prompt; sindi­cat să fac pe nebunul, dar d-ta ce faci pe nebunul pe gratis“. Dr. Dumitrescu își bate joc prompt de­ neîncrezătorii în talentele d-sale. Unuia, pe care l-a pus să facă ca găina ii scoate un ou de lemn de sub haină. Apoi își oprește pulsul și bătăile inimei într’o stare cataleptică. Miss Maud «Sela Bombay Dr. Dumitrescu e apoi pe Miss Maud ca prezintă „ab­solventa a școlii de științe oculte din Bombay“. Probabil că­ a fost colegă și cu cele­brul nostru „hindus“ Mircea Eliade. Uimitorul domn Dumitrescu o trece într’o stare catalep­­ică pentru a o face să ghi­cească obiectele pe care d-ra le ia deja spectatori. Bombonel și Eugen execută apoi numere comice. Bombo­­nd își face un vânt teribil pentru a sări peste Eugen, dar rezultatul este lamentabil. Bombonel ne-a subliniat teo­ria lui Bergson despre râs, efort mare rezultat mic. Și deși publicul nu cunoaște­­ e Bergasn râde cu gura lnii Ja urecîvî. Programul se încheie cu o scenetă în care joacă tot ansamblul circului. Tromboanele subliniază fi­nalul. Oamenii pleacă mulțumiți. Luminile se sting pe rând. Au rămas „artiștii“ osteniți ,în jurul unei mese sărace. Prin scândurile circului sueră vântul toamnei. •••• Circul este astăzi o pro­blemă pe cale de rezolvare. Prin noile artiștii circului așezări sindicale capătă pro­tecție și In U.R.S.S. existenta asigurată, circurile, music- hallurile se bucură de multă trecere și considerație. Ne-a dovedit aceasta ansamblul din Leningrad care ne-a vizitat recent la Iași. In jurul circului plutește diafană copilăria, amintirile. Dacă vreți să vă regăsiți a­­nii de odinioară lăsați vă pre­tențiile acasă și petreceți două ore printre lacrimile, fardurile proaste și râsul amar al cir­cului în care vi­ața palpită mai agitată ca oriunde. ST. POPA Inaugurarea agricole­i activitate, agricultura ju­dețului Iași trebuia facă un bilanț, spre a să­ și se vedea ce s’a înfăptuit, cu ce s’a rămas în urmă și ce este de realizat în viitor. După ce aduce mulțu­miri organizațiilor politice în frunte cu Partidul Co­munist Român și Frontul Plugarilor pentru sprijinul dat în campania agricolă, vorbitorul desbate problemele din acest toate sec­tor de activitate. Insistă îndeosebi asupra frumoa­selor rezultate obținute pe plan agricol și relevă fap­tul important că, astăzi cea mai mare suprafață de pământ din județ este în stăpânirea țăranilor, cari au dovedit că știu să și lucreze ogoarele și să scoată maximum de ran­dament. Dr. Cocimaru se ocupă apoi de situația turii din punct de agricul­vedere a­ culturilor, analizează mijloacele de muncă, si­tuația inventarului mort, eforturile care s’au depus în sectorul Zooteh­nicei masivele ajutoare în se­mințe și bani primite de la Guvern, furnizând o serie de cifre și date prețioase. Schițează planul stabilit pe termen de 5 ani, în care timp județul Iași va cunoaște prefaceri adânci în sectorul agricol și în­cheie, anunțând că în noua campanie de însămânțări, printr-o muncă rațională și un efort comun, întreaga suprafață de 30.000 ha. va fi acoperită cu grâu, vorbește d. prof. univ. dr. Vasile Mârza, care arata munca plină de eroism ce s’a depus în trecuta campanie de însămânțări. Oameni flă­mânzi și goi au lucrat pă­mântul cu mijloace primitive și acest eroism al țăranilor face să privim cu toată în­crederea viitorul poporului român. Amintește de trecutele con­duceri care nu se interesau de marile nevoi ale mulțimei, — de vertiginoasa desvoltare de astăzi a forțelor demo­cratice care au cucerit toate sectoarele și a căror princi­pală preocupare este ridica­rea poporului,­­ subliniind că, realizările din județul Iași au fost posibile numai dato­rită schimbării de metodă și mentalitate, precum și mobi­lizării ma­selor de țărani. Se ocupă apoi de problema îngrășămintelor sintetice naturale ale solului, electrifi­fi­carea Bistriței, educația ț­­ expoziției județului ranilor, construirea de iazuri, împădurirea dealurilor, selec­ționarea speciilor, reforma învățământului agricol anun­țată de Guvern, reorganiza­rea cooperației, stabilizarea care trebuește apărată prin mărirea producției, revizuirea regimului fiscal a cărui greu­tate să cadă asupra țiților peste noapte și îmbogă­care se sustrag dela plata impo­zitelor, etc. In încheiere, dl. prof. dr. Mârza cheamă cetățenii la muncă, pentru fericirea și progresul poporului. Numai cu sprijinul tuturora va stârpită definitiv reacțiunea, și va fi înlăturată ignoranța, va dispare mizeria. Țăranii trebue obiș­nuiți să mănânce bine După ce d. g-ral Anto­­nescu arată cu date și cifre aportul adus de armată în campania de ajutorare a țăranilor la muncile agri­cole, d. deputat Ion Niculi stabilește deosebirea dintre expoziția agricolă de astăzi și manifestările similare din trecut, care erau organi­zate pentru simpla distrare a ochiului și care nu aveau nimic comun cu massele de plugari. Relevă apoi efortul dus de muncitori în mediul ru­ral și care a culminat prin­tr-o deplină înfrățire în muncă între țărani și mun­citori. Elogiază rezultatele ob­ținute pe tărâm agricol și prezentate în standurile ex­poziției. Ridicând problema însă­­mânțărilor de toamnă, dl. deputat Niculi exprimă do­rința hotărâtă a guvernului ca, toate suprafețele de teren arabil să fie semănate cu grâu. Țăranii trebuie să fie deprinși în felul acesta să mănânce zilnic, pâinea pe care o realizează cu su­doarea frunții lor. D. prof. ing. Cezar Par­­tenie, rectorul Politehnicei și președintele A.G.I.R. ului se ocupă de problema ame­najării cursurilor de a­pe din Moldova, ce ar reda agri­culturii, zeci de mii ha de teren arabil. Declara apoi că, lumea teh­nică este astăzi alături de lumea muncitoare. D. prefect Bordeianu mul­­țumește tuturor pentru con­cursul dat și declară expo­ziția deschisă. întreaga asistență a vi­zitat apoi expoziția care înfățișează realizările jud. Iași în sectorul agricol. AbORați­ va la „Mold­ova Liberă“ — (Urmare din pag. l-a) In numele mentorilor parîa­ieșeni MOLDOVA LIBER A SPORT C. F. R.­Iași a surclasat pe C. F. R.­Targoviște și a săltat simțitor In clasamant Rezultatele campionatelor de atletism ale Iașului C.F.R. Iași a intrat pe fă­gașul victoriei din 5 matchuri localnicii au câștigat 3, au terminat un joc la egalitate și au pierdut doar unul. Un bi­lanț destul de satisfăcător care pune într-o lumină fru­moasă munca neprecupețită a conducătorilor sportului fero­viar și constitue un îndemn fericit pentru viitoarele par­tide pe care urmează a le susține ieșenii. Rezultatul înregistrat Duminică de ie­șeni, a fost o performanță de prestigiu, care a ridicat într’­­un mod nebănuit moralul co­echipierilor.. Ieșenii au jucat bine legați, cu passe scurte și lungi bazându-se pe un atac debordant care a știut să fruc­tifice toate acțiunile care s-au ivit In rândurile teatrului local se găsesc însă jucători care au acordat un declin de forme și care vor trebui să pășească de îndată la antrenamente se­rioase și organizate. Oaspeții au fost — incontestabil — su­periori la jocul de cap, au reușit să schițeze câteva ata­curi periculoase, au avut însă un ghinion care i-a urmărit la fiecare pas. La aceasta a mai contribuit în largă măsură, forma excepțională a lui An­drioaie, goal-siceperul ieșe­­șenilor. Cum s’a desfă­șurat jocul în primele minute, balonul se plimbă fie înspre o poartă, fie înspre cealaltă, adversarii studiindu-se în prealabil. Ieșenii pun însă imediat stăpânire pe minge și execută câteva incursiuni care se ter­mină în out. In minutul 40, Bârsan sho­­otează puternic. Nastea atent urmărește traectoria balonului și dintr’o poziție aproape im­posibilă îl introduce în plasă cu capul. 1­ 0. Repusă la centru, mingea s’a îndreptat spre careul ie­șenilor, dar Andrioaie bine plasat, blochează frumos. Petrescu urcă scorul La reluare, jocul începe într’un tempo accelerat, ieșe­nii fiind aceia care imprima o notă de superioritate. Intr’adevar, în minutul 55, Petrescu bine lansat, se de­marcă cu ușurință, trece de linia fundașilor și de la o de­părtare de circa 5 m, trage în colțul stâng. Portarul a plonjat, totul a fost însă za­darnic deoarece balonul se odihnea de 5 secunde în pla­să , 2—0. In restul jocului, am remar­cat două faze clasice pe care nu le-am întâlnit de câțiva ani în vreun match disputat în orașul nostru. Astfel, Petrescu a shootat spre­­ Vechiu și acesta s’a pre­gătit a o introduce în poartă. In momentul când ultimul a vrut să atingă mingea, funda­șul drept Ghindă, printr’o mo­bilitate uluitoare a trimis-o in corner, salvând un goal gata făcut. O altă fază, mai interesantă încă. La o învălmășeală în fața portei târgoviștene, por­carul a ieșit inoportun din poartă. In acest moment în locul goal-keeperului ieșit ino­portun, doi halfi și un fundaș au intrat în poartă. Balonul degajat încet de ieșeni, a pu­tut fi boxat cu ușurință de unul din „cei trei eroi“, co­­mitându-se în mod normal hands­careu, dar salvându-se un goal care părea imparabil. In tribune, publicul aștepta liniștit executarea loviturei de 11 m. Tache (același care a trimis balonul în colțul plasei dintr’un 16 m, în m­atchul cu Danubiana) își așează balonul. Publicul vocif era continuu: Să bată oastea ori Bârsan. Totul a fost în zadar. Ta­che a bătut defectuos și por­tarul a plonjat artistic, prin­zând mingea. Un 11 m. nu poate fi apă­rat. Dacă însă cel care exe­cută lovitura de pedeapsă se găsește sub o tensiune ner­voasă, tremură și nu e precis pe shootul său, penalty-ul e ratat cu certitudine. Astfel s’a întâmplat și Duminică când momentul a fost ratat, CFR-ul fiind frustat de un al treilea goal, Dl. Mănzăreanu (Botoșani) a condus următoarele echipe: CFR­ Iași, Andrioaie, Dia­­conescu, Scutaru, Savin,­­Făl­­ticeanul, Fălticeanu Savin­, Leonte, Tache, Nastea Pe­trescu, Bârsan, Vechiu, CFR-Târgoviște, Marin, Ghindă, Boțorgă, Ciocea,Mir­cea, Popescu, Mircea Săndu­­lescu, Crăciun, Pârvu, Cris­­todulescu, Smarsotto, Sârbu. Declarații după match Imediat după acest match oficialii OSP-ului ne-au făcut declarațiile următoare : Dl. Li. colonel Răiieanu a declarat: — Matchul a fost frumos. Ieșenii au jucat bine legați. Vechiu n’a corespuns. Campionatele de atletism Duminică la orele 9 s’au desfășurat la Parcul Sportiv campionatele de atletism. S’au disputat următoarele probe : 11 m. plat, 1500 m. sări­tura în lungime, disc, sul ța, aruncarea cu greutate. După dispute vii au fost declarați următorii campioni: 100 m. plat: Piescu, Spiri­don, Tiron Adrian, 1.500 m . Premiul I Vladro­­pol, seniori Pemiul 1 Vieru, juniori „ li Buzac „ 111 Vicoveanu. SĂRITURĂ IN LUNGIME : Premiul 1 Spiridon, seniori, „ 1 Tiron, juniori, „ 11 Vicoveanu, „ in­ Gula P. DISC : Premiul 1 Spiridon, Premiul I Vicoveanu, juniori, „ 11 Rusu „ 111 Constantinescu, „ IV Filipescu. SULIȚĂ : Premiul I­ Spiri­don, seniori. Premiul I, Gheor­­ghiu, seniori. Premiul II, Rusu. Premiul 111 Filipescu. Premiul IV, Vicoveanu. GREUTATE : Premiul I, Spi­ridon, seniori. Premiul I, Vi­coveanu. Matchul de Welley dintre Lie. Oltea-Lic. Comercial (fete) disputat în deschidere la matchul C.F.R.-Iași-C.F.R. Târ­­goviște s’a terminat cu scorul de 2—1 pentru Lie. Otica Doamna. CONCURSUL DE CICLO­­CROSS organizat de Marathon pentru Duminică 28 Septem­brie, s’a contramandat pentru Duminică 7 Octombrie crt. I. ȘTIRU I­g 'ii M­E­M­1 E­H­W CALENDAR MARȚI 30 SEPTEMBRIE 19*? ORT. Sf. Mart. Grigore Ep. ArttiÉH CAT. Sf. Ieronlm —— PROT. Ieronim EVR. 16 Tîște 5708 Soarele răsare 6,13, apune 17,59. SPECTACOLE Cinema Trianon : „Femeia care știe ce vrea?» Jurnal Paramont Cinema Sidoli: „O­pereta“. Complectară tehnicoloră. Cinema Capitol: „Goana vieții“. Jurnal n­anț £& FARMACIILE DE SERVICIU (după amiaza și în cursul nop­ț| Dr. Rătianu str. Cuza Vodă, Victoria, piața Halei, Flach str. Socola. PROCUROR DE SER­VICIT Dr. Ion Ciobanu, str. Muzelor, II C­ARNET Premiile Societății de Radio Intr’o emisiune recentă au fost acordate premiile insti­tuite de Soc. de Radio pentru cele mai bune bucăți muzicale românești cu teme populare. Autorii premiați d-nii Cor­nelia Mereș și Paul Jelescu au fost prezentați în cadrul a­­celeiași emisiuni cu compozi­țiile premiate care au fost executate de orchestra Soc. de Radio. Scenete pentru copii Tot Soc. Română de Radio­difuziune a instituit un premiu ispititor pentru cea mai bună scenetă radiofonică pentru copii ce urmează sa fie pre­zentată până la 1 Dec. 1947. Inițiativa Soc. de Radio de a încuraja și răsplăti compo­zițiile originale dovedește su­flul nou de care este animată această instituție și directorii ei d-nii Matei Socor, prof. Graur, prof. Dimitrie Botez, Petre Iosia și Tiberiu Ionescu Un compozitor bulgar de veritabil talent este dl. Karastoianof, căruia publicul ieșan i-a ascultat recent o compoziție populară în cadrul programului ansamblului ar­matei bulgare. „Chestiunea rusă“ la București Odată cu deschiderea sta­giunii Teatrului Național din Iași care se va face cu piesa lui Const. Simonov „Chestiu­nea rusă“ în direcția de scenă a d-lui Dem. Loghin cu d-nii Gică Popovici, Sandu Telea­­jăn, Anton Dumitrescu, I. Lascăr etc. și d-nese Any Braeski și Florica Demion în rolurile principale. Teatrul Comedia din București va reprezenta în curând aceeași piesă. In direcția de scenă a d-lui Dinu Negreanu, vor juca la București următorii : Mihai Popescu, V. Lăzărescu, Mir­cea Constantinescu, Al. Finți și d-nele Elena Aramă și Clody Bertola. Compunerea comisii­lor teatrale județene Printr’o circulară a direc­ției generale a teatrelor s’a fixat următoarea componență a comisiilor teatrale județene. Reprezentantul Dir. Gene­rale a Teatrelor, Consilierul sau șcî.?l serv. aj Mil a: Prefecturii, Consilierd regia, nai al Ministerulu Iztwmațîi­lor și reprezentanta­ locale mixte sindicale Fuzionarea IlIDR-u­lui Zilele trecute a avut tof la București fuzionarea S­­o­cietații Autorilor Drametic Români cu Societatea Scrii­to­­rilor Români. Săptămâna muzi­cală Săptămâna aceasta putem­ asculta următoarele programe de muzică simfonică la Radio România și Radio Bucureștii Astăzi 19­30. Concertul pentru vio­­loncel și orchestră de Salo* Stens—Solo O­­larosevici—cu orchestra Studio dirijată dir dl. Const. Bobescu. 20.30. Corul Radio— dirijat de prof. Radu Botez, 22.34 Mari dirijori: Tea* canini (Simfonia Hoffner dr Mozart, Ucenicul vrăjitor M Paul Dukas, Semiramida mu­zică de Wagner). 22.32. Muzică de sohn, Mierunj _ ii 20. Transmisiunea Concer­tului Simfonic de la Ateneu di­­rijat de Matei Socor. Sâmbătă 19. Orchestra de Studio di­rijată de Th. Duca, Rogalsti (solist Teodoru vioară), Mu­zică de Mendelsohn. Importanta funcția acordată unui prof­e­sor ieșan ROLUL REGISORULUI IN TEATRUL MODERN Una din problemele princi­pale de a căror dreaptă re­­rezolvare depinde soarta teatrului, a fost și rămâne problema regiei. Varietatea chestiunilor impuse de reper­toriul teatral solicită cu in­sistență din partea regisorului bogăție și ingeniozitate în procedeele de examinare. Un regizor tânăr, încă ne­înarmat cu experiența anilor de teatru, trebuie să fie dotat cu o anumită intuiție, aceea a gradului de „importanță a lucrurilor“ . El trebue sâ știe a releva accentele juste ale unui spectacol, a-1 concise și a -1 prezenta într’o lumină a­­decvată. Soarta unei lucrări drama­tice depinde de individualita­tea registrului mai mult decît de orice altceva. Dorința aces­tuia de a arăta prin spectacol ceea ce a văzut el însuși piesă, iscusința lui de a rea­ba­liza acest lucru, colaborarea lui perseverentă și activă la scoaterea în relief a ceea ce socoate el mai caracteristic sunt condițiuni indispensabile pentru o bună prezentare s­cenică. In teatrul contemporan mai persistă părerea că activitatea regisorului stă în contradicție cu realismul scenic, că ade­vărul teatral și inițiativa re­gisorului sunt lucruri incom­patibile. Această prejudecată face ca o piesă lipsită de gân­direa și nervul unui regisor să fie foarte ușor de pus în scenă și foarte greu de asimi­lat de către spectatori. For­mula care a luat naștere din experiența creatoare a Teatru­lui de Artă din Moscova, conform căreia „regisorul moare în creația artistului” a fost prea trivializată și a de­venit un paravan pentru acei regisori care „puneau în scenă", dar nu “creau“ spectacolele lor. Corifeii artei regisorale ruse. C. Stanislavski și V. Nemiro­­vici- Dancenko, au fost crea­tori de teatru în toată pute» Cunoscutul dirijor desG Sț. dl. Antoniu Ciolan profesor la Conservatorul de Muzică și Giie Enescu“ dramatică „Georg#? a fost defasef l#­­ calitate de dirijor la­­"Filar­monica" din București. Astfel odată cu importanta funcție acordată apreciasul stil muzicant ieșan, autorității» de resort confirmă noașterea unui veritabil recul ta­lent artistic. Prin numirea d-lui Antonie­ Ciolan la București, viața mu­dicală a Iașului va suferi însă o grea pierdere­ rea cuvântului și impuneau actorilor viziunea lor artistici Spectacolele realizate sub conducerea lor erau o operă colectivă, autorul fiind stimu­lat și susținut de regizor. Noui procedee de joc și de regie pot lua naștere aumii din necesitatea prezentării u­­nor tipuri umane noui și a unor nouă raporturi intre oameni. Bogăția de me în prezentarea omului for­ț a vieții acestuia, bogăție de care dispune din plin litera*­tura și dramaturgia sonetă actuală, fus din Arfită Arg gj izvor neprețuit Al­ew«* artistice. Pe vremuri cur«*la că regisorul a aptaft ti­u­m­­trul modern num« «* sa ră*­pească aureola dramaturgului.

Next