Desbaterile Senatului, iunie 1924 (nr. 66-77)
1924-06-25 / nr. 74
25 Iunie 1924 1419 No. 74 SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ PRELUNGITĂ 1923—1924 ȘEDINȚA DE JOI, 12 IUNIE 1924 ȘEDINȚA DE ZIUĂ Ședința se deschide la ora 15,10, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului : Iuliu Moldovan și Părintele Popescu Beasta. — Pe banca ministerială se află prezenți d-nni miniștri : General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice ; Dr. Constantin Angelescu, ministrul instrucțiunii publice ; George G. Mârzescu, ministrul justiției, și Nicolae D. Chirculescu, ministrul muncii. — Prezenții 57 d-nn senatori. —Nu răspund la apelul nominal 43 d nn senatori și anume : 1. P. S. Lor Mitropoliei : Vladimir de Repta și Vasile Suciu; 1. P. S. Lor Episcopii.Gurie, Lucian Triteanu, Jacob Antonovici, Visarion Puiu; loan I. Pap, Iosif Tr. Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Iuliu Ilosu, Valeriu Frențiu, Gustav Carol Mailath, Tibortiu Boromisza, Carol Naghy, Frederic Teutsch și Josef Ferencz ; d-nii senatori : Buzdugan V. Dimitrie, Cantacuzino Matei, Cosma travril, Fală Gh. Porfirie, Fillop Biella, Gabrielescu Constantin, Calciu Dimitrie, Geblescu R. Constantin, Groppa Alexandru, Gropșan Mihai. Lupescu M. C., Mandai Ion, Mureșian Iovian, Matei Andrei, Nistor Aurel, Pal Ștefan, Pangrati Ermil, Pascu Ion, Popa Ion, Petrescu Ghiță, Postolache N., Sassu G. Ion, Rusu Nicolae, bucitu Vartolomeu și Tatovici Constantin. — Părintele senator Popescu-Breasla secretar al biuroului citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se aprobă următoarele concedii: D-lui Ștefan Botnariuc 5 zile și d-lui Elisei Botariu 2 zile. — Se citește următoarea comunicare făcută d-lui ministru al comunicațiilor, din partea d-lor senatori de Botoșani și Dorohoi. Domnidt președinte. In noua situație creată prin alipirea Bucovinei, orașele Botoșani și Dorohoi rămân în afară de linia principală de circulație. Aceste două orașe se și resimt mult, dând mereu îndărăt, în deosebi ca mișcare comercială. Suntem cu atâta mai mult surprinși că autoritățile în drept nu acordă la anumite prilejuri o atenție cel puțin egală față cu alte centre de populație, poate mai puțin importante. Astfel la noul mers al trenurilor, pus în vigoare de la 1 Iunie aceste două orașe n’au legăna cuvenită la un tren de seamă cu Bucureștii acela care pleacă adică din Capitală la ora 22,30 și tot asemenea lipește o legătură cu Cernăuții. Direcția G. F. R. a prevăzut neajunsul și a prevăzut un tren de legătură care urmează insă a fi pus în circulație numai cu ordin special. In numele atâtor călători năpăstuiți să aștepte mai multe ore (4 și jumătate) în stația Verești, vă rugăm să binevoiți a interveni pe lângă d. ministru al comunicațiilor spre a lua măsurile necesare să se îndrepte acest mare neajuns. P. trimiscu, senator de Botoșani ;I. D. Vasiliu, senator de Botoșani ; N. Buțureanu,senator de Dorohoi ; I. Trufin, senator de Dorohoi; D. Mihail Pherekyde, președinte . Se va comunică d-lui ministru al comunicațiilor. D. ministru al lucrărilor publice are cuvântul. C. General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice, citește următorul Mesaj regal : Domnilor senatori, Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice sub No. 11.133, Infățișându-Mi-Se proiectul de lege pentru completarea art. 6 și 53 din legea asupra organizării corpului tehnic al ministerului lucrărilor publice. Eu îl înaintez deliberărilor d-voastre. Dat in București, la 12 iunie 192L FERDINAND Ministrul lucrărilor publice, General Traian Moșoiu. No. 1.907. — Se cere și se admite urgența. — D. G. G. Mârzescu, ministrul justiției, citește următorul Mesaj regal : Domnilor senatori: Pe lângă raportul ministrului Nostru secretar de Stat la departamentul justiției, înfățișându Mi-Se proiectul de lege pentru unificarea dispozițiunilor din legea de organizare judecătorească privitoare la ministerul public, la numiri, înaintări și disciplină (Aplause). Eu îl înaintez în deliberările d-voastre. Dat în București, la 12 iunie 1924. Ministrul justiției, G. G. Mârzescu. FERDINAND — Se cere și se admite urgența. D. M. Pherekyde, președinte . Proiectele de legi depuse se vor tipări și, conform votului d-voastre, se vor trimite de urgență în studiul secțiunilor. D. General Iliescu are cuvântul. D. General D. Iliescu . D-le președinte, d-lor senatori, rog pe d. ministru de răsboi să binevoească a depune cât mai repede posibil rezultatul cercetărilor făcute privitoare la pregătirea răsboiului pentru întregirea neamului, cercetări ce mi-a promis să le facă încă din luna Noemvrie anul trecut. D. M. Pherekyde, președinte . Se va transmite cererea d-lui ministru de răsboi. D-lor senatori, la ordinea zilei avem continuarea discuțiunii generale asupra proiectului de lege al învățământului primar și normal primar. D. Teodorescu are cuvântul. D. Gh. Teodorescu . D le președinte, d-lor senatori, s’a vorbit dela această tribună de mai mulți oratori, despre chestiunea învățământului primar și normal primar. S’a vorbit în cadrul acestei legi, despre instrucțiune, despre educație și mai mult despre suflet. S’a accentuat această chestiune a sufletului, încât mie mi-a făcut impresia că noi, cari suntem învățătorii neamului, și d-voastre, ceilalți cari aveți alte profesiuni, nu am fi avut în inima noastră acest suflet, de care au vorbit oratorii. Atunci m’am analizat pe mine, m’am dus cu mintea în urmă, la trecutul copilăriei mele, pe când eram elev in clasele primare, și să credeți, și acum îmi este vie in minte harta, nu a României mici de ieri, ci a României Mari de astăzi, pe care eu ca copil o făceam, pentru că îmi venea prea greu să desenez numai România mică, și foarte ușor o Românie Mare, România întregită de astăzi. Cu ce admirațiuni priveam apoi opera mâinelor mele, cum mă uitam din Carpați și până la Mare și de la Tisa în răsărit , și cum cântam apoi îndrumat de învățătorul meu, acel cântec frumos, pe care toată generația noastră l’a cântat, »Imnul Coroanei« • Din Garpați și pân’ la Mare, »Dela Tisa ’n răsărit, »Să cântăm cu mic, cu mare, »Visul nostru s’a împlinit«. (Aplause), Și dacă visul acesta s’a împlinit, este tocmai grație sufletului care a fost infiltrat, de înaintașii noștri, în mintea și în toate fibrele corpului nostru. Mai săptămânile trecute am vizitat partea cea mai de nord a României Mari, județul Maramureș, unde la o distanță de 60 de km. de Sighet, în Vișeul-Mare, pe când luam masa, aud o melodie frumoasă. EXEMPLARUL 2 LEI MONITORUL OFICIAL DiSliAimü ADüMRli NATIONALE CONSTITUANTE A SENAUILLi