Moldvai Magyarság, 2002 (Új sorozat, 12. évfolyam, 1-10. szám)

2002-01-01 / 1. szám

NO COMMENT . Motivaţia investigaţiei între 20 şi 22 decembrie 2001, o echipă a APADOR-CH şi a Ligii PRO EUROPA a întreprins o investigaţie în regiunea Bacăului pentru a se edifica în legătură cu evoluţiile recente ale situaţiei ceangăilor. Deplasarea s-a efectuat urmare a plângerilor sosite la cele două asociaţii din partea Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova (filiala Pustiana), referitoare la nesatisfacerea revendicărilor privind accesul la educaţia în limba maternă, la obstrucţionarea activităţilor asociaţiei pe teritoriul judeţului Bacău şi hărţuirea membrilor săi de către reprezentanţi ai autorităţilor locale. în cadrul investigaţiei, reprezentanţii APADOR-CH şi Ligii PRO EUROPA au luat contact cu conducerea Asociaţiei MaghiarilorCean­­găi din România, cu persoane aparţinînd grupului ceangăilor maghiari din comunele Cleja şi Pustiana, cu Prefectul Judeţului Bacău, dl. Radu Cătălin Mardare, precum şi cu alţi observatori ai situaţiei din zonă. Anterior, în anul 1997, APADOR-CH făcuse o primă investi­gaţie în satele Cleja, Pustiana, Lespezi. Principalele observaţii ale raportului întocmit în 1997 au fost următoarele: a. O parte a ceangăilor se declară de origine română și vorbesc limba română în viața de zi cu zi. O altă parte se declară de origine­­maghiară, folosind în exprimarea zilnică limba/­­dialectul ceangăiesc (o limbă maghiară arhaică avînd, la rândul ei, mai multe dialecte, în funcţie de locul în care se vorbeşte). în această a doua categorie există şi ceangăi care, vorbind aceeaşi limbă maghiară arhaică, subliniază originea lor ceangăiască­, înţelegînd prin aceasta că există o diferenţă faţă de maghiari, chiar dacă numai în cîteva aspecte (cântece, dansuri, tradiţii). b. Preotul şi poliţistul reprezintă principalele autorităţi pentru ceangăi. Ei fac constant presiuni asupra ceangăilor care s-au identificat ca avînd o origine maghiară, pentru a-i determina să renunţe la o astfel de autoidentificare. c. Mai multe cereri au fost adresate de-a lungul timpului Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi sau Decanatului Romano-Catolic din Bacău pentru a se asigura un minim serviciu religios în limba maternă. Acesta le-a fost refuzat, deşi în perioada 1947-1959 ceangăii maghiari utilizau în mod curent limba maternă în cadrul serviciului religios. d. Mai mulţi locuitori au cerut să se asigure copiilor lor posibi­litatea învăţării limbii maghiare literare, într-un regim simi­lar cu cel al învăţării limbilor străine - respectiv două ore pe săptămînă. Cererile adresate Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacău au fost respinse. Ca urmare, unii copii au fost trimişi să studieze în limba maghiară în judeţe din Transilvania, în primul rînd Harghita. Au fost organizate totodată ore de învăţare a limbii maghiare în cadru privat. Astfel de iniţiative au avut ca rezultat ameninţarea iniţia­torilor de către autorităţi şi preoţii romano-catolici. e. Ostilitatea autorităţilor locale faţă de ceangăii care nu se consideră români era manifestă şi continua politica regimului comunist, foarte elaborată în acest sens. MOLDVAI MAGYARSÁG 1. Recensământul din 1992 a fost manipulat, numărul cean­găilor înregistraţi oficial fiind mult sub numărul celor care s-au autoidentificat ca atare. Plîngerile recente care au sosit la APADOR-CH şi la Liga PRO EUROPA din partea Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM), filiala Pustiana, reclamau acţiuni de hărţuire şi intimi­dare exercitate asupra membrilor ei, violări ale drepturilor indivi­duale şi drepturilor minorităţilor naţionale în cazul unor persoane şi grupuri care se autoidentifică ceangăi maghiari, ca şi respingerea demersului a peste 200 de cetăţeni care au solicitat Episcopiei Romano-Catolice din Iaşi, la 5 aprilie 2001, „celebrarea slujbei şi în limba maghiară în biserica din Pustiana”. De la investigaţia APADOR-CH din 1997, solicitările membrilor comunităţii ceangăilor maghiari de a li se asigura învăţarea limbii materne au fost analizate şi de autorităţile centrale. Astfel, o echipă guvernamentală formată din d-nii Attila Barna Sântha, consilier al Secretarului de Stat al MEN, Stanciu Traian, inspector în cadrul Corpului de control al MEN, Constantin Sergiu, expert în cadrul Direcţiei legislaţie a DPMN, Bunghez Marian, inspector şcolar general adjunct în cadrul IŞJ Bacău, Năstase Anghel, inspector şcolar, Stoica Liviu, director în cadrul Prefecturii Bacău a între­prins o anchetă în zonă şi a elaborat un raport (14-15 septembrie 2000)­, rămas pînă astăzi fără urmări concrete. La 9 august 2000, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, James Rosapepe a făcut o vizită în Cleja". Se cuvine menţionat că nerezolvarea revendicărilor ceangăilor maghiari de către autorităţi, precum şi refuzul bisericii romano­­catolice locale de a ţine serviciul în limba maternă au atras şi atenţia Consiliului Europei, care a semnalat pericolul dispariţiei acestei comunităţi etnice minoritare. Raportul Adunării Parlamentare a Consiliului, întocmit de parla­mentara liberală finlandeză Tytti Isohookana-Asunmaa, fost ministru al culturii, a dus la adoptarea Recomandării 1521/2001, conţinînd un larg corpus de propuneri concrete menite să preîntîmpine stingerea acestui grup minoritar „de o excepţională valoare pentru Europa”. Pînă la data vizitei noastre în regiune, autorităţile centrale şi locale nu întreprinseseră nici una din măsurile recomandate de Consiliul Europei. Mai mult, persoanele din sfera oficială întîlnite de autorii raportului păreau să ignore conţinutul acestor recomandări. Presiunile asupra ceangăilor care îşi asumă o identitate diferită de cea românească Discuţiile autorilor raportului cu reprezentanţi ai conducerii Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM) şi persoane aparţinînd acestei comunităţi au relevat intensificarea presiunilor asupra ceangăilor care îşi asumă o identitate diferită de cea română, respectiv identitatea maghiară. Începînd din 1996, mai mulţi părinţi din Cleja şi alte sate din judeţul Bacău au depus numeroase cereri pentru introducerea studiului opţional al limbii maghiare în şcolile locale de stat. Prin OMEN 3113/31 ianuarie 2000 şi „Metodologia aplicării Instrucţiunilor privind studiul limbii materne de către elevii aparţinînd minorităţilor naţionale care frecventează Raport asupra situaţiei ceangăilor din Moldova - problema ceangăilor maghiari -IL­APADOR-CH, Liga Pro Europa Ianuarie 2002

Next