Desbaterile Senatului, aprilie 1925 (nr. 49-54)

1925-04-07 / nr. 49

No. 49. SENATUL SESIUNEA ORDINARĂ 1954—1925 ȘEDINȚA DE MIERCURI, IS MARTIR 192S Ședința se deschide la ora 15,o0, sub președinția d lui Mihail Pherekyde, pre­ședinte al Senatului, asistat de d-nii se­cretari ai biuroului : Vasile Tomov și Ioan Pëcurariu. — Pe banca ministerială se află pre­zenți d-nni miniștri : I. I. C. Brătianu, președintele consiliului și ministru de in­terne ; General Gh. Mărdărescu, ministru de răsboi ; N. N. Săveanu, ministrul să­nătății publice; Al. Lapedatu, ministrul cultelor și artelor ; N. D. Chirculescu, ministrul muncii, și loan Nistor, ministru de Stat. —Prezenți 147 d­in senatori. —Nu răspund la apelul nominal 50 d­in senatori, și anume: I. P. S. S. Mi­tropolitul Nectarie Cotlarciuc ; P. S. S. Arhiepiscopul Gurie; P. S. Lor Episcopii : Gh. Niculescu, Iacob A­ntonovici, Gosma Petrovici, Visarion Puiu, Iosif Bădescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Ivan, Al. Ni­­colescu, Tiburtiu Boromisza, Frederich Teutsch și Iosef Ferencz; d-nii senatori : Aciu Alexandru, Baciu Mihail, Belausenco Iacob, Bill Aurel, Bociat Vaier, Boiarin Klisei, Borzea N., Botnariuc Ștefan, Canta­­cuzino Matei, Constantinescu N. (general), Cosma Gavril,Govalski T.,Diminescu Cons­tantin, Drăghici Petre, Gabrielescu Cons­tantin, Gentz Iosef, Groppa Alex., Lupescu M. C., Teofil Lupu, Macavei Victor, Miro­­nescu N., Möller von Karl, Mureșan Io­­vian, Matei Andrei, Neamțu Constantin, Nistor Aurel, Pali Ștefan, Polony Am­ur, Popescu C. Ion, Porcescu Gh., Porumb Nestor, Postolache Nicolae, Racoviță Gh. Em., Steriopol D., Sucitu Vartolomeu, Vescan Ion, Voicu T. și Weisselberger Salo.­­ D. senator Vasile Tomov, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă d-lui senator Ernő Balaș un concediu de 5 zile. —Se trimit la comisiunea de petițiuni : 1. Cererea d-lui Vardala, șef de biurou la ministerul de domenii, de a se avea în vedere la votarea nouei legi a pensiilor și funcționarii arhivari; 2. Cererea mai multor locuitori din comuna Silivești, județul Mehedinți, ca judecătoria existentă în acea comună să nu fie desființată. D. M. Pherekyde, președinte. D. ministru al muncii are cuvântul. — D. N. Ü. Chirculescu, ministrul mun­cii, cooperației și asigurărilor sociale, ci­tește următorul Mesaj regal : Domnilor senatori, Ministrul Nostru secretar de Stat la de­partamentul muncii, cooperației și asi­gurărilor sociale, Infațișându-ne alăturatul proiect de lege pentru reglementarea migrațiu­­nilor. Noi îl înaintăm în deliberarea d-voa­­stre. Dat în București, la 18 Martie 1925. FERDINAND M­inistrul munci, cooperației și asigurărilor sociale, N. D. Chirculescu. — Se cere și se admite urgența. D. M. Pherekyde, președinte . D. mi­nistru al sănătății publice are cuvântul: D. N. N. Săveanu, ministrul sănătății publice . D-le președinte, d-lor senatori, având în vedere că discuțiunile asupra unificării legii administrative vor mai dura încă câtva timp, pentru că nu s’a terminat încă nici discuțiunea generală, după care va trebui să urmeze discuțiu­­nea pe articole și pentru ca să putem merge in timp util la Adunarea deputa­­­ților cu această lege, vă rog să binevoiți a încuviință ca să avem câte două șe­dințe pe zi, una după prânz și una seara. (Aprobări). D. M. Pherekyde, președinte : Con­sult Senatul asupra cererei făcută de d. ministru al sănătății publice. — Senatul admite: D. M. Pherekyde, președinte . Atunci, cu asentimentul d-voastre, cu începere de mâine Senatul va ține câte două șe­dințe pe zi : o ședință ziua, dela orele 15 până la 18, și o ședință seara, de la orele 21 până la 24. (Aprobări). D-lor senatori, intrăm în ordine zilei. Avem continuarea discuțiunii generale, asupra proiectului unificării administra­tive. D. Mihail Pherekyde, președinte . D. Dimitriu, raportor, are cuvântul. D. C. D. Dimitriu, raportor. (Primit cu aplauze la tribună). A­re președinte, d-lor senatori, dis­cuțiunea la legea administrativă se ur­mează de mai multe zile și am putut constata cu toții că se urmează cu multă obiectivitate ași putea spune chiar cu o bunăvoința neobișnuită, din partea tuturor acelora cari s’au înscris la cuvânt. N’a fost decât numai foarte puține obiecțiuni, nimeni n’a com­bătut proiectul în sine. S’a zis de unii dintre oratori că legea este perfec­tibilă, alții au spus că este un mare pas înainte și o vădită intențiune spre bine, căci, d-lor, nu aș putea consi­deră declarațiunea rostită de parti­dul național ca un act serios de com­batere politică a acestui proiect de lege și nu o consider, pentru că nici dânșii nu-i dau această importanță. Este o declarațiune banală, steriotipă, o arie veche pe care ne-am obișnuit să o auzim și care se repetă în anume momente precise, cum se întâmplă cu ariile cari se produc în mod au­tomat de acele aparate fonografice pe cari nimeni nu le mai ascultă. Această declarațiune este, d-lor, primul act al acestui partid politic după fuziune. Și, vai! Trebuie s’o recunoaștem cu toții, e o mare desiluzie. In chimie, d-lor, fuziunea este un proces chimic, în care corpurile cari fuzionează pierd din calitățile și din proprietă­țile lor, iar corpul nou, care se for­mează, are alte proprietăți decât acelea pe cari le-a avut corpurile componente. D. N. Gh. Popovici : întotdeauna au alte proprietăți. D. C. D. D­imitriu, raportor: A avut loc însă în cazul de față un proces chimic original. D. Argetoianu și-a pierdut numele, pentru că acum par­tidul se numește național și nu se mai pomenește nimic de partidul poporului ; d. Maniu își păstrează numele și procedeul; d. Iorga și-a prescurtat numele de naționalist în național și și-a pierdut și influența sa, iar ceea ce a rezultat nu are nici a­­parența, nici însușirile unui corp nou. Onoratul domn senator Micșa spunea că s’a unit pe baza unui pro­gram, pe baza unui acord, având la temelie principiile cuprinse in apelul d-lui Maniu. Dar d-voastre știți ce declarațiuni s’au făcut de diferiții conducători ai acestor partide politice. D. Iorga, în străinătate, a deci­­zat, cu buna sa credințâ, că legile făcute de către acest Parlament vor trebui să ră­mână. Sunt legi care leagă vi­ața economică și politică și negreșit nu se poate trece cu ușurință peste ac­tivitatea unui Parlament care timp de 4 ani, în epoca de consolidare, a lucrat cu o stăruință continuă la ri­dicarea unui monument legislativ de ași importanță. % 1# MONITORUL OFICIAL 7 Apr­ilie­­ 9% DISIiîlMU IPDISillI RIONAL? CONSTIÏlüf liïE A SI5ATIILÖI 9ê5

Next